Astăzi 23 Septembrie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 10:22
Abonamente

Politică 29 Decembrie 2017, ora 13:23

Cu ochi vicleni spre Rusia

Marime Font

„Două mere-ntr-o basma, 
Eu mă duc la Moscova.” 

În ziua Nașterii Domnului (25.XII.2017), șeful statului nostru zâmbea prin sălile roșii ale Kremlinului. Zâmbetul său era languros, fără nicio sămânță de demnitate. I. Dodon, de fapt, de mult timp a pierdut sensul noțiunii de cultură, iubire de neam, iar demnitatea pentru el rămâne pe veci în DEX.

Cu cine luptă Dodon? În ce barcă vrea să ne suie și încotro vrea să ne ducă? E clar. Spre Uniunea Asiatică, spre Rusia imperialistă, spre Putin, care ne „strânge” în brațe de nu mai putem respira. I. Dodon, președintele ales de unii, ne impune să iubim Moscova, deși nu crede că acolo e viitorul nostru... O face doar pentru că de acolo vin banii și… tunurile. Pe unde din lăcomia specifică lui, pe unde din frică față de armata rusă, el ne împinge în haosul și sărăcia rusească. Îi este frică de UE, căci acolo legile sunt respectate, iar în Est totul se face din frică și umilință.



Dodon se umilește și ne umilește pe noi, căci ne urăște și ne minte. Spune la tot pasul minciuni că Rusia e raiul nostru, că de acolo vin lumina și banii, că acolo sunt locuri de muncă bine plătite etc. Dar nu spune (statistic vorbind) câte zeci de tone de fructe au fost întoarse din „drumul comerțului fericit” spre Rusia. Doar el, președintele, știe, căci informațiile au fost răspândite prin toate mijloacele de informare în masă. Nu e secret (și Dodon iarăși știe!) în ce condiții sclavagiste muncesc mulți conaționali de-ai săi din Rusia, cum trăiesc aceștia prin vagoane înghețate, uneori, fără a avea contracte de muncă sau fără a fi remunerați. Când auzi ce-ți povestesc acești oameni, îți îngheață sângele în vene și chiar îți pare că vezi scene din Evul Mediu, când robia era un lucru normal...

Cel mai trist e faptul că, de fiecare dată, lingușitorul nostru amintește că el „personal” a discutat cu Putin „personal” despre moldovenii care muncesc în Rusia. Iar pentru a atinge culmea ipocriziei, el accentuează că acolo ei, moldovenii, sunt așteptați. Bine, dar dacă e așa, cum rămâne cu statul pe care-l conduci cu atâta „dragoste”, domnule președinte? Pe cine vei conduce pe calea cea dreaptă? Cine va ara și va semăna dealurile noastre? Poate vor mai veni o dată rușii, cum au mai venit și nu s-au mai dus? Astăzi, unde nu gândești, acolo îi găsești pe acești „venetici”: ei sunt proprietari în marile magazine, acționari în bănci, conducători în sferele sociale și politice. Jugul rusesc este tot mai greu. Unde dai și cum dai, tot ei ne dirijează și ne învață cum să trăim, pe cine să iubim sau pe cine să urâm. Cel mai important e că I. Dodon are o grijă mare de tot - să nu ne uităm peste Prut, adică să fim antiromâni, așa cum este familia lui „prședințială”, să uităm de Tricolor, de Limba Română și de Istoria Neamului Nostru Românesc.

În realitate, tot ce vine dinspre Rusia e întuneric și vrajbă, căci așa a fost dintotdeauna. Din păcate, ne-am resemnat din frică atunci și acum. Nici una, nici două, ne luăm valizele și pornim spre Moscova: la muncă, la închinăciune și în căutarea timpului pierdut.

Uitați-vă la ochii lui Dodon, vicleni și nesinceri atât în raport cu noi, cât și în raport cu ei. Oricum ai da-o, el este fals, dar pe noi, pe românii din Basarabia, ne umilește și ne viclenește dublu. Zice că vrea un stat, adică o țară, dar la Moscova negociază cât mai multe locuri de muncă în robia rusească. Când pleacă spre Rusia, duce daruri bune și frumoase, odoare scumpe, iar nouă, moldovenilor, ne spune „cu iubire de președinte”:

Două mere-ntr-o basma
Și… plecați spre Moscova.

Alexandra Tănase
 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md