Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la 18 Septembrie 2018
Abonamente

Comentariu 8 Martie 2013, ora 10:35    Din editia print

Marime Font

Despre autonomii teritoriale şi păcăleli propagandistice

Presiunile pentru autonomii teritoriale sunt în realitate păcăleli propagandistice care au ca obiectiv atingerea unor scopuri politice.

 
 
 

În practică, autonomiile sunt de două tipuri - autonomii economice şi autonomii identitar-politice. În primul caz este vorba de constrângerile şi dificultăţile administrative cu care se confruntă statele cu suprafeţe şi populaţii mari. Este mai simplu şi mai eficient ca anumite probleme să fie lăsate la latitudinea comunităţilor locale, care în unele cazuri sunt de dimensiunile unor ţări medii sau mici din Europa. Şi oricum, în statele federale, comunităţile autonome nu îşi fac de cap şi respectă cu stricteţe normele stabilite de metropolă care concentrează marea parte a puterii în mâinile sale. Uitaţi-vă la sistemul federativ din Rusia, Statele Unite sau Germania.

Cel de-al doilea tip de străduinţe spre autonomie, cel identitar-politic are ca sursă nu nevoia de o guvernare mai bună, are la bază, pe de o parte, teama unei minorităţi naţionale că va fi asimilată sau va suferi represalii. Pe de altă parte, există presiunile externe ale celor interesaţi, care au scopurile lor proprii. În majoritatea cazurilor, teama minorităţilor naţionale este amestecată cu raţionamentele economice federaliste, fără să se ţină seama de realităţile locale. De exemplu, regiunea propusă pentru autonomie nu se poate susţine economic sau ar avea profituri mult mai mari, dacă ar rămâne integrată în relaţiile cu restul teritoriului. Însă în aceste cazuri, raţionamentele sunt atât de amestecate, încât nu mai este clar ce poate fi în beneficiul respectivelor comunităţi. De aici este foarte uşor de ajuns la o propagandă agresivă şi la aranjamente aproape ilogice. Actualul sistem legislativ european şi internaţional vede două căi de rezolvare a temerilor faţă de orice posibilă asimilare a minorităţilor naţionale: secesiunea şi garantarea drepturilor culturale în interiorul unui stat. Pe scurt, este vorba de acordarea drepturilor de folosire a limbii materne în şcoală şi administraţie publică, plus acordarea de mijloace pentru conservarea şi promovarea tradiţiilor fiecărei comunităţi. Doar că în multe cazuri, mai ales în fostul spaţiu sovietic şi în fostele state comuniste, aceste lucruri sunt amestecate nediferenţiat şi rezultă autonomii recunoscute de genul Găgăuziei, sau separatisme cu sprijin imperial de tipul Transnistriei. Regiunea autonomă găgăuză a fost creată pentru conservarea identităţii găgăuze, însă tocmai limba găgăuză este pe cale de dispariţie. În şcolile din această regiune se predă în realitate în limba rusă şi inflamările periodice de naţionalism găgăuz sunt pur propagandistice, fără să reuşească să ascundă rusificarea acestei minorităţi naţionale aflată în faza de încheiere. Din punct de vedere economic, nici nu ar avea rost să discutăm despre vreo logică în cazul autonomiei găgăuze. O situaţie asemănătoare întâlnim în România în cazul aşa-numitului Ţinut Secuiesc. Autonomia pe criterii economice este lipsită de orice logică, iar drepturile pentru păstrarea identităţii naţionale există doar pe hârtie. Însă din amestecul principiilor nu poate să iasă decât o propagandă lipsită de sens.



Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 08:04

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României Foto: Mediafax.ro/Afp

1970 - A murit, la doar 28 de ani, Jimi Hendrix, considerat unul dintre cei mai mari chitarişti rock din lume. Stilul său de a cânta la chitara electrică a influenţat majoritatea chitariştilor moderni. În 2003 a fost numit de revista Rolling Stone „Cel mai mare chitarist al...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

27 de ani

A mai trecut un an de la declararea independenței. Unii dintre noi au sărbătorit, au ţinut discursuri, au dansat, au mers la concerte. De parcă totul ar fi fost minunat. 27 de ani de dezamăgiri.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul