Astăzi 21 Septembrie 2018, Vineri - Ultima actualizare la 20 Septembrie 2018
Abonamente

Actualitate 13 Noiembrie 2017, ora 08:00    Din editia print

Cum publicitatea din Chişinău a devenit un joc politic

Marime Font

Socialiştii se declară îngrădiţi în drepturi, liberalii spun că democraţii vor schimbări în oraş, iar Primăria şi CEC afirmă că cele două partide au tot dreptul să-şi facă publicitate în continuare 

Dispoziția cu privire la suspendarea publicității exterioare în mun. Chișinău, semnată de fostul primar interimar Nistor Grozavu înainte de campania electorală privind referendumul socialist anti-Chirtoacă, a trezit o serie de suspiciuni în societate. Gurile rele şoptesc că documentul ar fi o capcană politică, care vine să împiedice informarea corectă a cetățenilor cu privire la plebiscitul din 19 noiembrie. Analizând situația creată, TIMPUL a aflat ce se ascunde în spatele documentului buclucaș.

Potrivit dispoziției lui Grozavu din 20 octombrie 2017, a fost suspendată provizoriu amplasarea publicității pe dispozitivele publicitare amplasate la sol, pe pereți și pe acoperișurile clădirilor. Dispoziția este valabilă până la aprobarea de către Consiliul Municipal Chişinău (CMC) a unui nou Regulament privind amplasarea și reamplasarea publicității exterioare în Capitală. În document se arată că, în perioada suspendării, Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare va prelungi autorizațiile de construire și amplasare a publicității exterioare, eliberate anterior agenților economici pe termen de un an după expirarea lor, însă nu va mai elibera autorizații noi.

„Este o dispoziţie dată de către dl Pavel Filip”

Dinari Cojocaru, consilier municipal din partea PSRM, consideră că această dispoziție nu este decât o mișcare bine gândită a Partidului Democrat, care ar fi acaparat Primăria Chișinău și ar fi dorit să împiedice desfășurarea referendumului din 19 noiembrie, pentru a păstra liber fotoliul de primar general încă doi ani. „Este o dispoziție politică dată de către domnul Pavel Filip domnului Grozavu, care, până mai ieri, îndeplinea funcțiile primarului. În definitiv, dl Grozavu a recunoscut că ia anumite decizii numai după ce se consultă cu domnul prim-ministru.



Ei au suspendat publicitatea stradală în campania electorală, pentru ca oamenii să nu fie informați. Televiziunile sunt toate ale lor și acum au interzis ceea ce nu au putut controla. Pentru că o populație neinformată poate fi ușor dirijată, acesta este principiul după care se conduce Partidul Democrat. Ei speră că referendumul nu va avea loc şi că judecătorii îi vor retrage atribuțiile lui Dorin Chirtoacă, iar ei vor dirija Primăria, în următorii doi ani, prin mâna doamnei Silvia Radu”, a explicat Cojocaru.


Dispoziţia lui Grozavu nu afectează liberalii

La rândul său, Mihai Ghimpu crede că această dispoziție nu împiedică în niciun fel desfășurarea campaniei electorale. Liderul PL consideră că actul în cauză face parte dintr-un șir de acțiuni care vin să denigreze imaginea primarului Dorin Chirtoacă și să-i prezinte pe cei aflați în prezent la cârma Primăriei drept salvatori ai orașului. „Noi nu avem publicitate stradală şi de aceea dispoziția lui Grozavu nu ne afectează. Cu atât mai mult, cu cât s-a demonstrat că panourile publicitare influențează doar două procente din alegători. Însă ei au alt scop, decât cel de a stopa publicitatea electorală. Dacă analizăm toate declaraţiile lor, că în parc bate vântul, că dincolo ninge, că bradul nu trebuie amplasat acolo, că publicitatea trebuie suspendată, observăm că mulți se bat cu pumnul în piept și vor să demonstreze că pot face mai bine unele lucruri. Va trece timpul și vom vedea cât de bine va fi”, a adăugat liderul PL.

