Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 15:06
Abonamente

Atitudini 2 Iunie 2014, ora 07:01    Din editia print

Marime Font

Cum am trecut de troica din 25 mai

Scriam săptămâna trecută că ziua de duminică, 25 mai, urma să fie una decisivă din mai multe puncte de vedere. Îi îndemnam atunci pe moldoveni să ia în serios cele trei evenimente care urmau să aibă loc duminică, respectiv alegerile din Ucraina, europarlamentarele și ultima zi din recensământ (când recenzorii urmau să meargă repetat pe la cei pe care nu-i găsiseră inițial).

 
 
 

Din fericire, toate evenimentele au beneficiat de o participare înaltă din partea cetățenilor moldoveni. Alegerile din Ucraina au fost validate, s-a votat masiv la cele opt secții deschise pentru cetățenii români din RM, iar recenzorii au prins acasă mare parte dintre respondenții lipsă în faza inițială a recensământului.

Aceste lucruri erau cele mai importante, așadar. Anume participarea, simțul civic al moldovenilor era ceea ce ne interesa. Pe lângă participare, însă, ne interesau și rezultatele. În primul rând, prooccidentalul Petro Poroșenko a fost ales cu 54%, devenind din primul tur președinte al Ucrainei. Printre primele sale declarații se numără și cele cu privire la urgentarea semnării acordului de asociere la Uniunea Europeană, respectiv restabilirea fermă a ordinii în estul Ucrainei, împotriva teroriștilor ruși. Poziția tranșantă a președintelui, în baza căruia se lansase în campanie, având suportul majorității poporului său, se face simțită și după câștigarea scrutinului, dându-ne motive să fim optimiști. Este vital pentru RM să aibă un vecin stabil și previzibil și la est și la nord, susținut de o majoritate largă a poporului său. Iar drumul ales de ucraineni prin avansarea discuțiilor cu UE, respectiv detașarea de CSI, trebuie să fie un reper și pentru noi. Fermitatea este un atu care trebuie să fie deprins de la vecinii noștri.



Celălalt eveniment, respectiv europarlamentarele, au arătat ceea ce Europa vede mai rar: cozi la secțiile de votare. S-ar putea argumenta că acestea s-au format pentru că erau prea puține secții, pur și simplu. Sunt de acord. Dar trebuie să ținem cont de previziunile autorităților române, care estimau aici o participare obișnuită, în baza diverselor scrutine precedente. Nu le putem învinui pe deplin, așadar. Probabil că după această experiență, românii din RM vor fi priviți cu alți ochi, adică drept niște cetățeni români activi care nu-și folosesc pașaportul doar pentru mobilitate europeană. Din alt punct de vedere, însă, românii de aici și-au confirmat preferințele, arătând din nou că ei au nevoie de un idol, de un personaj care să le ofere spectacol și promisiuni, în pofida unor programe și a unor fapte. RM a arătat din nou, precum bine observa jurnalistul Vitalie Cojocari, deconectați de realitatea din România, votând, zic eu, oarecum egoist. Nici măcar pretextul că prin votarea partidului președintelui țării, aceștia votează împotriva stângii, nu este adevărat, or zilele acestea am fost martorii creării unei alianțe de centru-dreapta a celor mai mari partide liberale din România și care nu include partidul președintelui. Cu toate acestea, eu am certitudinea, iar România a demonstrat asta întotdeauna, că românii din RM vor fi tratați la fel indiferent de cine guvernează de la București. Iar asta este, poate, cel mai important.

În fine, recensământul, a decurs, așa cum era de așteptat, cu multe probleme, ambalate în zvonistică, propagandă și greșeli umane mai mult sau mai puțin intenționate. De exemplu, în zona de nord a republicii, au fost observate echipe mobile care în primele zile ale recensământului instigau respondenții să nu răspundă deloc recenzorilor, oferindu-le varii pretexte mincinoase. Ba că recensământul va fi folosit pentru unire cu România, ba că recenzorii vor completa oricum așa cum li se indică, ba că datele vor fi folosite la împărțirea per capita a creditelor luate de guvern de la instituțiile internaționale. Toate astea, în timp ce promotorii identității naționale românești au arătat prin dovezi că unii recenzori aveau fișele pre-completate, nu doreau să lase respondenții să se declare etnici români, sau că politica de partid prevala în raport cu politica națională. Rămâne să vedem rezultatele de peste minimum șase luni, interval în care, indiferent de ce s-a întâmplat între 12 și 25 mai, angajații BNS au de ales între a-și păstra neutralitatea axiologică și între a interveni în mod iresponsabil pe fișele culese. Partea bună, așadar, este că recensământul a avut loc, iar cea mai mare parte din populație a fost chestionată. Partea proastă, însă, este că avem șanse foarte mici de a afla adevărul complet despre cum s-a desfășurat acesta și despre cum vor fi centralizate rezultatele. Nu ne rămâne decât să mizăm, a câta oara, pe conștiința autorităților.

Un articol de: Tudor Cojocariu
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md