Implicarea lui Traian Băsescu în politica moldovenească are efecte negative asupra lui Igor Dodon. Râul Prut s-au putea transforma din hotar într-un râu intern. Numărul unioniștilor din R. Moldova crește în ciuda propagandei ruse extrem de agresive. Despre aceasta ne-a vorbit în cadrul interviului de mai jos Constantin Codreanu, deputat din partea Partidului Mișcarea Populară în Parlamentul României și prim-vicepreședinte al Partidului Unității Naționale. El spune că nu a renunțat la idealul reunirii, chiar dacă acesta a fost trădat odată de un politician bărbos, şi se arată dezamăgit de demnitarii moldoveni care profită de existența „statului artificial R. Moldova”.  

- Pe 1 Decembrie este marcată Ziua Naţională a României. Cum sărbătoriți dvs. evenimentul respectiv?
- Deși am primit zeci de invitații la diverse evenimente organizate fie în România, fie în afara ţării, voi fi alături de românii noștri din R. Moldova. Voi veni la Chișinău, căci pe aici trece frontul luptei noastre pentru reîntregirea țării și e foarte important să fim cât mai mulți noi, cei care sărbătoresc, în cel de-al doilea stat românesc, Ziua Națională a României.

- Dar cetățenii R. Moldova știu ce s-a întâmplat pe această dată?
- Prin participarea la manifestațiile din 1 Decembrie, cetățenii R. Moldova sărbătoresc, de fapt, apartenența lor la neamul românesc și se exprimă o dată în plus în favoarea apropierii definitive dintre cele două maluri ale Prutului - un râu care ne dorim cu toții să devină cât mai curând unul intern.

„Am ajuns să avem partide care pledează deschis pentru Unire”

- Sunteți prim-vicepreședinte al Partidului Unității Naționale - o formațiune care s-a declarat unionistă. De ce moldovenii ar trebui să-și dea votul pentru PUN, în contextul în care şi alte partide unioniste au ajuns în Parlament, dar n-au făcut nicio schimbare semnificativă?
- Cel mai solid argument pentru a vota PUN la alegerile parlamentare îl reprezintă un om, Traian Băsescu, președintele de onoare al partidului. Băsescu este cel mai bun președinte al României post-ceaușiste, cel mai iubit om politic român în R. Moldova și singurul politician de anvergură al statului român, care a vorbit despre Unire ca despre al treilea obiectiv de țară după integrarea în NATO și în Uniunea Europeană.

- Şi toate aceste lucruri ne apropie de România Mare?
- Alături de Traian Băsescu, avem siguranța că idealul reunirii nu va fi trădat, după cum s-a întâmplat anterior. În plus, sper că partidului i se vor alătura și foștii mei colegi de baricade, care nu au făcut politică până acum și care au demonstrat cu prisosință că sunt fideli unui ideal, care ne leagă pe noi toți, românii de pretutindeni și din toate timpurile.

„Am fost trădat într-un mod brutal de un bărbos de tristă amintire”

„Implicarea lui Băsescu are efecte negative pentru Dodon”

- Igor Dodon l-a atacat dur pe Băsescu, pentru că a venit să facă politică în R. Moldova și i-a recomandat să stea acasă. Cum explicaţi nemulțumirea fostului lider socialist de la Chişinău?
- Este exact ceea ce spuneam mai sus, şi anume că implicarea lui Băsescu are efecte pozitive pentru Mișcarea Unionistă și efecte negative pentru politicienii care profită de pe urma existenței acestui stat artificial, precum este şi Dodon.

„Numărul unioniștilor crește în ciuda propagandei ruse”

- Tot FOP ne-a arătat că 73% din respondenți cred că limba de stat ar trebui să fie moldovenească, iar 23% – română. De ce societatea noastră încă nu a ajuns la un numitor comun în privința limbii pe care o vorbim?
- Efectele propagandei sovietice, preluată cu fidelitate de cea rusă, nu au cum să dispară. E un lucru regretabil care trebuie reparat, pornind de la modificarea art. 13 din Constituția R. Moldova, pentru a nu lăsa acest argument celor care mint.

„Reunirea nu va face excepții privind etnia, religia sau limba vorbită”

- N-ar fi mai bine să fie?
- Părerile sunt împărțite. Unii spun că e mai bine să nu existe o asemenea prevedere, pentru că astfel îi încadrăm inclusiv pe cei care nu cunosc limba română în corpul civic românesc, dar și în procesul de reunire care nu va face excepții privind etnia, religia, limba vorbită a cetățenilor din actuala R. Moldova.

- Recent, la București, a fost lansată „Alianța pentru Centenar 2018”. Anul viitor se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire. Chiar credeți că e posibil să se repete evenimentul de acum un secol?
- Nici în 1859, nici în 1918, Unirea nu a fost un proces susținut în unanimitate. A fost, pe de o parte, o clipă astrală a poporului român, un concurs de circumstanțe favorabile și, pe de altă parte, o deschidere a populației pentru acest proces. Trebuie să fim conștienți de cele două componente și să pregătim populația pentru momentul în care vom realiza Reunirea prin proiecte care se derulează zi de zi. Chiar dacă nu avem o dată prestabilită în calendar sau o perioadă clară, avem o certitudine: reunirea este inevitabilă! Nu există altă opțiune pentru noi, cei din R. Moldova. Viitorul nostru este în România și în Uniunea Europeană.