Ghimpu consideră că problema majoră nu este suspendarea publicităţii stradale, ci faptul că încet, încet, chișinăuienii vor începe a trăi după cum dictează un singur om, căruia îi place „să joci după cum îți cântă”. Însă liberalul a refuzat categoric să spună cine este acest om.

„Eu de mulţi ani lupt cu acest gunoi vizual”

Un alt consilier municipal, Ion Ștefăniță, are o altă părere despre dispoziția lui Grozavu. Chiar dacă suntem în campanie electorală, ne asigură el, ar trebui să salutăm și să susținem inițiativele bune ale municipalității, iar suspendarea publicității stradale nu poate decât să ne bucure. „Este o dispoziție foarte bună. Eu de mulți ani lupt cu acest gunoi vizual și din 2012 încoace chiar văd schimbări în bine. Nu există nicio legătură între suspendarea publicității şi campania pentru referendum, deoarece locuitorii Chișinăului au înțeles demult că pe 19 noiembrie trebuie să stea acasă. Mai mult, campania electorală nu va dura veșnic și nici nu-i frumos ca fizicul unor persoane să fie plasat peste tot”, a menţionat Ştefăniţă.
Şi Gheorghe Tofan, șeful departamentului, reclamă din cadrul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare, spune că dispoziția a fost necesară, deoarece în ultimii ani s-au eliberat prea multe autorizații de amplasare a publicității stradale, ceea ce a împânzit, pur și simplu, orașul cu panouri. Funcționarul a subliniat că lupta împotriva publicității stradale a început încă acum cinci ani.

De atunci, anual, se demontează un anumit număr de dispozitive. „În acest răstimp, am demontat, în total, 1407 de dispozitive și am reușit să eliberăm strada Mihai Viteazul, porțiunea de drum de la aeroport până la Porțile Orașului, bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt și strada Vasile Alecsandri. Dispoziții de suspendare a publicității au mai fost emise, dar, într-un final, au fost anulate. Ultima dispoziție a fost întocmită, deoarece avem informații că va fi adoptată o nouă lege cu privire la publicitate. Din acest motiv, a apărut necesitatea de a elabora un nou Regulament privind amplasarea și reamplasarea publicității exterioare în mun. Chișinău. Pentru a evita anularea ulterioară a autorizațiilor acordate, am decis să suspendăm vremelnic amplasarea dispozitivelor noi, până când Parlamentul va adopta nouă lege”, explică Tofan.


„Primăria nu se implică în amplasarea publicității electorale”

Potrivit aceleiaşi surse, Primăria nu este implicată în procesul de amplasare a publicității electorale, de care se ocupă Comisia Electorală Centrală și Centrul Național de Terminologie, care aprobă textele și imaginile. Astfel, potrivit Regulamentului, aprobat de CEC, fiecare agent economic care dispune de panouri publicitare are dreptul să amplaseze nu mai mult de 10% de publicitate electorală pe dispozitivele sale. „Iată de ce orice candidat electoral are dreptul să-și plaseze publicitatea pe dispozitivele deja existente, iar dispoziția în cauză nu le îngrădește acest drept”, a specificat funcționarul.

Contactată de TIMPUL, Rodica Ciubotaru, vicepreședintele CEC, a confirmat că autoritățile administrației publice locale sunt obligate ca, în termen de trei zile, de la data începerii campaniei electorale, să stabilească și să garanteze un minim de locuri speciale pentru afişajul electoral. Ciubotaru a adăugat că această decizie este adusă la cunoștința tuturor subiecților interesați, prin diferite mijloace de comunicare. Astfel, panourile de afișaj se amplasează uniform pe întreg teritoriul mun. Chișinău. Conform Regulamentului, privind modalitatea plasării publicității electorale, suprafața minimă acordată unui participant la referendum pe un panou publicitar este de un metru pătrat.

Vicepreşedintele CEC a precizat că, în conformitate cu aceste prevederi, Primăria Chișinău a emis o decizie prin care a stabilit un minim garantat de locuri speciale de afișaj electoral pentru referendumul din 19 noiembrie. 

Un articol de: Ana Marchitan Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul