Astăzi 16 Octombrie 2021, Sâmbătă - Ultima actualizare la ora 17:39
babasının taş gibi bir kadını bulup evlenmeye karar vermesi porno ve onu bir de kendi yaşadıkları eve getirmesi sonucunda mobil porno hayalini kurduğu seksi kadının üvey annesi gibi sex hikayeleri olduğunu fark eden genç adam seks tecrübesinin ve üst sex izle seviye olduğu dışarıdan bakıldığında çok net şekilde porno seyret belli olan üvey annesini hayal edip 31 çekerek düşlerken porno izle odanın oradan geçen mature üvey oğlunu görür Odaya hd porno gelip sikini kimin için kaldırdığını soran üvey annesiyle porno farkında olmadan yakınlaşan genç adam boşalmak mobil porno izle için olgun bir kadının hayallerini kurduğunu söyleyince mature porno izle sikini eline alıp amına sokmadan çıplak şekilde üzerine çıktı
Abonamente

Actualitate 30 Noiembrie 2015, ora 07:42

Dan Dungaciu: Cum poate ajunge Rusia vecina României?

Marime Font

Proiecţia de securitate a NATO are, în acest moment, două premise fundamentale: ameninţările vin, deopotrivă, dinspre Est (Rusia, Donbas, Crimeea) şi Sud (state eşuate, terorism, emigraţie). 

Axele sunt, deocamdată, în balanţă, dar evenimentele recente – criza fără precedent a refugiaţilor din Europa – pot duce la preponderenţa Sudului în detrimentul Estului. Summitul NATO din 2016 de la Varşovia poate consemna un asemenea dezechilibru. Iar această perspectivă, deloc improbabilă, este amplificată şi de negocierile privind Siria şi Orientul Mijlociu preconizate între marii actori care contează acolo, SUA, Rusia, UE. Negocierea va viza, prin recul, şi frontiera estică a UE şi NATO. Nu se pune problema abandonării acesteia, căci NATO rămâne cea mai sigură şi eficace alianţă de securitate imaginată, cât statutul teritoriile de dincolo de frontieră. Accentul pe Siria şi provocările din Sud pot să ducă la concesii faţă de Federaţia Rusă în ceea ce numeşte „străinătatea (sa) apropiată”.

Cum va arăta frontiera estică a spațiului euroatlantic?

Din perspectiva României, miza principală în Est rămâne statutul şi geografia frontierei euroatlantice. Acestă preocupare trebuie să devină una din ţintele strategice ale Bucureştiului.Geogragia nu se schimbă, iar România este condamnată să rămână stat de frontieră euroatlantică pe cel puțin 10 ani de zile. Întrebarea cum va arăta această frontieră și ce va fi dincolo de granița propriu-zisă a Prutului este o interogație intempestivă (în primul rând) pentru România. În perspectiva unei decizii majore de securitate în urma căreia importanța dimensiunii estice va scădea în raport cu dimensiunea sudică, putem presupune că frontiera estică (în special Ucraina și Republica Moldova) va deveni un spațiu negociat, în care Federația Rusă va avea, fie și tacit, un cuvânt de spus. Cum se va face manifestă influența ei nu este clar, dar e o temă de reflecție obligatorie în condițiile în care singura miză de politică externă în care România contează, și poate deveni chiar responsabil de dosar, este Republica Moldova.

Ceea ce analizăm în acest material este un posibil și plauzibil scenariu în care Federației Ruse i se va pune în față, din nou, un test de „bună purtare” iar terenul de încercare va fi Republica Moldova. Mai exact, Transnistria. Mai concret, ceea ce ne propunem să cercetăm aici este o posibilă resurecție a Memorandumului Meseberg și a consecințelor sale directe nu doar asupra Republicii Moldova, ci asupra României.

