Astăzi 18 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la ora 15:19
Abonamente

Editorial 31 Mai 2013, ora 18:18    Din editia print

Marime Font

De când a început „românizarea” Republicii Moldova?

Nu este prima dată când un oficial de la Moscova acuză existenţa unei politici de „românizare” promovată de Bucureşti în Republica Moldova. 

 

 
 
 

Presupunând prin absurd că o astfel de politică ar exista trebuie neapărat să-i căutăm originile. Dacă este vorba de un fenomen negativ care în opinia diplomaţilor ruşi se află în plină desfăşurare, atunci acest fenomen cu siguranţă trebuie să aibă un punct de plecare şi după cum îşi doresc unii la Moscova ar trebui să aibă şi un sfârşit. Dar să începem cu începutul.

În mod paradoxal, prima luptă împotriva „românizării” s-a dat în interiorul Uniunii Sovietice, în invenţia bolşevică numită Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească. Apărută în 1924 RASSM trebuia să fie un cap de pod împotriva României, aşa cum republica Belorusă era un cap ce pod împotriva Poloniei, iar cea Karelă împotriva Finlandei. Iar pentru ca acest cap de pod să funcţioneze a fost inventată şi promovată o limbă moldovenească pe care nu o puteau înţelege nici măcar aceia cărora le era destinată. După câţiva ani de experimente, sovieticii şi-au dat seama că materialele de propagandă clocite în RASSM nu prea aveau niciun efect, iar revoluţia proletară din Basarabia întârzia pentru simplul motiv că adresanţii nu înţelegeau chemările la luptă. Aşa că în 1932 bolşevicii din RASSM au renunţat la deliranta limbă moldovenească inventată şi au trecut la alfabetul latin, în speranţa că se vor apropia mai mult de românii din Basarabia. Promotorii acestei strategii au fost nişte ghinionişti: în 1937 au fost desemnaţi drept spioni români, trădători care au pus la cale un plan mârşav de „românizare”. Mulţi au sfârşit împuşcaţi în ceafă şi folosirea alfabetului latin în RASSM a încetat. În 1939 şeful comuniştilor din RASSM S. Zelenciuc se putea lăuda că a „izgonit limba română a aşa-zisului Vechi Regat. Noi n-avem nevoie de limba lor, n-avem nevoie de cultura lor burgheză”. Prima bătălie împotriva românizării fusese câştigată – doar că guvernul de la Bucureşti a avut prea puţin de-a face cu povestea asta. Unii bolşevicii au propus introducerea alfabetului latin, alţi bolşevici au scos acest alfabet din RASSM – România nu a avut nici o implicare.



În perioada sovietică s-a ajuns la un echilibru: s-a păstrat alfabetul chirilic, dar „limba moldovenească” a renunţat tacit la ambiţia de a se separa de limba română. Sovieticii şi-au dat seama că nu pot crea o limbă peste noapte, cu două ukazuri şi trei comitete, aşa că au permis un minim contact cu cultura română. Explozia din 1989, „românizarea” şi alfabetul latin din acest an sunt fenomene care s-au produs în lipsa oricărei participări a României. Toate documentele ieşite din arhive până acum arată faptul că Nicolae Ceauşescu nu înţelegea ce se întâmpla la Chişinău în 1989 şi chiar îl speriau solicitările naţionale ale românilor din Basarabia. În relaţia sa cu sovieticii, Ceauşescu a avut grijă să nu treacă peste anumite limite: i-a spus lui Brejnev în faţă că nu există limba moldovenească, însă nu a îndrăznit să meargă dincolo de cuvinte. „Românizarea” a început la Chişinău în 1989 fără sprijinul României. Ridicarea românilor din Basarabia a luat România prin surprindere, iar politicile de la Bucureşti în acest sens au fost în acea perioadă improvizaţii lipsite de coerenţă. Iar acest lucru demonstrează că „românizarea” de la Chişinău a fost o revenire naturală la matca normală a limbii române, nu o politică „expansionistă” a României conduse de Ion Iliescu care nu mai ştia ce să facă pentru a linişti Moscova. 

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 08:04

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României Foto: Mediafax.ro/Afp

1970 - A murit, la doar 28 de ani, Jimi Hendrix, considerat unul dintre cei mai mari chitarişti rock din lume. Stilul său de a cânta la chitara electrică a influenţat majoritatea chitariştilor moderni. În 2003 a fost numit de revista Rolling Stone „Cel mai mare chitarist al...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

27 de ani

A mai trecut un an de la declararea independenței. Unii dintre noi au sărbătorit, au ţinut discursuri, au dansat, au mers la concerte. De parcă totul ar fi fost minunat. 27 de ani de dezamăgiri.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md