– Dle Gurin, este Moldova o ţară care poate fi guvernată fără comunişti? Ori, aşa cum afirmă premierul Vlad Filat, „pericolul care pândeşte acum RM nu e comunizarea, ci mafiotizarea”?
– RM poate fi guvernată fără comunişti, dar şi fără PLDM-işti, PL-işti, PDM-işti sau alţi „-işti” – ea are nevoie de o bună guvernare, exercitată în folosul cetăţenilor, capabilă, onestă, supusă controlului parlamentar şi controlului public permanent. Cât priveşte pericolele, acestea sunt mai multe şi principalul poate fi scăderea continuă a încrederii în instituţiile statului, în ideea statului pentru cetăţeni, iar forţele politice de la putere nu au făcut prea multe pentru a spori această încredere. Premierul a enunţat nişte propuneri, dar ele sunt „de faţadă”, nu pot schimba sistemul politic şi mecanismele Puterii, iar „mafiotizarea”, dacă s-a produs în realitate, putea să-i contamineze şi pe cei care declară că luptă sau vor lupta cu ea.
– Cum credeţi, de ce Filat a preferat să aibă negocieri cu societatea civilă şi nu cu proprii colegi de partid?
– Consultările trebuie să fie permanente, există cadrul legal şi instituţional pentru aceasta. Prim-ministrul ştia condiţiile şi înţelegerile, a semnat şi un document politic în acest sens. Invocarea ulterioară a unor disfuncţionalităţi nu este o dovadă că a fost indus în eroare la semnarea Acordului AIE sau că celelalte părţi nu-l respectă, nu probează că situaţia diferă mult de cea din cadrul AIE-1, calificată de Vlad Filat drept „guvernare reuşită”. Prin aceste consultări, de fapt, premierul a testat dacă se bucură de sprijinul anumitor grupuri – a celor mai activi în anumite domenii – pentru a invoca tezele din discuţii în adresarea ulterioară către cetăţeni şi în faţa partenerilor de coaliţie. Dar, toţi membrii AIE sunt responsabili pentru starea reală de lucruri, principiul răspunderii politice solidare rămânând valabil.
– De cele mai multe ori, Vlad Filat vorbeşte la persoana I singular. Este vorba despre felul lui de-a fi sau, mai curând, de o strategie de PR?
– Lingviştii spun că limbajul majorităţii politicienilor noştri mai are mult până la nivelul adecvat şi încercările de a controla propria exprimare, lipsa de sinceritate, bagajul limitat de cuvinte se observă adesea, mai ales în cazul unor discursuri şi intervenţii nepregătite. Uneori nu e utilizat adecvat pronumele „Eu”, „Noi” sau „Voi” (în loc de „Dumneavoastră”), dar nu cred că e vorba de o strategie de PR, pentru că n-ar aduce prea multă imagine pozitivă celor care operează cu asemenea cuvinte nelalocul lor. Pentru toţi este evident că au trecut ireversibil timpurile când „Eu” sau „Noi” erau utilizate pentru a evidenţia persoana „Suzeranului”.
– Şi totuşi, aceste declaraţii sunt o dovadă a faptului că lipseşte o soluţie reală la criza politică sau e vorba de testarea reacţiei electoratului la eventualele coaliţii?
– Nu exclud că declaraţiile lansate de premier urmăresc scopul de a renegocia anumite poziţii în cadrul AIE, de a obţine un anumit confort, deoarece, în situaţii de relativă libertate în acţiuni şi comportament, Vlad Filat reuşeşte performanţe politice, creşterea electorală a PLDM în alegerile din 2010 fiind evidentă. Însă, în condiţiile unei concurenţe politice mai abile, poate chiar neloiale, performanţele individuale se realizează mai greu, iar aceasta e periculos pentru o forţă politică tânără, care a reuşit foarte repede să inspire încredere, dar deja generează şi dezamăgiri. Soluţiile pentru depăşirea crizei politice nici nu au fost abordate la modul serios în cadrul AIE-1 sau AIE-2 – s-a mers pe nişte piste hazardate, gen „aşi din mânecă”, „o nouă Constituţie”, „se vor găsi voturile de aur”, „interpretarea Constituţiei” etc. Referendumul constituţional a fost o încercare mai serioasă, dar nu era o soluţie promovată în comun pentru că, în cazul reuşitei şi declanşării alegerilor directe, AIE oricum ar fi dispărut. Căci, alegerile parlamentare erau inevitabile, iar alegerea directă a preşedintelui presupunea implicarea individuală a partidelor politice. AIE nu a epuizat toate soluţiile pentru deblocarea crizei politice şi, dacă toate componentele ei ar acţiona solidar, dezinteresat şi cu maximă dedicare, soluţiile ar putea fi conturate. Dar soluţiile în acest sens trebuie să fie căutate serios şi iată pentru aceasta ar fi binevenite consultările publice.
– Marian Lupu a declarat pentru „Europa Liberă” că există câteva scenarii pentru situaţia actuală din RM, inclusiv: partidele din Alianţă sunt cele care nu doresc să fie ales preşedintele, PLDM va face coaliţie cu PCRM şi PD va trece în opoziţie, şi – cea mai costisitoare – alegerile anticipate. Dvs. ce părere aveţi?
– Rămâne valabilă şi continuarea activităţii AIE, posibil cu anumite remanieri, cu revizuirea parţială a Acordului de constituire – bunăoară, în ceea ce priveşte prezidiul Guvernului, votarea deciziilor în cadrul executivului -, precum şi cu adoptarea unor modificări în legislaţie (demonopolizare, responsabilitate ministerială, depolitizarea organelor de drept). De ani de zile se menţionează necesitatea depolitizării instituţiilor statului, iar Alianţa a procedat exact invers, impunând politizarea chiar prin legile adoptate în perioada 2009-2010. Totodată, nu cred că există posibilitatea identificării şi susţinerii consensuale a unui candidat apolitic la funcţia de preşedinte al republicii şi mai ales nu cred că o coaliţie „de stânga-dreapta” este posibilă, viabilă şi fără pericole de anihilare politică a unei componente a acesteia de către cealaltă – mai experimentată în activitatea sa.
– Vă mulţumim pentru interviu.
Ana Taban
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