Ce este Memorandumul Meseberg

Memorandumul Meseberg a fost semnat de către Cancelarul german Angela Merkel și Președintele Federației Ruse Dimitri Medvedev cu ocazia întâlnirii dintre cei doi oficiali la Castelul Meseberg în 4-5 iunie 2010. Ce stipula acest document în mai puțin de o pagină? Documentul pleacă de la „principiul că securitatea tuturor statelor din comunitate euroatlantică este indivizibilă” (un principiu NATO preluat, tacit, în portofoliul unei comunități euroatlantice din care făcea parte în textul și spiritul Memorandumul Meseberg, tot tacit, și Federația Rusă). Plecând de la acest principiu, Cancelarul Merkel și Președintele Medvedev „și-au propus să exploreze constituirea unui Comitet pe problemele Politice și de Securitate UE-Rusia, la nivel ministerial (Înaltul reprezentant C. Asthon și Ministrul de Extrerne S. Lavrov)”. Respectivul Comitet urma să fie responsabil, conform documentului, de următoarele chestiuni: 1. Să servească ca un „forum pentru exprimarea de puncte de vedere pe chestiunei legate de politica internațională și agenda de securitate”; 2. Să stabilească „reguli de bază” pentru „operațiuni reunite de managmentul crizelor civile/militare ale UE/Rusia”; 3. Să faciliteze discuții sau că ofere recomandări „asupra unor chestiuni concrete de cooperare”, care includ „situații de criză și conflicte” pe care UE și Rusia, împreună, doresc să le soluționeze „în cadrele unor formate multilaterale adecvate”; 4. Pe baza unui set de documente inițiale citate în document, „UE și Rusia vor coopera în special pentru soluționarea crizei transnistrene cu perspectiva de a obține progrese tangibile în cadrul formatului 5+2 (Rusia, Ucraina, Moldova, Transnistria, OSCE, UE, SUA). Această cooperare ar putea include un angajament comun UE-Rusia, care poate garanta o tranziție lină de la situația prezentă la stadiul final”; 5. Viitorul summit al Memorandumul Mesebergit „va trece în revistă progresele făcute de noul Comitet înființat” (Memorandumul… 2010).

Mizele din spatele proiectului

În esență, la întâlnirea de la Meseberg a fost vorba despre o reuniune ruso-germană, nu explicit europeană, căci nici UE nici chiar Ministerul Afacerilor Externe german nu ar fi fost informați (Remler 2013). Memorandumul Meseberg a avansat o serie de principii și inițiative bazate pe ceea ce ambele părți credeau a fi o „ambiguitate constructivă”. Din partea Rusiei se urmăreau trei obiective principale: 1. O pană în relația de securitate euroatlantică, respectiv între SUA și Europa; 2. Includerea Rusiei la masa de negocieri/discuții în problema securității europene; 3. Pe termen lung, deschiderea unei dezbateri globale despre nevoia de redesenare a arhitecuturii mondiale de securitate, sau cel puțin a celei euroatlantice, depășind vechile aranjamente (NATO, OSCE etc.) și vizând un fel de Helsinky II (propunerile aveau să fie făcute, nu la întâlnirea de la Castelul Meseberg, tocmai de Președintele Federației Ruse Dmitri Medvedev). Din punct de vedere german, obiectivele erau mai concrete: 1. Meținerea Rusiei într-un dialog european, care, chiar dacă nu era explicit al UE (Germania avea mai degrabă un mandat tacit decât explicit din parte Bruxelles-ului), în esență ar fi putut duce la formalizarea lui în acest sens; 2. Specularea momentului Medvedev la conducerea Rusiei, considerat un liberal, un personaj care nu era soliviki și cu care se putea ajunge mai ușor la un compromis sau la concesii din partea Rusiei decât cu predecesorul său Vladimir Putin; 3. Un test major pentru Rusia în ceea ce privește Transnistria, prin care Germania să poată arăta lumii că se poate discuta cu Moscova, chiar se poate ajunge la un compromis favorabil ambelor părți, deci ideea aducerii Rusiei în siajul european sau chiar euroatlantic nu este tocmai o utopie; 4. Accesul la piețele ruse în condițiile în care criza financiară globală afecta masiv spațiul euroatlantic, iar Rusia, la vremea respectivă, nu era afectată în aceeași măsură și putea deveni, în condițiile în care planul de liberalizare economică enunțat de Medvedev era pus în practică, o piață alternativă/complementară majoră.


Rezultatele nu au apărut, din motive diverse, care se întind de la contextul internațional și reacția iritată a SUA față de un potențial Helsiky II până la probleme de comunicare și negociere între Germania și Rusia (Ramler 2013).

Memorandumul Meseberg redivivus?

Ce (mai) rămâne din Memorandumul Meseberg astăzi? 1. Ideea unui Helsiky II, după Crimeea și Donas, este complet scoasă din discuție; 2. Ideea Germaniei de „a oferi un bilet la masa de decizie a securității europene în schimbul cooperării în soluțioanrea chestiunii transnistrene” (Socor 2011) este tot inoperabilă; 3. Dar propunerea cooptări din nou a Rusiei într-un dialog german/european având ca test de plecare Transnistria nu a căzut obligatoriu din portofoliul strategia al Berlinului (poate nici din cel al Moscovei). Acestă chestiune trebuie urmărită de aici înainte. O reluare din partea Germaniei a punctului 4 al Memorandumul Meseberg (cel mai consistent ca text), chiar în formule mai puțin ambițioase, poate genera efecte secundare („efecte perverse”) cu consecințe majore pentru România și frontiera euroatlantică. Asta în ciuda bunelor intenții, care nu pot fi contestate. Ne vom rezuma la unul singur.

Dacă presupunem că punctul 4 din Memorandumul Meseberg va fi din nou încercat și Transnistria va fi din nou un test pentru Rusia, și presupunem în continuare un acord al Moscovei pe această chestiune, consecințele vor fi, fatal, federalizarea Republicii Moldova, adică „transnistrizarea” ei (controlul întregului prin părți, respectiv controlul Chișinăului în probleme externe și de securitate de către Tiraspol) și, ca efect de contagiune, un efect similar pentru Ucraina. Soluționarea chestiunii transnistrene astăzi are o complexitate enormă, cu efecte militare, politice, economice, sociale, culturale și identitare greu de gestionat. Încercăm să o reducem însă la aspectele principale. În esență, partea rusă cere în Transnistria nu doar sincronizarea soluțiilor militare (retragerea trupelor și a arsenalului militar) cu soluțiile politice (reglementarea politică a viitorul stat reintegrat), ba chiar antecedența soluționării politice față de cea militară. Să presupunem însă aplicarea principiului sincronicității, respectiv că Moscova își va retrage trupele și munițiile ilegal depozitate în regiunea transnistreană concomitent cu soluția politică. Asta înseamnă „federalizare” (chiar dacă nu se va numi așa) și care va duce la includerea în câmpul constituțional și electoral al Republicii Moldova de azi (dintre Prut și Nistru, în esență), în diverse forme, a circa 10% de vot pro-estic (din stânga Nistrului), adică opțiunea de vot a celor din Transnistria, în covârșitoare majoritate orientată spre Moscova. În condițiile politice actuale ale Republicii Moldova, când majoritatea pro-europeană din Parlament sau chiar din societate este extrem de precară (dacă este!), un procent masiv de vot pro-estic ar întoarce Republica Moldova reintegrată, cel puțin pentru o generație, spre Rusia. Pe cale de consecință, cu o majoritate confortabilă în Parlamentul reintegrat și în societate, prorușii vor putea solicita și vota nestingherit inclusiv integrarea Republicii Moldova în Uniunea Eurasiatică. Consecința pentru România și comunitatea euroatlantică? Frontiera rusească, sub forma eurasiatică, se va fixa direct pe Prut.

Moldova plus Transnistria înseamnă un stat complet diferit

Indiferent cât de neplauzibil sună, acest scenariu este inevitabil în cazul „soluționării” chestiunii transnistrene astăzi. Și asta în ciuda unor argumente care încearcă să acrediteze contrariul, în primul rând ideea că locuitorii transnistreni pot fi și vor fi și ei atrași spre Europa și ideea europeană. E o naivitate, cel puțin pe termen scurt și mediu. Locuitorii dintre Prut și Nistru, cu relativă memorie a apartenenței la România, după 25 de ani de vecinătate europeană și cel puțin șase ani (după 2009) de expunere masivă, ostentativă chiar, la spațiul european, cu vize liberalizate, comerț european și Acord de Asociere semnat, au ajuns astăzi să dorească în UE mai puțin de 50%. La ce ne putem aștepta și în cât timp de la o populație transnistreană fără, practic, nicio expunere europeană, cu o memorie nealterată a „Marelui Război pentru Apărarea Patriei” și a „eliberării ruse de sub jugul româno-fascist”, cu o populație rusofonă (rusă și ucraineană) în proporție de peste 60% și o capitală, Tiraspol, profund și complet rusificată? Pe termen scurt și mediu, la nimic similar cu europenizarea.

