Astăzi 8 Aprilie 2020, Miercuri - Ultima actualizare la 4 Iulie 2020
Abonamente

Moldova 18 Ianuarie 2016, ora 08:11

analizăDan Dungaciu: Câte divizii are România în Republica Moldova?

Marime Font

Vi-l puteţi imagina pe Preşedintele României întrebându-l pe ambasadorul Republicii Moldova, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare, care mai este procentul celor de peste Prut care vor să se unească cu România? Evident, nu. Dar un alt preşedinte, respectiv cel al Republicii Federale Germane, Joachim Gauck, l-a întrebat explicit asta pe amabasadorul R. Moldova cu ocazia prezentării oficiale a acestuia din 6 ianuarie 2016. 

Mai mult, curiozitatea preşedintelui german a fost consemnată şi în comunicatul de presă care a urmat întrevederii. Interesul preşedintelui Gauck, exprimat la cel mai înalt nivel, este fără precedent, mai ales că, repetăm, a fost plasat şi în comunicatul final.

De unde această curiozitate? Ce informaţii primise anterior Preşedinţia germană? Ce ştie preşedintele Germaniei şi nu ştim noi? Şi de ce acum, când, în contextul crizei profunde şi generalizate a unei republici cvasieşuate, chestiunea reunificării se pune în alţi termeni? Şi, aparent, inevitabil.Dar să o luăm cu începutul.

Loading...


Când fanfarele tac. O criză mai mare decât criza

Astăzi, nu mai există vizite oficiale la Chişinău, fanfarele au tăcut, iar steagurile europene fluturate ostentativ din 2009 încoace au fost înlăturate. În locul lor a rămas realitatea nudă, hâdă şi, pentru unii, neverosimilă. Şi totuşi, e adevărat.

Republica Moldova se află în pragul falimentului. Cu un miliard furat şi sistemul bancar demantelat (80% se află sub supravegherea băncii naţionale), cu salariile neplătite în luna decembrie, fără Acord cu Fondul Internaţional şi incapabilă să se împrumute de pe pieţele externe, cu toate ajutoarele europene blocate în lipsa acestui Acord, fără perspectiva unor investiţii şi confruntată cu o criză fără precedent a remiterilor din străinătate (Rusia nu mai e capabilă să absoarbă forţă de muncă, iar cei plecaţi în Occident se stabilesc acolo) – cetăţenii de pe malul stâng al Nistrului au ajuns astăzi să fie, după ce au plecat cam de la acelaşi start în 1989, de cinci-şase ori mai săraci decât cetăţenii de pe malul drept, adică România, în cifre comparative. Preţul pentru decizii (geo)politice eronate sau, dacă vreţi, pentru nereunificarea cu România.

Problema nu este doar de criză în sine. Au mai fost crize în R. Moldova, şi după prăbuşirea URSS şi, mai ales, după prăbuşirea rublei din 1998-1999. Dar astăzi este altceva. Nu e doar criză, ci e criza proiectelor politice care să răspundă crizei. R. Moldova pare că şi-a epuizat toate resursele interne. A experimentat tot, sau aproape tot, şi degeaba. Aici e, de fapt, miza oricărei dezbateri serioase despre Republica Moldova.

După ratarea pe ambele maluri ale Prutului a oricărui proiect unionist, a urmat o perioadă de revenire spre/la Rusia (culminând cu Constituţia din 1994), după care o confruntare politică ce a culminat cu aşa numita perioadă „democratică” (1998-2000), în care Chişinăul „democrat” a vândut reţele de gaz Gazpromului şi a solicitat, parşiv, Tratat de bază/frontieră cu România.

Eşecul a generat venirea la putere a alternativei comuniste, cu opt ani de regim Voronin, care a profitat de creşterile economice din zonă, dar fără să ofere republicii perspective clare în nicio direcţie. După „revoluţia twitter” din 2009, a venit rândul „europenilor” să guverneze. Cu aceleaşi ambiguităţi şi turpitudini (au vândut aeroportul ruşilor, au furat miliardul şi au solicitat – din nou! – Tratat de frontieră cu România). Rezultatul este un eşec total şi o compromitere masivă internă şi externă.

Problema R. Moldova azi este că au fost, practic, epuizate cam toate proiectele politice şi niciunul nu a fost de succes. Ce ar mai fi de experimentat? Ce mai rămâne pe masă? Nimic, sau aproape nimic. În realitate, o singură alegere: între Rusia şi România.

Înainte însă de a vorbi despre aceste alternative, trebuie să clarificăm rapid perioada „europeană” a republicii, din 2009 încoace, şi care a lăsat statul de peste Prut la limita supravieţuirii. În termeni comparativi, guvernarea „pro-europeană” a dat cea mai teribilă lovitură – politică, economică, identitară - acestei regiuni care a vrut să devină stat de succes. Sau, cum se exprima cineva de la Chişinău, a „părţii care a vrea să devină întreg”.

Dansând cu lupii

Din 2005 încoace, dincolo de perfomanţele electorale ale lui Dorin Chirtoacă la primăria Chişinăului sau de prezenţa niciodată determinantă a Partidului Liberal condus de Mihai Ghimpu, politica din Republica Moldova a fost dominată de trei Vlazi (de fapt, Vladimiri).

Primul este Vlad Filat, politicianul proeuropean pur şi dur, care a izbucnit intempestiv pe scenă după 2009. Împreună cu partidul său (PLDM), a fost simbolul integrării europene, dar şi cel care purta, ruseşte, ceasul pe mâna dreaptă, îl admira tacit pe Putin şi îi imita gesticulaţiile electorale de câte ori putea, şi cerea, insistent şi patriotic, cancelariilor occidentale să preseze Bucureştiul să semneze un Tratat politic de frontieră (ceea ce i-a reuşit, într-una din zilele cele mai penibile şi incoerente ale diplomaţiei româneşti).

Şi tot el, „talentatul domn Filat”, a fost cel sub oblăduirea căruia, în 1998, ca Ministru al Privatizării, reţele de gaz din R. Moldova şi distribuţia au fost cedate, fără nicio tresărire... Gazpromului. Ieri a fost de departe favoritul tuturor liderilor europeni. Astăzi este în arest preventiv.

Al doilea este Vlad Plahotniuc, oligarhul care şi-a făcut, practic, averea ca Director al Petromului românesc (la vremea aceea), pus acolo de un ministru de la Bucureşti. Controlează televiziuni şi posturi de radio şi, scrie presa de la Chişinău, Procuratura şi Centrul Naţional Anticorupţie.

Tot el este beneficiarul retransmiterii canalului naţional al Rusiei în R. Moldova (ORT la Moscova, Prime la Chişinău), cel care l-a adus pe puternicul Seghei Narîşkin la Chişinău într-o vizită personală şi singurul om cu care s-a întâlnit Preşedintele Kârgâzstanului, în vizita lui din 2014 de patru ore în R. Moldova, înainte de întâlnirea lui Almazbek Atambaev cu Putin de la Sank Petersburg – o vizită la Chişinănu a preşedintelui Kârgâzstanului de care preşedintele R. Moldova nu ştia nimic! Dar tot Vlad Plahotniuc este şi membru al Partidului Democrat care, din 2009 încoace, nu a făcut niciodată vreo majoritate cu partidele proruse, deşi ar fi putut de fiecare dată, şi a menţinut, constant, cursul european.

Al treilea Vlad este Voronin. Generalul de miliţie sovietică, crescut şi educat în URSS, cel care a condus R. Moldova opt ani de regim comunist, dar şi cel care s-a opus lui Vladimir Putin în 2003 trimiţându-i acasă aghiotantul Kozak care ar fi vrut să impună la Chişinău Memorandumul federalist cu acelaşi nume. Şi tot Voronin este personajul politic care a decretat în 2005 că scopul principal al politicii externe a R. Moldova este integrarea europeană. E drept, l-a ţinut doar doi ani această „revoluţie”, după care s-a repliat.

Aceţia sunt cei trei Vlazi, fiecare cu calităţile, ambiguităţile şi turpitudinile de rigoare. Generalizările sau judecăţile apodictice sunt prost plasate. Cum zicea unul dintre ei: „Problema în R. Moldova nu este că diavolul e negru, ci că îngerii nu sunt suficient de albi”. Şi încă ceva: toţi aceşti Vlazi, la vremea lor, fie s-au întâlnit, fie s-au fotografiat cordial, fie au fost medaliaţi cu ordinele cele mai înalte ale Românie de către cei mai înalţi reprezentanţi politici ai Bucureştiului.

