Cum va merge economia României în 2011

Cum va evolua economia

Andreea Paul Vass este de părere că în 2011 vom continua să asistăm la igienizarea economică a României şi la diminuarea vulnerabilităţilor sale. „Munca la negru, abuzurile în asistenţa socială şi evaziunea fiscală sunt din ce în ce mai des demascate. Apar tot mai multe instrumente macroprudenţiale care să evite derapajele economice majore în viitor: grila unică de salarizare, sistemul unic de pensii, standardele de cost şi altele”, consideră consiliera premierului Emil Boc. Ea spune că alocarea resurselor se face din ce în ce mai corect, reorientate fiind tot mai mult dinspre risipă şi consum spre infrastructură, spre plata arieratelor, spre capacităţi productive şi spre export, atât în mediul privat, cât şi în cel public, deopotrivă. „Mutaţiile structurale bugetare pentru 2011 o probează la nivelul maşinăriei guvernamentale şi la bună parte dintre agenţii economici”, punctează aceasta.

”Salariile publice recuperează cel puţin 15%”

”Competitivitatea va continua să ghideze mecanismele de stabilire a salariilor în mediul privat după şocurile resimţite în ultimii doi ani. Salariile publice recuperează cel puţin 15%. Pensiile rămân îngheţate. Scade puterea de cumpărare. În schimb, rigiditatea pieţei muncii este una dintre barierele majore ce vor fi înlăturate în 2011 şi care împiedică acum ajustarea economică flexibilă şi reinserţia rapidă a forţei de muncă”, mai spune Paul Vass.

Incertitudine pe plan naţional şi internaţional

Ionel Blănculescu acuză agresiunea politicilor guvernamentale asupra economiei româneşti. “Ca linie generală, anul 2011 va fi marcat de incertitudine economică, atât pe plan naţional, cât şi internaţional. Economia românească îşi va reveni treptat, însă cu o condiţie: să se limiteze agresiunea politicilor guvernamentale asupra acesteia. În anul 2010 economia României putea să intre pe creştere economică, pe un interval de 0.5-1%, dacă nu ar fi fost agresată şi influenţată negativ de politici guvernamentale incoerente şi ineficiente, care s-au constituit în veritabile elemente de frânare”, punctează Ionel Blănculescu.

Greierele sau furnica

Întrebată cu ce probleme economice ne-am putea confrunta în 2011, Paul Vass a făcut referire la celebra fabulă a lui La Fontaine cu greierele şi furnica. „Depinde pe cine întrebaţi: greierele sau furnica? Cea din urmă nu se plânge şi mă simt mereu bine în pielea ei. Totuşi, presupunând că sunt greierele: Demobilizarea salariaţilor este principalul risc pe care îl percep în economia publică şi privată, în absenţa unor mecanisme stimulative care să compenseze revenirea prea lentă a salariilor în raport cu aşteptările populaţiei. Presiunile sindicale, politice şi mediatice vor fi virulente. Ponderea creditelor neperformante creşte, iar reluarea creditării este prea lentă. Menţinerea vitezei actuale de absorbţie efectivă a fondurilor europene ne-ar permite cheltuirea doar a unei treimi din fondurile structurale puse la dispoziţia noastră până în 2013. Principala problemă o constituie acum implementarea şi decontarea grabnică şi corectă a proiectelor deja aprobate şi semnate, astfel încât să putem vorbi de absorbţie efectivă la un nivel mult mai ridicat. Preţurile la alimente, la îmbrăcăminte şi la încălţăminte sunt mult prea mari în România comparativ cu ţările dezvoltate. Industriile locale şi concurenţa ar trebui să răspundă la aceste provocări. Obţinerea finanţării pentru dezvoltare nu va fi la fel de uşoară ca în precedentul ciclu economic de relansare. Vulnerabilităţile anumitor economii europene nu ne lasă să scoatem complet din calcul un posibil declin viitor al UE. Deşi intervenţiile guvernamentale au jucat un rol important, nu toate economiile au reuşit să stabilizeze şocurile generate de criză. Performanţa economică a României este dependentă în mare măsură de performanţa zonei europene”, a declarat Paul Vass.

Blănculescu acuză guvernanţii de diletantism şi incompetenţă

În schimb, fostul ministru al Controlului crede că problemele cu care ne-am putea confrunta ţin de „diletantismul, incompetenţa şi lipsa de viziune a celor care activează în domeniul economic din partea autorităţii statului, influenţând în mod negativ mersul acesteia”. În plus, el spune că nerestructurarea aparatului de stat, bugetar, va rămâne o piatră de moară pe structura economiei României, pe care o va sufoca în continuare, cu efecte negative asupra acesteia. El a făcut referire şi la marea evaziune fiscală, aflată în plină expansiune, care erodează Bugetul de Stat. „Dinamica periculoasă a împrumutului guvernamental, pe plan naţional şi internaţional, va conduce la depăşirea pragului de 40% din PIB, rata de îndatorare, echivalentă în termeni reali (nu nominali), de efect, cu aproximativ nivelul maxim admis în Uniunea Europeană (60% din PIB)”, crede fostul ministru al Controlului. El susţine că neintegrarea în spaţiul Schengen va scumpi împrumuturile externe ale României, prin creşterea riscului de ţară, măsurat în special prin intermediul CDS. „Izolarea continuă a economiei României, faţă de politicile economice europene sau ale zonelor cu potenţial înalt de dezvoltare, China, Brazilia, India, unele state asiatice sau Rusia, va influenţa negativ rezultatele acesteia”, a mai arătat Blănculescu.

Vass: „Aş paria pe construcţia de autostrăzi şi drumuri”

„În toate domeniile economice sunt şi vor fi câştigători pe piaţă. Concentraţia lor va fi net superioară în sectoarele auto, IT, farmaceutice, energie regenerabilă, în sistemul bancar, de sănătate privat, în comerţul cu amănuntul sau pe piaţa de capital. Construcţiile se vor stabiliza în 2011, după căderi brutale în ultimii doi ani”, a spus Paul Vass. În sfera publică, consilierul primului ministru spune că ar paria pe reconstrucţia finanţelor publice, pe consolidarea reformelor din educaţie şi sănătate, pe construcţia unui aparat administrativ mai eficient şi mai puţin costisitor, dar mai ales pe construcţia de autostrăzi şi drumuri. La rândul său, Ionel Blănculescu crede că vor merge bine producţia industrială şi exportul, în principal, şi consumul intern, bazat pe investiţii în infrastructură, cu finanţare parţial europeană, în secundar.

(„România Liberă”)