Pe fond, ce trebuie să fie înțeles și asumat de către toți cei interesați în soluționarea conflictului transnistrean (politicienii și cetățenii R. Moldova, politicienii și cetățenii din UE, inclusiv România), este că Republica Moldova plus Transnistria va fi cu totul și cu totul alt stat decât cel de azi, care nu va seamăna în nicio privință cu ceea ce există astăzi la Chișinău, nici ca lideri politici, nici ca vector, nici ca evoluție strategică. E un preț enorm care trebuie discutat, conștientizat și asumat.

Un posibil model pentru Ucraina

O a doua chestiune care trebuie să ne preocupe apropo de potențiala resuscitare/aplicare a punctului 4 al Memorandumul Meseberg este efectul de contagiune sau de model, odată aplicat republicii din stânga Prutului. Miza aici este Ucraina. Căci o eventuală aplicare a Memorandumul Meseberg pentru Republica Moldova ar putea avea efectul de model pentru federalizarea Ucrainei, pe formula federalizării/transnistrizării Republicii Moldova. În acest scenariu, ambele state „federalizate”, și Republica Moldova și Ucraina, vor deveni ancorate ferm, dacă nu în siajul nemijlocit al Rusiei, în zona gri, de buffer, în „teritoriul nimănui” dintre Vest și Est. Orice reevaluare sau resuscitare a Memorandumul Meseberg astăzi trebuie să includă, onest, și aceste (posibile) consecințe.

Drumul spre iad e pavat cu bune intenții

Berlinul și-a exprimat recent (01.10.2015) disponibilitatea de a organiza Conferinţa de la Bavaria (preconizată pentru sfârşitul lunii octombrie) în domeniul măsurilor de consolidare a încrederii între cele două maluri ale Nistrului. Anunțul a fost făcut de către Împuternicitul pentru Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Germaniei, Andreas Pescke, în cadrul unei întrevederi cu viceprim-ministrul de la Chișinău, însărcinat cu problematica reintegrării, Victor Osipov. Este un semn important, inclusiv că Germania își (re)asumă interesul în dosarul estic, inclusiv în chestiunea transnistreană. Este și un semn că își asumă o relansare a Memorandumului Meseberg?

E prea devreme să facem speculații în această chestiune. Dar orice discuție legată de viitorul frontierei euroatlantice trebuie făcută conștientizând că drumul spre iad e pavat cu bune intenții. Așa stau lucrurile inclusiv – sau mai ales! – în ceea ce privește posibila resuscitare a Memorandumului Meseberg. România și partenerii ei din NATO (în special Statelele Unite ale Americii) și UE nu pot asista pasivi la o asemenea posibilă evoluție și trebuie să avertizeze, onest, dar ferm, asupra potențialelor consecințe. În condițiile în care devine evident că Republica Moldova și-a pierdut șansele reale de integrare europeană pe termen mediu, asta nu înseamnă că poate deveni un poligon de încercare care poate produce consecințe majore pentru regiune. După Chișinău, Bucureștiul va fi principalul „beneficiar” al acestor consecințe. De aceea trebuie să se plaseze în primul rând al dezbaterilor.

Referințe: Memorandumul de la Meseberg (2010), http://www.russianmission.eu/sites/default/files/user/files/2010-06-05-meseberg-memorandum.pdf (accesat la 20.10.2015).

Remler, Philip (2013), „Negotiations Gone Bad: Russia, Germany, and Crossed CoMemorandumul Mesebergunications”, 12 august, http://carnegieeurope.eu/publications/?fa=52712 (accesat la 20.10.2015).

Socor, Vladimir (2010), Meseberg Process: Germany Testing EU-Russia Security Cooperation Potential, Eurasia Daily Monitor Volume: 7 Issue: 191, October 22, http://www.jamestown.org/single/?tx_ttnews%5Btt_news%5D=37065&no_cache=1#.ViaeBn4rLb0(accesat la 20.10.2015) 

Un articol de: Dan Dungaciu Contactează autorul
 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 16 Octombrie 2021, ora: 17:39 de Silviu Tănase

„Vițelul deștept, care suge de la două vaci” și „politica externă echilibrată” - două fațete ale aceleiași medalii

„Vițelul deștept, care suge de la două vaci” și „politica externă echilibrată” - două fațete ale aceleiași medalii

 Se spune, că pe vremuri orice rege care se respecta avea la curtea sa un bufon. Acesta avea menirea nu doar de a distra regele, dar si a spune ceea ce regele nu voia să spună.

