Recent, la Editura „Manga-Princeps” din Chisinau, a aparut volumul de epigrame „Cosul minim de ras” de Gheorghe Balici. Este cea de-a cincea carte a autorului care, prin epigramele sale, a cucerit cititorii de pe ambele maluri ale Prutului. Cartea este scrisa in amintirea parintilor sai – Andrei si Lidia.
L-am cunoscut acum 20 si ceva de ani, intr-un autobuz. El se deplasa spre Hiliutii sai din raionul Rascani, eu – spre satul meu de bastina, Mandac, judetul Soroca, azi raionul Drochia. Absolvent al Facultatii de Litere a Universitatii de Stat din Moldova, pe atunci lucra profesor de limba si literatura romana la o scoala din Tighina. Mi-a spus ca scrie versuri. In 1991 a debutat cu versuri lirice – cartea „Floarea din inima”. Inzestrat, insa, cu simtul umorului, si-a rupt floarea din inima si a trecut imediat la epigrame. In 2001 ii apare „Contra bolilor de Stat”, in 2003 – „Epigrama de dimineata”, iar in 2008 – „Cu limba de un hexametru”.
De cate ori ne intalnim, in loc de „Buna ziua!”, mai intai imi spune o epigrama. Cosul lui „minim” intotdeauna e incarcat cu umor. Iata chiar cum isi deschide cartea „Cosul minim de ras” cu „Locul meu in viata”: „L-am cautat, visand etern, / Dar adevaru-i cam sinistru: / Cand am ajuns pe la Guvern / Mi-l ocupase un ministru”. Sau „Lozinca salvatoare”: „Jos comunistii!” – raspicat / Si revoltat cum altii nu-s / In Piata Mare a strigat / Si-acuma e cu dansii… sus.”. Lumea informata isi da seama despre cine e vorba…
In postfata cartii, Elis Rapeanu specifica: „Academicianul Mihai Cimpoi are dreptate cand sugereaza ca Gheorghe Balici a produs o insurectie, dar si o resurectie a epigramei romanesti. In ce consta, de fapt, noutatea care sa indreptateasca aceasta afirmatie? In nota de prospetime de idei si atitudini, in consistenta mesajului. Se simte ca nu mai e vorba, pur si simplu, de adoptarea unei formule arhetipale a genului, a unor stereotipi antrenand antonime si antonimii, antimetateze rasucite in diverse feluri, ci de idei, in primul rand, de esenta”.
Apropo. La un festival de la Buzau, Mihai Cimpoi l-a prezentat, in gluma, ca pe soferul sau. Cand si-a citit epigramele, lumea murea de ras. Atunci, cineva a exclamat: „Daca scrie epigrame atat de inspirate si soferul domnului Cimpoi, sa stiti ca umorul e la loc de cinste in R. Moldova!”.
Cititi ce scrie in prefata cartii distinsul umorist Efim Tarlapan, stabilit la Cluj-Napoca. Iar daca Tarlapan o spune, nu mai adaog nimic, decat indemnul sa cititi cartea „Cosul minim de ras”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