Crocodilul şi şacalul

Ce a rămas din cei trei? Precum în cunoscuta butadă cu apostolii: cei trei Vlazi au rămas doi – Vlad Plahotniuc. Este singurul care mai contează politic. Vladimir Voronin a ieşit, practic, din politică după ce a apărut Igor Dodon, favoritul lui Putin în acest moment, sau unul dintre ei. Partidul Socialiştilor lui Igor Dodon a canibalizat o bună parte din electoratul lui Voronin, cel mai radical şi prorus.

A doua lovitură a primit-o de la Partidul Nostru a lui Renato Usatîi, un lider populist pilotat tot de Moscova, care a preluat şi restul din ce a mai rămas: moldovenii reticenţi faţă de Europa şi europenizare, populaţii rurale, dar nu numai, un electorat, pe fond, chiar potenţial mai mare decât cel al lui Dodon, limitat prin radicalism prorus. În al treilea rând, sprijinul acordat de PCRM meteoricului guvern minoritar PLDM-PD după alegerile din noiembrie 2014 nu a făcut decât să consfiinţească lipsa de identitate acută în care se zbate astăzi un partid pe cale de dispariţie.

Între ceilalţi doi Vlazi, relaţiile au fost mai complicate şi mai contondente. Ei au dominat politica moldovenească după 2009, dar au făcut-o prin frăţii temporare, înţelegeri cu cuţitele la spate. De fapt, cum spunea plastic cineva din presă, a fost un război între un şacal şi un crocodil. Cel din urmă, obişnuit să stea ascuns, nu la vedere, cu dificultăţi de acţiona în lumina reflectoarelor, cel dintâi acţionând la suprafaţă, agresiv şi dominant.

Când crocodilul ieşea pe uscat, avea dificultăţi certe de imagine şi de prestaţie. Dar şi când şacalul se apropia prea mult şi mârâia spre mlaştina unde se camufla crocodilul risca enorm. Conflictul dintre cei doi veşnici parteneri de alianţă politică a început deja în 2010, dar s-a calmat destul de repede. În 2013 avea să fie consemnat primul războiu real dintre ei.

Vlad Filat a ieşit primul la rampă, acuzând „păpuşarul” (Vlad Plahotniuc) că a privatizat totul şi că acum vrea să „privatizeze o ţară”. Filat a rupt alianţa de guvernare şi părea decis să meargă până la capăt în desfiinţarea politică a „păpuşarului”. L-a demis din funcţia de vicepreşedinte de Parlament cu votul comuniştilor lui Voronin, care, cinici, au votat apoi cu „păpuşarul” demiterea premierul de atunci Vlad Filat. Cuţitele erau scoase din teacă.

Deznodământul nu a venit, însă. Apariţia în public a unor casete cu premierul Filat dând ordine instituţiilor statului ca un vechil pe moşie au echilibrat scorul. Şi a dus la negocieri între cei doi şi, subit, la completa dispariţie a casetelor şi a consecinţelor lor în spaţiul public. Instituţiile abilitate au tăcut şi ele, liniştite ca prin farmec. Plahotniuc şi Filat şi-au pierdut posturile politice, dar au refăcut alianţa. Victima a fost, paradoxal, Partidul Liberal a lui Mihai Ghimpu pe care cei doi l-au rupt în două, o fracţiune au cooptat-o la guvernare şi au lăsat PL-ul în poziţie. Iurie Leancă a devenit premier, iar în timpul acestei guvernări europene – cum altfel?! – s-au devalizat băncile şi s-a vândut aeroportul ruşilor.

După alegerile din 2014, tot cei doi Vlazi aveau să guverneze împreună, printr-un guvern minoritar (guvernul Gaburici) susţinut de PCRM. După alegerile locale din iulie 2015 s-a refăcut alianţa PLDM-PD-PL, dar lumea a aflat deja de furtul miliardului şi a ieşit, furioasă, în stradă.

