Astăzi 11 Noiembrie 2019, Luni - Ultima actualizare la ora 15:15
Abonamente

Moldova 18 Ianuarie 2016, ora 08:11

analizăDan Dungaciu: Câte divizii are România în Republica Moldova?

Marime Font

Vi-l puteţi imagina pe Preşedintele României întrebându-l pe ambasadorul Republicii Moldova, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare, care mai este procentul celor de peste Prut care vor să se unească cu România? Evident, nu. Dar un alt preşedinte, respectiv cel al Republicii Federale Germane, Joachim Gauck, l-a întrebat explicit asta pe amabasadorul R. Moldova cu ocazia prezentării oficiale a acestuia din 6 ianuarie 2016. 

Mai mult, curiozitatea preşedintelui german a fost consemnată şi în comunicatul de presă care a urmat întrevederii. Interesul preşedintelui Gauck, exprimat la cel mai înalt nivel, este fără precedent, mai ales că, repetăm, a fost plasat şi în comunicatul final.

De unde această curiozitate? Ce informaţii primise anterior Preşedinţia germană? Ce ştie preşedintele Germaniei şi nu ştim noi? Şi de ce acum, când, în contextul crizei profunde şi generalizate a unei republici cvasieşuate, chestiunea reunificării se pune în alţi termeni? Şi, aparent, inevitabil.Dar să o luăm cu începutul.


Când fanfarele tac. O criză mai mare decât criza

Astăzi, nu mai există vizite oficiale la Chişinău, fanfarele au tăcut, iar steagurile europene fluturate ostentativ din 2009 încoace au fost înlăturate. În locul lor a rămas realitatea nudă, hâdă şi, pentru unii, neverosimilă. Şi totuşi, e adevărat.

Republica Moldova se află în pragul falimentului. Cu un miliard furat şi sistemul bancar demantelat (80% se află sub supravegherea băncii naţionale), cu salariile neplătite în luna decembrie, fără Acord cu Fondul Internaţional şi incapabilă să se împrumute de pe pieţele externe, cu toate ajutoarele europene blocate în lipsa acestui Acord, fără perspectiva unor investiţii şi confruntată cu o criză fără precedent a remiterilor din străinătate (Rusia nu mai e capabilă să absoarbă forţă de muncă, iar cei plecaţi în Occident se stabilesc acolo) – cetăţenii de pe malul stâng al Nistrului au ajuns astăzi să fie, după ce au plecat cam de la acelaşi start în 1989, de cinci-şase ori mai săraci decât cetăţenii de pe malul drept, adică România, în cifre comparative. Preţul pentru decizii (geo)politice eronate sau, dacă vreţi, pentru nereunificarea cu România.

Problema nu este doar de criză în sine. Au mai fost crize în R. Moldova, şi după prăbuşirea URSS şi, mai ales, după prăbuşirea rublei din 1998-1999. Dar astăzi este altceva. Nu e doar criză, ci e criza proiectelor politice care să răspundă crizei. R. Moldova pare că şi-a epuizat toate resursele interne. A experimentat tot, sau aproape tot, şi degeaba. Aici e, de fapt, miza oricărei dezbateri serioase despre Republica Moldova.

După ratarea pe ambele maluri ale Prutului a oricărui proiect unionist, a urmat o perioadă de revenire spre/la Rusia (culminând cu Constituţia din 1994), după care o confruntare politică ce a culminat cu aşa numita perioadă „democratică” (1998-2000), în care Chişinăul „democrat” a vândut reţele de gaz Gazpromului şi a solicitat, parşiv, Tratat de bază/frontieră cu România.

Eşecul a generat venirea la putere a alternativei comuniste, cu opt ani de regim Voronin, care a profitat de creşterile economice din zonă, dar fără să ofere republicii perspective clare în nicio direcţie. După „revoluţia twitter” din 2009, a venit rândul „europenilor” să guverneze. Cu aceleaşi ambiguităţi şi turpitudini (au vândut aeroportul ruşilor, au furat miliardul şi au solicitat – din nou! – Tratat de frontieră cu România). Rezultatul este un eşec total şi o compromitere masivă internă şi externă.

Problema R. Moldova azi este că au fost, practic, epuizate cam toate proiectele politice şi niciunul nu a fost de succes. Ce ar mai fi de experimentat? Ce mai rămâne pe masă? Nimic, sau aproape nimic. În realitate, o singură alegere: între Rusia şi România.

Înainte însă de a vorbi despre aceste alternative, trebuie să clarificăm rapid perioada „europeană” a republicii, din 2009 încoace, şi care a lăsat statul de peste Prut la limita supravieţuirii. În termeni comparativi, guvernarea „pro-europeană” a dat cea mai teribilă lovitură – politică, economică, identitară - acestei regiuni care a vrut să devină stat de succes. Sau, cum se exprima cineva de la Chişinău, a „părţii care a vrea să devină întreg”.

Dansând cu lupii

Din 2005 încoace, dincolo de perfomanţele electorale ale lui Dorin Chirtoacă la primăria Chişinăului sau de prezenţa niciodată determinantă a Partidului Liberal condus de Mihai Ghimpu, politica din Republica Moldova a fost dominată de trei Vlazi (de fapt, Vladimiri).

Primul este Vlad Filat, politicianul proeuropean pur şi dur, care a izbucnit intempestiv pe scenă după 2009. Împreună cu partidul său (PLDM), a fost simbolul integrării europene, dar şi cel care purta, ruseşte, ceasul pe mâna dreaptă, îl admira tacit pe Putin şi îi imita gesticulaţiile electorale de câte ori putea, şi cerea, insistent şi patriotic, cancelariilor occidentale să preseze Bucureştiul să semneze un Tratat politic de frontieră (ceea ce i-a reuşit, într-una din zilele cele mai penibile şi incoerente ale diplomaţiei româneşti).

Şi tot el, „talentatul domn Filat”, a fost cel sub oblăduirea căruia, în 1998, ca Ministru al Privatizării, reţele de gaz din R. Moldova şi distribuţia au fost cedate, fără nicio tresărire... Gazpromului. Ieri a fost de departe favoritul tuturor liderilor europeni. Astăzi este în arest preventiv.

Al doilea este Vlad Plahotniuc, oligarhul care şi-a făcut, practic, averea ca Director al Petromului românesc (la vremea aceea), pus acolo de un ministru de la Bucureşti. Controlează televiziuni şi posturi de radio şi, scrie presa de la Chişinău, Procuratura şi Centrul Naţional Anticorupţie.

Tot el este beneficiarul retransmiterii canalului naţional al Rusiei în R. Moldova (ORT la Moscova, Prime la Chişinău), cel care l-a adus pe puternicul Seghei Narîşkin la Chişinău într-o vizită personală şi singurul om cu care s-a întâlnit Preşedintele Kârgâzstanului, în vizita lui din 2014 de patru ore în R. Moldova, înainte de întâlnirea lui Almazbek Atambaev cu Putin de la Sank Petersburg – o vizită la Chişinănu a preşedintelui Kârgâzstanului de care preşedintele R. Moldova nu ştia nimic! Dar tot Vlad Plahotniuc este şi membru al Partidului Democrat care, din 2009 încoace, nu a făcut niciodată vreo majoritate cu partidele proruse, deşi ar fi putut de fiecare dată, şi a menţinut, constant, cursul european.

Al treilea Vlad este Voronin. Generalul de miliţie sovietică, crescut şi educat în URSS, cel care a condus R. Moldova opt ani de regim comunist, dar şi cel care s-a opus lui Vladimir Putin în 2003 trimiţându-i acasă aghiotantul Kozak care ar fi vrut să impună la Chişinău Memorandumul federalist cu acelaşi nume. Şi tot Voronin este personajul politic care a decretat în 2005 că scopul principal al politicii externe a R. Moldova este integrarea europeană. E drept, l-a ţinut doar doi ani această „revoluţie”, după care s-a repliat.

Aceţia sunt cei trei Vlazi, fiecare cu calităţile, ambiguităţile şi turpitudinile de rigoare. Generalizările sau judecăţile apodictice sunt prost plasate. Cum zicea unul dintre ei: „Problema în R. Moldova nu este că diavolul e negru, ci că îngerii nu sunt suficient de albi”. Şi încă ceva: toţi aceşti Vlazi, la vremea lor, fie s-au întâlnit, fie s-au fotografiat cordial, fie au fost medaliaţi cu ordinele cele mai înalte ale Românie de către cei mai înalţi reprezentanţi politici ai Bucureştiului.

Crocodilul şi şacalul

Ce a rămas din cei trei? Precum în cunoscuta butadă cu apostolii: cei trei Vlazi au rămas doi – Vlad Plahotniuc. Este singurul care mai contează politic. Vladimir Voronin a ieşit, practic, din politică după ce a apărut Igor Dodon, favoritul lui Putin în acest moment, sau unul dintre ei. Partidul Socialiştilor lui Igor Dodon a canibalizat o bună parte din electoratul lui Voronin, cel mai radical şi prorus.

A doua lovitură a primit-o de la Partidul Nostru a lui Renato Usatîi, un lider populist pilotat tot de Moscova, care a preluat şi restul din ce a mai rămas: moldovenii reticenţi faţă de Europa şi europenizare, populaţii rurale, dar nu numai, un electorat, pe fond, chiar potenţial mai mare decât cel al lui Dodon, limitat prin radicalism prorus. În al treilea rând, sprijinul acordat de PCRM meteoricului guvern minoritar PLDM-PD după alegerile din noiembrie 2014 nu a făcut decât să consfiinţească lipsa de identitate acută în care se zbate astăzi un partid pe cale de dispariţie.

Între ceilalţi doi Vlazi, relaţiile au fost mai complicate şi mai contondente. Ei au dominat politica moldovenească după 2009, dar au făcut-o prin frăţii temporare, înţelegeri cu cuţitele la spate. De fapt, cum spunea plastic cineva din presă, a fost un război între un şacal şi un crocodil. Cel din urmă, obişnuit să stea ascuns, nu la vedere, cu dificultăţi de acţiona în lumina reflectoarelor, cel dintâi acţionând la suprafaţă, agresiv şi dominant.

Când crocodilul ieşea pe uscat, avea dificultăţi certe de imagine şi de prestaţie. Dar şi când şacalul se apropia prea mult şi mârâia spre mlaştina unde se camufla crocodilul risca enorm. Conflictul dintre cei doi veşnici parteneri de alianţă politică a început deja în 2010, dar s-a calmat destul de repede. În 2013 avea să fie consemnat primul războiu real dintre ei.

Vlad Filat a ieşit primul la rampă, acuzând „păpuşarul” (Vlad Plahotniuc) că a privatizat totul şi că acum vrea să „privatizeze o ţară”. Filat a rupt alianţa de guvernare şi părea decis să meargă până la capăt în desfiinţarea politică a „păpuşarului”. L-a demis din funcţia de vicepreşedinte de Parlament cu votul comuniştilor lui Voronin, care, cinici, au votat apoi cu „păpuşarul” demiterea premierul de atunci Vlad Filat. Cuţitele erau scoase din teacă.

Deznodământul nu a venit, însă. Apariţia în public a unor casete cu premierul Filat dând ordine instituţiilor statului ca un vechil pe moşie au echilibrat scorul. Şi a dus la negocieri între cei doi şi, subit, la completa dispariţie a casetelor şi a consecinţelor lor în spaţiul public. Instituţiile abilitate au tăcut şi ele, liniştite ca prin farmec. Plahotniuc şi Filat şi-au pierdut posturile politice, dar au refăcut alianţa. Victima a fost, paradoxal, Partidul Liberal a lui Mihai Ghimpu pe care cei doi l-au rupt în două, o fracţiune au cooptat-o la guvernare şi au lăsat PL-ul în poziţie. Iurie Leancă a devenit premier, iar în timpul acestei guvernări europene – cum altfel?! – s-au devalizat băncile şi s-a vândut aeroportul ruşilor.

După alegerile din 2014, tot cei doi Vlazi aveau să guverneze împreună, printr-un guvern minoritar (guvernul Gaburici) susţinut de PCRM. După alegerile locale din iulie 2015 s-a refăcut alianţa PLDM-PD-PL, dar lumea a aflat deja de furtul miliardului şi a ieşit, furioasă, în stradă.

(Expresia străzii a fost Platforma DA – o stare de spirit contestatară reală devenită între timp partid politic, dar de factură moldovenistă şi europeană, ignorând obstinat şi inexplicabil orice referire la România. De aici şi ineficienţa ei în rândul tinerilor, mai ales, şi a electoratului unionist cantonat cu precădere în Chişinău.) Pe acest fundal se reia confruntarea tacită între cei doi Vlazi, care s-a acutizat odată cu publicarea în presă a imaginilor prin care Vlad Filat s-ar fi asociat strategic cu liderii Platformei DA (vizita la Frankfurt) într-o tentativă pe la spate de a scăpa iar de Vlad Plahotniuc. Orientarea protestelor explicit spre figura oligarhului a întărit suspiciunile. Ce a urmat a fost arestarea lui Vlad Filat pentru implicarea în furtul miliardului, demiterea guvernului Streleţ şi, zilele trecute, tentativa eşuată a lui Vlad Plahotniuc de a deveni premier.

Care este de fapt miza? Putin sau Plahotniuc?

Personajul Vlad Plahotniuc nu este important doar în sine. Eşecul său de a deveni premier – probabil o ultimă tentativă de a ieşi la suprafaţă şi a-şi curăţa cea mai proastă reputaţie pe care o poate avea un om politic în stânga Prutului – este doar unul dintre aspectele care îl vizează. Al doilea aspect ţine de transformarea lui de către Piaţă şi protestatari (Platforma DA) în personajul cheie în funcţie de care să fie restructurat spaţiul politic din Republica Moldova de aici înainte.

Nu mai contează, în viziunea Platformei DA, dacă eşti cu Europa sau cu Rusia, ci contează cum te raportezi la personajul Plahotniuc. De aceea devine aproape rezonabilă o alianţă a Platformei DA cu moscovitul Renato Usatîi în perspectiva obţinerii alegerilor anticipate şi diabolizarea fără rest a celor care (precum Partidul Liberal) vor evitarea anticipatelor de teama revenirii forţelor proruse. De aici şi dificultatea înţelegerii situaţiei de acolo. În esenţă, este vorba despre ce prioritizează fiecare tabără.

Cei care vor anticipate (Platforma Dreptate şi Adevăr, Partidul Socialiştilor, Partidul Nostru al lui Usatîi etc.) nici măcar nu discută posibilitatea revenirii la guvernare a forţelor proruse. Pentru ei, Plahotniuc pare mai primejdios decât Putin. Cei care doresc guvern şi evitarea anticipatelor (PD, PL, fracţiunea PLDM etc.) consideră că principala prioritate a Republicii Moldova este evitarea anticiptelor şi a aducerii la putere a forţelor girate de Moscova. Pentru ei Putin este mai primejdios decât Plahotniuc. Cine are dreptate? Evident, depinde de opţiunea politică a fiecăruia. În acest moment, odată cu nominalizarea unui premier (Pavel Filip) s-a ajuns la un compromis care pare rezonabil pentru cei care vor evitarea anticipatelor (nu e, totuşi, Plahotniuc), dar care e o trădare evidentă pentru cei care vor anticipate cu orice preţ (e, de fapt, un substitut al lui Plahotniuc). Din punct de vedere juridic, dacă se va vota guvernul şi se va consacra o majoritate parlamentară, lucrurile reintră oarecum în ordine, cel puţin până la momentul alegerii unui nou preşedinte. Ce pot face cei care se opun unei asemenea evoluţii? În termeni legali, nimic. În termeni revoluţionari, blocarea din stradă a activităţii Parlamentului şi a votării guvernului. Dar asta va împinge Republica Moldova într-o complet altă logică.

O singură alegere: între România şi Rusia

Ce îi rămâne R. Moldova după aproape 25 de independenţă? O singură alegere reală. Alegerea între Rusia – potenţial până la integrarea în Uniunea Vamală şi proiectul Eurasatic al lui Putin - şi România – potenţial până la reunificare. Uniunea Europeană e ieşită din discuţie, pentru că e chiar cinic, dacă nu indecent, să o mai invoci. Dezamăgirea Bruxelles-ului cu orice formă de extindere, inclusiv cea care ar viza R. Moldova este evidentă. Rusia ca alternativă este însă iarăşi o problemă.

Dificultăţile enorme ale Rusie (criză economică acută, finanţarea Crimeei, Donbas-ului, Transnistriei etc.) fac ca o gestionare eficientă a R. Moldova să fie imposibilă. De aceea, Moscova nu vrea acum asumarea explicită a republicii şi mutarea vectorilor ei la guvernare, ci menţinerea unui haos controlat acolo care să facă imposibilă orice surpriză geostrategică în regiune.

Rămâne, că ne place, că nu ne place, că vrem sau nu vrem, relaţionarea cu România, singura care poate menţine direcţia Vest în R. Moldova printr-un proiect asumat la Bucueşti şi care să fie altceva decât s-a încercat până acum. România este singura care poate ajuta acum R. Moldova să menţină direcţia Vest, occidentală. E vremea acţiunii, nu a vorbelor goale şi lipsite de acoperire.

De la Pactul de la Snagov la Fondul Moldova

Şi ne întoarcem, în final, la dubitaţia dispreţuitoare a lui Stalin? „Câte divizii are Papa?”... Parafrazată pentru subiectul nostru, interogaţia sună aşa: „Câte divizii are România în Republica Moldova?” Contrar aparenţelor, tocmai în aceste momente nevoia de România şi „diviziile” ei este mai acută decât oricând. Iar Bucureştiul trebuie să le ordoneze în felul următor:

1. Abandonarea blocajului şi a tăcerilor ostentative pe R. Moldova, un subiect care pare azi abandonat. În realitate, partenerii euroatlantici ai României nu de tăcerea ineficace a României au nevoie, ci de soluţiile pe care ea le poate sugera, ca soluţii nu doar pentru Bucureşti, ci pentru vecinătatea imediată a spaţului euroatlantic. În condiţiile în care Polonia propune explicit, prin vocea preşedintelui său, resuscitarea proiectului federalist interbelic „Internmarium”, care înseamnă integrarea în spaţiul unei federaţii euroatlantice a Ucrainei (sau a Vestului ei?), a tăcea despre R. Moldova este vinovat şi ineficient. Dimpotrivă. România are astăzi, ca niciodată, o fereastră de oportunitate excelentă pentru a vorbi cu sens şi cu substanţă despre R. Moldova.

2. Asumarea unei diplomaţii multilaterale în regiunea extinsă a Mării Negre, în ton cu apetitul recent al Uniunii Europene, dar şi cu menţinerea unei identităţi precise a unei Românii europene, euroatlantice şi partener strategic al SUA.

3. Legitimarea şi fundamentarea interesului politic pentru R. Moldova (mai ales acum, când proiectul integrării europene s-a surpat) printr-un Pact de la Snagov care să îl reitereze pe cel din 1995, cel care a creat premizele asumării plenare a clasei politice româneşti a proiectului euroatlantic. Acel pact a avut ca punct de plecare Preşedinţia României şi Academia Română. Un Pact de la Snagov pentru Republica Moldova ar putea avea aceeaşi iniţiatori.

