Astăzi 21 Septembrie 2018, Vineri - Ultima actualizare la ora 17:36
Abonamente

Editorial 20 Februarie 2018, ora 07:30    Din editia print

Marime Font

Comratul „la datorie” din nou împotriva unioniştilor

Găgăuzii ar trebui informați despre beneficiile unirii în limba lor și în cea rusă.

 
 
 

Fantoma unirii cu România agită spiritele proruse din R. Moldova şi le motivează să lanseze noi campanii de spălare pe creier în masă. Irina Vlah, bașcan al regiunii autonome găgăuze a anunţat că va convoca pe 24 februarie o aşa-numită „întâlnire extinsă cu reprezentanţii autorităţilor locale şi regionale din autonomie”. Subiectul, ce va fi pus în discuție pornește de la valul de declaraţii simbolice de unire cu România, semnate în peste 20 de comune din republică și privite drept consolidare a curentului unionist, precum şi implicarea lui Traian Băsescu în acest proces.

Fără îndoială, atitudinea doamnei Vlah şi a subordonaţilor ei din regiunea găgăuză faţă de iniţiativele unioniste va fi una negativă, iar, dacă adunarea va adopta vreo rezoluţie, aceasta va condamna în termenii cei mai duri acţiunile unioniste din R. Moldova, inclusiv din comunele care au semnat declaraţiile de unire. Dacă nişte declaraţii simbolice, fără consecinţe juridice, au provocat asemenea reacţii virulente, atunci adversarii ideii reunificării cu România, părtaşi ai orientării către Rusia, conştientizează, poate chiar mai bine decât noi, forţa şi potenţialul pe care îl are unionismul.
Din regiunea găgăuză au mai venit provocări în ultimii ani, atât în mandatul fostului başcan, Mihail Formuzal, cât şi în cel al Irinei Vlah. În februarie 2014, în UTA Gagauz-Yeri a avut loc un referendum, la care, dacă e să credem datelor locale, majoritatea covârşitoare a populației autonomiei a votat pentru separarea de R. Moldova şi proclamarea independenţei regiunii, în cazul în care Chişinăul se va integra în Uniunea Europeană. Mai îngrijorător este faptul că atât Constituţia, cât şi statutul de funcţionare a autonomiei găgăuze, le permit liderilor de la Comrat să iasă din componenţa R. Moldova, în cazul în care aceasta şi-ar „schimba statutul”, adică şi-ar pierde independenţa. Comratul a interpretat în acești termeni chiar şi integrarea în Uniunea Europeană, nemaivorbind de unirea cu România. De aceea, indiferent de subiectul unirii, legile trebuie schimbate, pentru ca regiunii găgăuze să-i fie retras dreptul la secesiune, care încalcă grav suveranitatea R. Moldova şi, mai ales, inviolabilitatea şi inalienabilitatea teritoriului acesteia. Ar mai fi cazul ca cei care au admis elaborarea şi votarea acestor legi să fie traşi la răspundere. Deși, poate că cer prea mult, în condiţiile noastre.



De asemenea, trebuie să ne amintim că şi în 1990, când a fost lansată prima formaţiune separatistă, „republica găgăuză”, totul a început de la un congres al reprezentanţilor „sovietelor de toate nivelurile”, adică al administraţiei publice locale. O dată în plus, populaţia regiunii, găgăuzi şi alte etnii, peste 150.000 de locuitori, au fost și sunt folosiţi ca factor de presiune asupra restului republicii, în interese care nu aparţin decât Rusiei, chiar dacă oficial aceasta nu este implicată. La fel ca separatismul transnistrean, la vremea lui, şi separatismul găgăuz este folosit pentru a împiedica tendinţele unioniste de a se materializa.

Găgăuzii de rând ar trebui să afle că aceste jocuri nu sunt în interesul lor şi că unirea cu România le-ar aduce şi lor avantaje şi beneficii, pe care ei le ratează, fiind în continuare folosiţi drept carne de tun într-un război care nu le aparține. Unioniştii de la Chişinău ar trebui să se gândească la oportunitatea informării găgăuzilor în această privință, atât în limba găgăuză, cât şi în cea rusă. Doar aşa s-ar putea depăşi, la Comrat, printre cetăţenii de rând, câmpul de manipulare în care i-au aruncat lideri precum Irina Vlah şi alţii.  

Un articol de: Dan Nicu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md