(Expresia străzii a fost Platforma DA – o stare de spirit contestatară reală devenită între timp partid politic, dar de factură moldovenistă şi europeană, ignorând obstinat şi inexplicabil orice referire la România. De aici şi ineficienţa ei în rândul tinerilor, mai ales, şi a electoratului unionist cantonat cu precădere în Chişinău.) Pe acest fundal se reia confruntarea tacită între cei doi Vlazi, care s-a acutizat odată cu publicarea în presă a imaginilor prin care Vlad Filat s-ar fi asociat strategic cu liderii Platformei DA (vizita la Frankfurt) într-o tentativă pe la spate de a scăpa iar de Vlad Plahotniuc. Orientarea protestelor explicit spre figura oligarhului a întărit suspiciunile. Ce a urmat a fost arestarea lui Vlad Filat pentru implicarea în furtul miliardului, demiterea guvernului Streleţ şi, zilele trecute, tentativa eşuată a lui Vlad Plahotniuc de a deveni premier.

Care este de fapt miza? Putin sau Plahotniuc?

Personajul Vlad Plahotniuc nu este important doar în sine. Eşecul său de a deveni premier – probabil o ultimă tentativă de a ieşi la suprafaţă şi a-şi curăţa cea mai proastă reputaţie pe care o poate avea un om politic în stânga Prutului – este doar unul dintre aspectele care îl vizează. Al doilea aspect ţine de transformarea lui de către Piaţă şi protestatari (Platforma DA) în personajul cheie în funcţie de care să fie restructurat spaţiul politic din Republica Moldova de aici înainte.

Nu mai contează, în viziunea Platformei DA, dacă eşti cu Europa sau cu Rusia, ci contează cum te raportezi la personajul Plahotniuc. De aceea devine aproape rezonabilă o alianţă a Platformei DA cu moscovitul Renato Usatîi în perspectiva obţinerii alegerilor anticipate şi diabolizarea fără rest a celor care (precum Partidul Liberal) vor evitarea anticipatelor de teama revenirii forţelor proruse. De aici şi dificultatea înţelegerii situaţiei de acolo. În esenţă, este vorba despre ce prioritizează fiecare tabără.

Cei care vor anticipate (Platforma Dreptate şi Adevăr, Partidul Socialiştilor, Partidul Nostru al lui Usatîi etc.) nici măcar nu discută posibilitatea revenirii la guvernare a forţelor proruse. Pentru ei, Plahotniuc pare mai primejdios decât Putin. Cei care doresc guvern şi evitarea anticipatelor (PD, PL, fracţiunea PLDM etc.) consideră că principala prioritate a Republicii Moldova este evitarea anticiptelor şi a aducerii la putere a forţelor girate de Moscova. Pentru ei Putin este mai primejdios decât Plahotniuc. Cine are dreptate? Evident, depinde de opţiunea politică a fiecăruia. În acest moment, odată cu nominalizarea unui premier (Pavel Filip) s-a ajuns la un compromis care pare rezonabil pentru cei care vor evitarea anticipatelor (nu e, totuşi, Plahotniuc), dar care e o trădare evidentă pentru cei care vor anticipate cu orice preţ (e, de fapt, un substitut al lui Plahotniuc). Din punct de vedere juridic, dacă se va vota guvernul şi se va consacra o majoritate parlamentară, lucrurile reintră oarecum în ordine, cel puţin până la momentul alegerii unui nou preşedinte. Ce pot face cei care se opun unei asemenea evoluţii? În termeni legali, nimic. În termeni revoluţionari, blocarea din stradă a activităţii Parlamentului şi a votării guvernului. Dar asta va împinge Republica Moldova într-o complet altă logică.

O singură alegere: între România şi Rusia

Ce îi rămâne R. Moldova după aproape 25 de independenţă? O singură alegere reală. Alegerea între Rusia – potenţial până la integrarea în Uniunea Vamală şi proiectul Eurasatic al lui Putin - şi România – potenţial până la reunificare. Uniunea Europeană e ieşită din discuţie, pentru că e chiar cinic, dacă nu indecent, să o mai invoci. Dezamăgirea Bruxelles-ului cu orice formă de extindere, inclusiv cea care ar viza R. Moldova este evidentă. Rusia ca alternativă este însă iarăşi o problemă.

Dificultăţile enorme ale Rusie (criză economică acută, finanţarea Crimeei, Donbas-ului, Transnistriei etc.) fac ca o gestionare eficientă a R. Moldova să fie imposibilă. De aceea, Moscova nu vrea acum asumarea explicită a republicii şi mutarea vectorilor ei la guvernare, ci menţinerea unui haos controlat acolo care să facă imposibilă orice surpriză geostrategică în regiune.

Rămâne, că ne place, că nu ne place, că vrem sau nu vrem, relaţionarea cu România, singura care poate menţine direcţia Vest în R. Moldova printr-un proiect asumat la Bucueşti şi care să fie altceva decât s-a încercat până acum. România este singura care poate ajuta acum R. Moldova să menţină direcţia Vest, occidentală. E vremea acţiunii, nu a vorbelor goale şi lipsite de acoperire.

De la Pactul de la Snagov la Fondul Moldova

Şi ne întoarcem, în final, la dubitaţia dispreţuitoare a lui Stalin? „Câte divizii are Papa?”... Parafrazată pentru subiectul nostru, interogaţia sună aşa: „Câte divizii are România în Republica Moldova?” Contrar aparenţelor, tocmai în aceste momente nevoia de România şi „diviziile” ei este mai acută decât oricând. Iar Bucureştiul trebuie să le ordoneze în felul următor:

1. Abandonarea blocajului şi a tăcerilor ostentative pe R. Moldova, un subiect care pare azi abandonat. În realitate, partenerii euroatlantici ai României nu de tăcerea ineficace a României au nevoie, ci de soluţiile pe care ea le poate sugera, ca soluţii nu doar pentru Bucureşti, ci pentru vecinătatea imediată a spaţului euroatlantic. În condiţiile în care Polonia propune explicit, prin vocea preşedintelui său, resuscitarea proiectului federalist interbelic „Internmarium”, care înseamnă integrarea în spaţiul unei federaţii euroatlantice a Ucrainei (sau a Vestului ei?), a tăcea despre R. Moldova este vinovat şi ineficient. Dimpotrivă. România are astăzi, ca niciodată, o fereastră de oportunitate excelentă pentru a vorbi cu sens şi cu substanţă despre R. Moldova.

2. Asumarea unei diplomaţii multilaterale în regiunea extinsă a Mării Negre, în ton cu apetitul recent al Uniunii Europene, dar şi cu menţinerea unei identităţi precise a unei Românii europene, euroatlantice şi partener strategic al SUA.

3. Legitimarea şi fundamentarea interesului politic pentru R. Moldova (mai ales acum, când proiectul integrării europene s-a surpat) printr-un Pact de la Snagov care să îl reitereze pe cel din 1995, cel care a creat premizele asumării plenare a clasei politice româneşti a proiectului euroatlantic. Acel pact a avut ca punct de plecare Preşedinţia României şi Academia Română. Un Pact de la Snagov pentru Republica Moldova ar putea avea aceeaşi iniţiatori.

4. Bazată pe acest pact politic menit să menţină în Republica Moldova direcţia Vest, prin intermediul României, ar urma instituţionalizarea acestuia. Altminteri spus, instituţionalizarea interesului pentru Republica Moldova prin configurarea acelor instituţii, la nivel de Preşedinţie şi Guvern, care să gestioneze relaţia cu statul vecin. În condiţiile unei crize profunde de dincolo de Prut, se impune, la nivel de guvern, configurarea unui Minister pentru Republica Moldova care, în eventualitatea unor adeziuni dincolo şi dincoace de Prut, în conformitate cu Acordurile Internaţionale de la Helsinki şi legislaţia internaţională, să poată fi transformat într-un Minister al Reintegrării, pe modelele german sau corean.

5. Pe temen scurt, sarcina acestor instituţii dedicate R. Moldva ar fi implementarea a ceea ce s-a numit în cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre, „Fondul Moldova”, un soi de Plan Marshall al România pentru republica de peste Prut. R. Moldova are nevoie acută de aşa ceva, şi România este singura care îl poate oferi. Schiţa de portret a acestui Fond a fost deja făcută. (vezi aici: http://adevarul.ro/international/europa/fondul-moldova--planul-marshall-romaniei-republica-moldova-1_55feece6f5eaafab2ccffca4/index.html).

Autor: Dan Dungaciu
Sursa: Adevarul.ro 

 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
loading...
Loading...
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 8 Aprilie 2020, ora: 11:19

Galina Dodon câștigă 33 de mii de lei lunar fiind angajată la Exclusiv Media (firmă care a primit milioane din Bahamas)

Galina Dodon câștigă 33 de mii de lei lunar fiind angajată la Exclusiv Media (firmă care a primit milioane din Bahamas)

Conform declarații de avere, Igor Dodon, declară un salariu de peste 226.700 de lei, adică peste 18.800 de lei pe lună, iar soția sa, Galina Dodon, angajată la „Exclusiv Media”, SRL, a câștigat anul trecut aproape 396 de mii de lei, ceea ce ar însemna circa 33 de...

( ) Citeşte tot articolul

Politică 8 Aprilie 2020, ora: 09:12

SCANDALOS / PSRM-PDM ar fi ȘTIUT că în Parlament este o persoană cu coronavirus dar au ascuns informația

SCANDALOS / PSRM-PDM ar fi ȘTIUT că în Parlament este o persoană cu coronavirus dar au ascuns informația

Deputata Platformei DA Arina Spătaru afirmă că deputaţi au primit ieri, 7 aprilie, un mesaj din partea secretariatului Parlamentului Republicii Moldova prin care au fost avertizaţi că în Parlament ar exista mai multe persoane testate pozitiv la COVID-19. Politiciana precizează că...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 8 Aprilie 2020, ora: 08:59

Orașul în care au fost săpate în avans 600 de morminte pentru morții de coronavirus

Orașul în care au fost săpate în avans 600 de morminte pentru morții de coronavirus

Autoritățile din orașul ucrainean Dnipro au săpat peste 600 de gropi de morminte, pentru a se pregăti de posibilitatea unui număr mare de victime din cauza pandemiei de coronavirus, deși în regiunea Dnipropetrovsk nu a fost înregistrat niciun deces, iar Ucraina a...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 8 Aprilie 2020, ora: 08:49

Boris Johnson, a doua noapte la terapie intensivă. Care este starea sa

Boris Johnson, a doua noapte la terapie intensivă. Care este starea sa

Șeful guvernului britanic, Boris Johnson, a petrecut a doua noapte la terapie intensivă, fiind tratat în continuare de Covid-19.

( ) Citeşte tot articolul

Ultima oră 8 Aprilie 2020, ora: 08:09

Coronavirus: 1939 de morţi într-o singură zi în SUA, cel mai ridicat bilanţ la nivel global

Coronavirus: 1939 de morţi într-o singură zi în SUA, cel mai ridicat bilanţ la nivel global

Numărul persoanelor care au decedat în ultimele 24 de ore pe teritoriul SUA în urma infecţiei cu noul coronavirus a ajuns la 1939 de persoane, potrivit datelor furnizate marţi seara de Universitatea Johns Hopkins, transmite miercuri AFP.

( ) Citeşte tot articolul

Ultima oră 8 Aprilie 2020, ora: 07:33

Rusia: Doctoriţa care l-a sfidat pe Putin şi a dat alarma despre coronavirus, arestată şi amendată. „Am leşinat şi m-am trezit în închisoare“

Rusia: Doctoriţa care l-a sfidat pe Putin şi a dat alarma despre coronavirus, arestată şi amendată. „Am leşinat şi m-am trezit în închisoare“

Anastasia Vasilieva, doctoriţa care a adunat în jurul ei 2.000 de colegi şi a dat alerta în Rusia în legătură cu epidemia covid-19, a devenit noua ţintă a regimului Putin. Femeia de 36 de ani a fost convocată deja la Comitetul de anchetă, arestată, interogată şi...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 8 Aprilie 2020, ora: 07:29

Prima țară europeană care dă STARTUL revenirii economice. De joi se DESCHID magazinele și atelierele

Prima țară europeană care dă STARTUL revenirii economice. De joi se DESCHID magazinele și atelierele

Paralizate de criză, economiile europene fac paşi pentru revenirea la un program de lucru normal. Cehia devine primul stat în care viaţa se reîntoarce treptat la cea de dinainte de pandemie.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 8 Aprilie 2020, ora: 07:25

Președintele PSRM CAHUL a decedat din cauza COVID-19

Președintele PSRM CAHUL a decedat din cauza COVID-19

Vasile Mihailov, consilier municipal şi raional Cahul, Preşedintele OT Cahul a PSRM, s-a stins din viaţă în această seară, la un spital din Chişinău.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 8 Aprilie 2020, ora: 07:10

Ciorbă GLAMOUR la spitalul Toma Ciorbă / FĂRĂ COMENTARII

Ciorbă GLAMOUR la spitalul Toma Ciorbă / FĂRĂ COMENTARII

„Cat se cheltuie acolo pentru o zi de internare? 7000 lei? Glamurneniko. (Am sters numele pentru ca odata am postat o picuratoare improvizata dintr-o butylka legata cu bint dintr-un spital pentru copii si in 5 min a tabarat conducerea spitalului peste fata ceea si au terorizat-o cat a stat...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 8 Aprilie 2020, ora: 00:35

Chicu și Dumbrăveanu s-au ÎNCURCAT în cifre sau ne MINT? Când au fost realizate cele mai multe teste la coronavirus?

Chicu și Dumbrăveanu s-au ÎNCURCAT în cifre sau ne MINT? Când au fost realizate cele mai multe teste la coronavirus?

Ion Chicu a anunțat sâmbătă că au fost prelevate 681 de probe. Astăzi, atât primul ministru, cât și ministra Sănătății au afirmat că în ultimele 24 de ore au fost testate cele mai multe probe întro singură zi, iar numărul acestora este de 510.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 8 Aprilie 2020, ora: 00:12

O nouă minciună DODONISTĂ / Sistemul medical din Moldova NU ARE 50 mii de cadre așa cum afirmă „șeful” statului

O nouă minciună DODONISTĂ / Sistemul medical din Moldova NU ARE 50 mii de cadre așa cum afirmă „șeful” statului

„Țin să informez șeful statului (poate cei din jur nu au curajul) că sistemul de sănătate nu dispune de cei 50 mii personal medical pe care Dumnealui a anunțat că îi aruncă în luptă cu coronavirusul”, opinează ex-ministra Sănătății, Ala Nemerenco.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 7 Aprilie 2020, ora: 20:12

VEȘTI FOARTE BUNE DIN ITALIA /// Numărul noilor decese și a noilor infecții SCADE

VEȘTI FOARTE BUNE DIN ITALIA /// Numărul noilor decese și a noilor infecții SCADE

Numărul deceselor provocate de epidemia Covid-19 a crescut cu 604 marți, un bilanț zilnic mai mic decât cel de ieri, de 636, în timp ce numărul cazurilor noi înregistrate este cel mai mic de pe 13 martie, relatează Reuters.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 7 Aprilie 2020, ora: 19:08

Un reputat doctor român avertizează: Măștile și igiena, mai eficiente decât carantina și izolarea socială

Un reputat doctor român avertizează: Măștile și igiena, mai eficiente decât carantina și izolarea socială

Una dintre temele dezbătute în ultimele săptămâni a fost aceea referitoare la măști: le purtăm sau nu. Deja este clasică atitudinea oscilantă a Puterii de la București - acum o lună spunea ca nu sunt eficiente, acum că sunt – așa că vocea credibilă este a medicilor...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 7 Aprilie 2020, ora: 18:51

7 aprilie, cea mai neagră zi din Marea Britanie, în războiul cu COVID-19

7 aprilie, cea mai neagră zi din Marea Britanie, în războiul cu COVID-19

Marea Britanie înregistrează cel mai mare număr de decese provocate de COVID-19 în doar 24 de ore.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 7 Aprilie 2020, ora: 18:16 de George Simion

George Simion: Din două republici mici, nu obții o Românie Mare. De ce nu aveți grijă de români, domnilor Iohannis și Dodon?

George Simion: Din două republici mici, nu obții o Românie Mare. De ce nu aveți grijă de români, domnilor Iohannis și Dodon?

Ca moldovean din dreapta Prutului, mă uit consternat când văd că Țara asta, care a fost o dată Mare, ajunge cârpa de șters pe jos a unor indiviz slabi, numiți președinți/ pîșâdinți. Nu mai bine revenim noi la un Rege?

( ) Citeşte tot articolul

Moldova 7 Aprilie 2020, ora: 18:07

În „Țara lui Dodon și Chicu” trăiesc doar bugetari și pensionari

În „Țara lui Dodon și Chicu” trăiesc doar bugetari și pensionari

„Prioritățile noastre vor fi achitarea salariilor, pensiilor, plăților sociale și ajutoarelor de șomaj”, a declarat astăzi Președintele R. Moldova Igor Dodon.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 7 Aprilie 2020, ora: 17:12

VIDEO / Așa sunt întâlniți oamenii noștri care se întorc în Republica Moldova din Rusia

VIDEO / Așa sunt întâlniți oamenii noștri care se întorc în Republica Moldova din Rusia

Lumea nu are bani să procure polița de asigurare obligatorie, o familie, din 3 persoane, spune că nu are 12 000 de lei acum ca să plătească în 72 de ore

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 7 Aprilie 2020, ora: 16:59

EPIDEMIE DE COVID-19 / 1 persoană a DECEDAT, 22 în total /. +91 de cazuri noi de coronavirus, 1056 în total / Declarații de ultimă oră după ședința Centrului Unic de Comandă din 7 aprilie 2020 (LIVE VIDEO)

EPIDEMIE DE COVID-19 / 1 persoană a DECEDAT, 22 în total /. +91 de cazuri noi de coronavirus, 1056 în total / Declarații de ultimă oră după ședința Centrului Unic de Comandă din 7 aprilie 2020 (LIVE VIDEO)

Încă un deces din cauza COVID-19 și 91 de cazuri noi confirmate în R.Moldova. Au fost examinate 510 probe, cele mai multe de la declanșarea situației privind noul coronavirus în R.Moldova. Declarații după ședința Centrului Unic de Comandă. Trei cazuri de...

( ) Citeşte tot articolul

Economie 7 Aprilie 2020, ora: 15:46

Dodon: Avem suficiente lichidități pentru a „nu admite haos pe piața valutară” / Leul scade în continuare față de dolar

Dodon: Avem suficiente lichidități pentru a „nu admite haos pe piața valutară” / Leul scade în continuare față de dolar

Banca Naţională a Moldovei are suficiente lichidităţi pentru a nu admite haos pe piaţa valutară a țării. „Asigurarea” vine din partea lui Igor Dodon şi a fost făcută în cadrul briefingului de după ședința de marți a Consiliului Suprem de Securitate

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 7 Aprilie 2020, ora: 15:41

Dodon: Sunt sufienți angajați în sistemul de sănătate. Realitatea: Deficit de peste 5 mii de asistenți

Dodon: Sunt sufienți angajați în sistemul de sănătate. Realitatea: Deficit de peste 5 mii de asistenți

Igor Dodon a declarat marți, 7 aprilie, că peste 50 de mii de lucrători medicali ar putea fi implicați în lupta cu virusul COVID-19, adăugând că sunt suficienți angajați în sistemul de sănătate pentru a face față „situației”. 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 7 Aprilie 2020, ora: 13:40

Moscova / Un medic care s-a plâns de lipsa măștilor și termometrelor a fost chemat la PROCURATURĂ

Moscova / Un medic care s-a plâns de lipsa măștilor și termometrelor a fost chemat la PROCURATURĂ

Chirurgul Vsevolod Șukhrai a fost chemat la procuratură „pentru a da explicații” după ce a vorbit într-un interviu despre lipsa echipamentului personal de protecție din spitalul unde lucrează.

( ) Citeşte tot articolul

Internațional 7 Aprilie 2020, ora: 13:31

COVID-19 | Populația din Belarus s-a răzvrătit! „Vor fi consecințe oribile dacă rămânem tăcuți!”. Dezvăluiri GRAVE

COVID-19 | Populația din Belarus s-a răzvrătit! „Vor fi consecințe oribile dacă rămânem tăcuți!”. Dezvăluiri GRAVE

Situația din Belarus, singurul campionat de fotbal care se mai joacă, pare tot mai tensionată în ultima vreme, mai ales că președintele țării, Alexander Lukașenko, nu ține cont de pandemia de coronavirus și nu a impus deloc măsuri restrictive.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 7 Aprilie 2020, ora: 13:15

Medic din Glodeni: „Spitalul practic este închis. Cadrele medicale s-au testat cu PLATĂ, ca să afle că au coronavirus”

Medic din Glodeni: „Spitalul practic este închis. Cadrele medicale s-au testat cu PLATĂ, ca să afle că au coronavirus”

Spitalul raional din Glodeni care acum o săptămână nu înregistra niciun caz de infectare cu noul coronavirus, de luni este practic închis, după ce s-a constatat că aproape toate cadrele medicale fie sunt confirmate pozitiv la COVID-19, fie sunt în carantină, după ce...

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)