4. Bazată pe acest pact politic menit să menţină în Republica Moldova direcţia Vest, prin intermediul României, ar urma instituţionalizarea acestuia. Altminteri spus, instituţionalizarea interesului pentru Republica Moldova prin configurarea acelor instituţii, la nivel de Preşedinţie şi Guvern, care să gestioneze relaţia cu statul vecin. În condiţiile unei crize profunde de dincolo de Prut, se impune, la nivel de guvern, configurarea unui Minister pentru Republica Moldova care, în eventualitatea unor adeziuni dincolo şi dincoace de Prut, în conformitate cu Acordurile Internaţionale de la Helsinki şi legislaţia internaţională, să poată fi transformat într-un Minister al Reintegrării, pe modelele german sau corean.

5. Pe temen scurt, sarcina acestor instituţii dedicate R. Moldva ar fi implementarea a ceea ce s-a numit în cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre, „Fondul Moldova”, un soi de Plan Marshall al România pentru republica de peste Prut. R. Moldova are nevoie acută de aşa ceva, şi România este singura care îl poate oferi. Schiţa de portret a acestui Fond a fost deja făcută. (vezi aici: http://adevarul.ro/international/europa/fondul-moldova--planul-marshall-romaniei-republica-moldova-1_55feece6f5eaafab2ccffca4/index.html).

Autor: Dan Dungaciu
Sursa: Adevarul.ro 

 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
loading...
Loading...
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 15:15

Premierul Maia Sandu și-ar dori cu tot dinadinsul ca Guvernul său să fie demis mâine, iar acest lucru l-ar face pentru că are un „cabinet ineficient”, dar și în scop electoral. Cel puțin, așa spune consilierul juridic al președintelui Parlamentului, Fadei...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 14:53

Alexandru Tănase contrazice PSRM-ul:Comisia de la Veneția poate examina și legile intrate în vigoare

Alexandru Tănase contrazice PSRM-ul:Comisia de la Veneția poate examina și legile intrate în vigoare

Partidul Socialiștilor duce opinia publică în eroare atunci când declară că Comisia de la Veneția nu avizează legile intrate în vigoare. Cel puțin un astfel de caz a avut loc acum câțiva ani când experții Comisiei de la Veneția au dat aviz legii cu privire...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 14:40

Pensionarii din R.Moldova | „Am lucrat 40 de ani și am ieșit la pensie cu 667 de lei. Acum am ajuns la 1000 de lei. Ce poți să faci cu o mie de lei”

Pensionarii din R.Moldova | „Am lucrat 40 de ani și am ieșit la pensie cu 667 de lei. Acum am ajuns la 1000 de lei. Ce poți să faci cu o mie de lei”

Jumătate din pensionarii din R. Moldova primesc o pensie mai mică decât minimul de existență. Aproximativ 90 la sută din pensionarii care au activat în agricultură nu au nici măcar pensia minimă, care constituie 1.079 de lei. Experții consideră că reforma sistemului de...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 13:04

Propunerea de compromis a Maiei Sandu: Va înainta proiectul de modificarea la legea procuraturii Comisiei de la Veneția, dacă PSRM retrage moțiunea de cenzură

Propunerea de compromis a Maiei Sandu: Va înainta proiectul de modificarea la legea procuraturii Comisiei de la Veneția, dacă PSRM retrage moțiunea de cenzură

Maia Sandu vine cu o nouă soluție pentru rezolvarea impasului politic actual. În acest sens, prim-ministra va trimite spre avizar Comisiei de la Veneția proiectul de lege privind modificările la Legea Procuraturii, prin care Guvernul și-a asumat răspunderea, dacă PSRM-ul își...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 12:50

Ion Sturza către Maia Sandu: Dacă nu mă încăpățânam, astăzi Moldova era în NATO și UE

Ion Sturza către Maia Sandu: Dacă nu mă încăpățânam, astăzi Moldova era în NATO și UE

 Fostul premier Ion Sturza face o paralelă între situația politică actuală și cea de la finalul anilor 90, când s-a aflat și el în fruntea Guvernului. În opinia sa, situația este una asemănătoare, iar Maia Sandu nu ar trebui să repete greșelile pe care le-a...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 12:45

Maia Sandu vine cu o propunere de compromis către PSRM: Consultăm Comisia de la Veneția

Maia Sandu vine cu o propunere de compromis către PSRM: Consultăm Comisia de la Veneția

 Premierul Maia Sandu insistă ca lista scurtă cu candidați pentru funcția de procuror general să fie propusă de către Guvern, dar vine cu o soluție de compromis pentru socialiști, angajându-se să aștepte expertiza Comisiei de la Veneția asupra proiectului de lege privind...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 11:58

Litvinenco, despre ședința Comisiei Juridice: A renăscut binomul PD-PSRM? Ședința NU a fost convocată regulamentar

Litvinenco, despre ședința Comisiei Juridice: A renăscut binomul PD-PSRM? Ședința NU a fost convocată regulamentar

Președintele Comisiei Juridice, numiri și imunități, Sergiu Litvinenco, afirmă că ședința de astăzi, în cadrul căreia a fost emis un „aviz consultativ” cu privire la moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Sandu, a fost convocată neregulamentar.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 11:47

Usatîi a DIVULGAT ce urmează să se întâmple marți: „Eu cunosc toate procesele care au loc NOAPTEA... Sunt deja CUMPĂRAȚI 10-12 deputați democrați. Dodon va avea până marți...”

Usatîi a DIVULGAT ce urmează să se întâmple marți: „Eu cunosc toate procesele care au loc NOAPTEA... Sunt deja CUMPĂRAȚI 10-12 deputați democrați. Dodon va avea până marți...”

Liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, pretinde că președintele Igor Dodon și-ar fi adjudecat deja 10-12 deputați democrați, în frunte cu Eugen Nechiforciuc, care sunt gata să voteze pentru un Guvern minoritar al socialiștilor. Totuși, socialiștii mai au...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 11:28

Dumitru Robu: Nu vă pot spune unde e Vlad Plahotniuc

Dumitru Robu: Nu vă pot spune unde e Vlad Plahotniuc

Întrebat de jurnaliști la ce etapă se află dosarul deschis pe numele lui Vlad Plahotniuc, Procurorul General Interimar Dumitru Robu a răspuns că următorul pas este extrădarea, însă nu a specificat unde se află fostul lider democrat.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 10:50

Vrea să-l dea rușilor? Un lider din coaliția PSRM-ACUM confirmă că Igor Dodon vrea să controleze Aeroportul

Vrea să-l dea rușilor? Un lider din coaliția PSRM-ACUM confirmă că Igor Dodon vrea să controleze Aeroportul

Preşedintele Comisiei parlamentare pentru securitate, apărare şi ordine publică Chiril Moţpan, unul dintre liderii Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, parte a coaliției de guvernare PSRM-ACUM, a confirmat direct că președintele Igor Dodon urmărește să-și impună controlul...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 10:11

FĂRĂ GEOPOLITICĂ / Dodon l-a demis pe directorul Centrului de Cultură și Istorie Militară în a cărui subordine se află Muzeul Ocupației Sovietice

FĂRĂ GEOPOLITICĂ / Dodon l-a demis pe directorul Centrului de Cultură și Istorie Militară în a cărui subordine se află Muzeul Ocupației Sovietice

Șeful statului, Igor Dodon, l-a demis pe istoricul și militarul Vitalie Ciobanu din funcția de director al Centrului de Cultură și Istorie Militară în luna octombrie. Decizia vine în contextul anunțului făcut de președinte de a închide Muzeul Ocupației Sovietice care...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 10:05

Chiril Moțpan: Securitatea națională, în pericol în cazul demisiei Guvernului Sandu. Au loc negocieri SECRETE între Igor Dodon și PDM

Chiril Moțpan: Securitatea națională, în pericol în cazul demisiei Guvernului Sandu. Au loc negocieri SECRETE între Igor Dodon și PDM

