Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 13:21
Abonamente

Editorial 22 Martie 2014, ora 08:11    Din editia print

Marime Font

Despre comuniştii moldoveni cu cetăţenie română

Soţia deputatului comunist Grigore Petrenco şi-a obţinut cetăţenia română în anul 2011, în baza unei cereri depuse încă din anul 2010.  

 
 
 

Afirmaţia mea este susţinută de ordinul 883P din 13.09.2011, publicat pe site-ul Ministerului Justiţiei de la Bucureşti – unul din avantajele administraţiei transparente promovate în ţările membre ale Uniunii Europene. Nu este nicio problemă că Lilia Petrenco a solicitat şi a primit cetăţenia română – este dreptul tuturor celor care au strămoşi de origine română să facă acest lucru şi este obligaţia statului român să îşi respecte legile. Chiar nu sunt necesare indignări false de genul „cum a putut nevasta unui deputat comunist să primească cetăţenia română?!?”

Altceva vreau să observ. În primul rând că un comunist de frunte precum Grigore Petrenco poate să trăiască foarte bine alături de o soţie cu cetăţenie română. Omul nu pare să aibă probleme cu acest lucru, nici măcar cu faptul că soţia sa este un om de afaceri de succes în România – exploatator capitalist dacă ar fi să ne luăm după ideologia clasică a comunismului. Îndrăznesc să trag concluzia că un comunist de frunte precum Grigore Petrenco nu are niciun fel de probleme cu cetăţenii români şi nici cu exploatatorii capitalişti, în ciuda declaraţiilor şi activităţii politice cărora le este dedicat trup şi suflet. A atacat Grigore Petrenco România la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, dar în sufletul lui, în zona aceea intimă unde adevărul se desparte de minciună, deputatul comunist de la Chişinău este cât se poate de apropiat de valorile Uniunii Europene pe care nici un om întreg la cap nu le poate respinge. Vorbesc de libertatea de circulaţie, libertatea de a face afaceri – doar cu libertatea de exprimare are ceva probleme Grigore Petrenco.



Şi mai îndrăznesc să spun că eu unul cred că majoritatea comuniştilor de la Chişinău trăiesc această dramă a dublului limbaj şi dublei personalităţi. Cu toţi şi-ar dori să fie liberi să facă afaceri fără să se ascundă, cu toţii şi-ar dori poate să spună ce gândesc cu adevărat. Ceva îi ţine blocaţi, o frică neexprimată îi face să îşi ţină limba în spatele dinţilor. În realitate, toţi cei care au trecut Prutul spre vest au avut timp să îşi dea seama că România nu este precum în cărţile istoriografiei sovietice sau în şedinţele de partid. România este o ţară relaxată şi primitoare unde oricine este binevenit câtă vreme respectă legile. Nu defilează fasciştii pe străzi, nu există căpcăuni hitlerişti mâncători de copii.

Cu siguranţă sunt mulţi comunişti de la Chişinău care au rude apropiate cu cetăţenie română. Probabil şi printre membrii de partid sunt unii care au îndrăznit să-şi recunoască adevărata origine. Poate unii au făcut acest pas din interese pur economice, însă cu siguranţă au văzut între timp adevărata faţă a României. În paralel au rămas prizonierii jargonului de partid, se simt cumva datori să fie supăraţi pe România în spaţiul public. Cândva sunt sigur că va veni vremea când vor reuşi să se elibereze din lanţurile discursului de tip „materialism dialectic” şi vor deveni şi în spaţiul public ceea ce sunt cu adevărat: oameni normali cu dorinţe normale. 


Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md