( ) Citeşte tot articolul

Afaceri 16 Octombrie 2021, ora: 11:28 de Vasile Dosca

PANICĂ la „Gazprom”? REPUBLICA MOLDOVA ARE GAZE DE ȘIST

PANICĂ la „Gazprom”? REPUBLICA MOLDOVA ARE GAZE DE ȘIST Din editia print

Republica Moldova este gata să exploateze gazele de șist. 

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 16 Octombrie 2021, ora: 00:23

Alexandru Argint: Campania antialcoolică din 1985-1987 şi efectele sale pentru RSSM

Alexandru Argint: Campania antialcoolică din 1985-1987 şi efectele sale pentru RSSM Din editia print

13 la sută din moldoveni beau în fiecare zi

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Octombrie 2021, ora: 18:51

Alexandr Stoianoglo rămâne în arest la domiciliu pentru încă 20 zile: ,,Nu am comis nimic ilegal. Am vrut doar să fiu procurorul întregii țări, procuror pentru oameni, pentru stat”

Alexandr Stoianoglo rămâne în arest la domiciliu pentru încă 20 zile: ,,Nu am comis nimic ilegal. Am vrut doar să fiu procurorul întregii țări, procuror pentru oameni, pentru stat”

Procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo rămâne în arest la domiciliu pentru încă 20 de zile. Decizia a fost luată de magistrații de la Curtea de Apel Chișinău, potrivit jurnal.md.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Octombrie 2021, ora: 17:38

Arsuri la stomac și tulburări de somn? Află ce alimente și băuturi trebuie să eviți seara pentru a te simți bine

Arsuri la stomac și tulburări de somn? Află ce alimente și băuturi trebuie să eviți seara pentru a te simți bine

Mulți din noi dau vina pe salteaua incomodă, pe lumina ecranelor sau pur și simplu pe stres pentru faptul că nu pot dormi bine. Dar știm foarte bine că și alimentația joacă un rol foarte important în acest sens.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Octombrie 2021, ora: 17:15

20 de cadre medicale din Republica Moldova va ajuta România în tratarea pacienților bolnavi de COVID-19

20 de cadre medicale din Republica Moldova va ajuta România în tratarea pacienților bolnavi de COVID-19

20 de medici şi asistenţi medicali din Republica Moldova vor pleca să ofere ajutor personalului medical la spitalul modular de la Leţcani. Despre aceasta a anunțat vineri șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, secretarul de stat în MAI Raed Arafat.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Octombrie 2021, ora: 17:03

Un deputat din Marea Britanie a fost înjunghiat de un bărbat la o biserică metodistă

Un deputat din Marea Britanie a fost înjunghiat de un bărbat la o biserică metodistă

Un deputat conservator din Marea Britanie a fost înjunghiat de mai multe ori de un bărbat care a pătruns în locaţia unde avea loc întâlnirea cu reprezentanţii locali din circumscripţia sa electorală.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Octombrie 2021, ora: 16:54

Procuratura Anticorupție are un nou șef interimar. Cine este el?

Procuratura Anticorupție are un nou șef interimar. Cine este el?

Elena Cazacov va asigura interimatul funcției de șef al Procuraturii Anticorupție.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Octombrie 2021, ora: 15:23

Vladimir Putin, replică sexistă pentru o jurnalistă americană: „Ești prea frumoasă pentru a mă înțelege”

Vladimir Putin, replică sexistă pentru o jurnalistă americană: „Ești prea frumoasă pentru a mă înțelege”

Preşedintele rus, Vladimir Putin, este acuzat că a făcut o remarcă sexistă la adresa unei jurnaliste americane. Liderul de la Kremlin i-a spus lui Hadley Gamble că „este prea frumoasă pentru a-l înțelege”.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Octombrie 2021, ora: 15:14

Șase tineri din Rîșcani și Bălți sunt cercetați penal: Furau calea ferată

Șase tineri din Rîșcani și Bălți sunt cercetați penal: Furau calea ferată

Șase tineri din raionul Rîșcani și municipiul Bălți sunt cercetați penal.Aceștia ar fi furat mai multe elemente componente ale căii ferate de pe teritoriul raionului Glodeni. Capul grupării a fost reținut pentru 15 zile, iar ceilalți membri sunt cercetați în stare de libertate.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Octombrie 2021, ora: 13:20

Au crescut din nou emisiile de CO2 în cele mai bogate țări ale lumii. Prețul cărbunelui s-a majorat aproximativ cu 200% față de 2020

Au crescut din nou emisiile de CO2 în cele mai bogate țări ale lumii. Prețul cărbunelui s-a majorat aproximativ cu 200% față de 2020

Emisiile de carbon au revenit la niveluri mari, iar ponderea acestora a crescut din nou în cele mai bogate 20 de națiuni din lume, potrivit raportului anual privind transparența climatică, care este realizat în conformitate cu Convenția Cadru a ONU privind Schimbările Climatice....