Chiril Moțpan, președintele Comisiei parlamentare securitate, apărare si ordine publică, afirmă că demisia Guvernului Sandu ar genera pericole pentru securitatea națională și regională și că președintele Igor Dodon ar negocia în secret cu reprezentanții Partidului Democrat...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 09:42

Cea mai slabă prezență din istoria post-decembristă a alegerilor prezidențiale: Doar 47,66% dintre românii din țară s-au prezentat la vot

Cea mai slabă prezență din istoria post-decembristă a alegerilor prezidențiale: Doar 47,66% dintre românii din țară s-au prezentat la vot

Doar 46,66% dntre românii cu drept de vot din țară s-au prezentat la urne în primul tur al prezidențialelor, ceea ce face ca alegerile din 10 noiembrie să intre în istorie drept scrutinulș cu cea mai slabă prezență din ultimii 30 de ani.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 09:40

Dan Barna își recunoaște înfrângerea și anunță că alianța USR PLUS va continua: Am sperat până în ultimul moment. Nu ne vom da bătuți

Dan Barna își recunoaște înfrângerea și anunță că alianța USR PLUS va continua: Am sperat până în ultimul moment. Nu ne vom da bătuți

Dan Barna și-a recunoscut înfrângerea cu puțin timp înainte de ora 01:00, atunci când a anunțat că, în urma numărătorii paralele, nu a reușit să ajungă în turul doi. Barna a dat asigurări că alianța USR PLUS va continua și a mulțumit în...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 09:38

Peste 43 de mii de români din R. Moldova au votat pentru viitorul președinte al României

Peste 43 de mii de români din R. Moldova au votat pentru viitorul președinte al României

În turul întâi al alegerilor din 2019 pentru funcția de președinte al României, și-au exprimat votul circa 43 de mii de cetățeni români din Republica Moldova, arată datele Biroului Electoral Central. Cifra este în creștere comparativ cu prezidențialele din 2014, când au votat circa...

( ) Citeşte tot articolul

Horoscop 11 Noiembrie 2019, ora: 09:36

HOROSCOP ZILNIC: HOROSCOPUL ZILEI DE 11 NOIEMBRIE 2019. SCORPIONII AU ÎNDOIELI ÎN DRAGOSTE

HOROSCOP ZILNIC: HOROSCOPUL ZILEI DE 11 NOIEMBRIE 2019. SCORPIONII AU ÎNDOIELI ÎN DRAGOSTE

Horoscopul zilei de 11 noiembrie 2019 aduce previziuni astrale pentru zodiile Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioară, Balanță, Scorpion, Săgetător, Capricorn, Vărsător, Pești. Horoscopul zilnic pentru 11 noiembrie 2019 vine cu sfaturi pentru toate zodiile. Horoscopul zilnic pentru 11...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 11 Noiembrie 2019, ora: 07:01 de Mihai Taşcă

EXCLUSIV TIMPUL - MĂRTURII despre deportările comuniste din 5-6 iulie 1949 în arhivele Securităţii

EXCLUSIV TIMPUL - MĂRTURII despre deportările comuniste din 5-6 iulie 1949 în arhivele Securităţii Din editia print

Trista operaţie de deportare a „chiaburilor, foştilor moşieri şi a marilor comercianţi” cu denumirea secretă „Iug”, decretată prin Hotărârea Consiliului de Miniştri al RSS Moldoveneşti nr. 509(ss) din 28 iunie 1949 a fost declanşată de regimul comunist...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 06:23

Dan Barna a oferit o serie de explicații după ce rezultatele de la alegerile prezidențiale au indicat că nu a reușit să se califice în turul II pentru Cotroceni.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 11 Noiembrie 2019, ora: 00:54

Feodor Mihailovici Dostoievski a fost unul din cei mai importanți scriitori ruși, operele sale având un efect profund și de durată asupra literaturii, filozofiei, psihologiei și teologiei secolului al XX-lea.  

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)