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Octombrie 2021, ora: 12:32

Carburanții se scumpesc din nou. ANRE a anunțat noile prețuri

Carburanții se scumpesc din nou. ANRE a anunțat noile prețuri

Din nou se scumpesc carburanții. ANRE a informat într-un comunicat despre noile prețuri maxime. Astfel, pentru benzina A 95 vom plăti 21,45 lei/litru, cu 13 bani mai mult decât ieri. Pentru motorină – 18,46 lei/litru, cu 16 bani mai mult decât ieri. De la începutul lunii septembrie,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Octombrie 2021, ora: 12:03

De vineri, certificatul COVID-19 va fi obligatoriu în Italia pentru toți angajații din sectorul public și privat

De vineri, certificatul COVID-19 va fi obligatoriu în Italia pentru toți angajații din sectorul public și privat

Începând de vineri, certificatul sanitar COVID-19 devine obligatoriu în Italia pentru toţi angajaţii, atât în sectorul public cât şi în cel privat, o măsură menită să încurajeze vaccinarea, dar care se loveşte de opoziţia a milioane de salariaţi, scrie AFP, potrivit Agerpres.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Octombrie 2021, ora: 11:47

Republica Moldova a pierdut un caz la CEDO. Guvernul v-a achita prejudicii unei persoane din Tiraspol

Republica Moldova a pierdut un caz la CEDO. Guvernul v-a achita prejudicii unei persoane din Tiraspol

La data de 14 octombrie 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a pronunțat o decizie pe cauza Șutac vs. Republica Moldova, prin care a luat act de acordul de reglementare amiabilă la care au ajuns Guvernul Republicii Moldova și reclamanta Oxana Șutac, informează juriștii...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Octombrie 2021, ora: 11:30

Serviciul Nord al Procuraturii Anticorupție a rămas fără șef interimar. Sergiu Gavajuc și-a dat demisia

Serviciul Nord al Procuraturii Anticorupție a rămas fără șef interimar. Sergiu Gavajuc și-a dat demisia

Fostul șef interimar al Procuraturii Anticorupție, Sergiu Gavajuc și-a depus demisia din funcția de adjunct interimar al Serviciului Nord al Procuraturii Anticorupție. Informația a fost confirmată de purtătoarea de cuvânt a Procuraturii, Mariana Cherpec.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Octombrie 2021, ora: 11:21

VIDEO/ O uzină de peroxid de hidrogen din estul Chinei a luat foc. O persoană a dispărut fără urmă

VIDEO/ O uzină de peroxid de hidrogen din estul Chinei a luat foc. O persoană a dispărut fără urmă

La o uzină de peroxid de hidrogen din provincia Jiangsu din estul Chinei a luat foc.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Octombrie 2021, ora: 10:38

Avocații îl vor liber, iar procurorii la dubă: Astăzi, Magistrații Curții de Apel decid soarta lui Stoianoglo

Avocații îl vor liber, iar procurorii la dubă: Astăzi, Magistrații Curții de Apel decid soarta lui Stoianoglo

Astăzi, Curtea de Apel Chișinău va examina recursul procurorului Victor Furtună în cadrul dosarului Stoianoglo care cere schimbarea măsurii preventive de arest. Ședința este programată pentru ora 13:00, potrivit unimedia.INFO.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Octombrie 2021, ora: 10:32

Fostul președinte al raionului Criuleni, Ion Țurcan, constatat cu averi nejustificate la ANI: Va fi transmis în instanța de judecată

Fostul președinte al raionului Criuleni, Ion Țurcan, constatat cu averi nejustificate la ANI: Va fi transmis în instanța de judecată

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a identificat o diferență în sumă de 390 de mii de lei între veniturile și averea deținută de fostul președinte al raionului Criuleni și ex-viceministru al MAI, Ion Țurcan. ANI a decis transmiterea cauzei în instanța de...

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)