Dimensiunea soft power a politicii externe ruse vizavi de R. Moldova

In editia de azi va prezentam cateva teze de baza expuse de invitatii emisiunii „Dezbateri si sinteze de politica externa”, difuzata la postul de radio „Vocea Basarabiei” in ziua de 30 august. La dialog au participat expertii: Radu Vrabie, de la Asociatia pentru Politica Externa, Oazu Nantoi, de la Institutul de Politici Publice, si Oleg Cristal, de la Asociatia pentru Democratie Participativa. Va amintim ca emisiunea este realizata de Asociatia pentru Politica Externa in colaborare cu Agentia de stiri si analize „Imedia” si cu asistenta Fundatiei germane „Friedrich Ebert”.

Despre politica Rusiei in spatiul CSI

Radu Vrabie: Am impresia ca politica externa a Rusiei, cel putin de la venirea la conducere a lui Putin, a devenit consecventa si incearca sa reactioneze la schimbarile care au loc in spatiul post-sovietic. Daca pana la memorandumul Kozak Rusia miza pe faptul ca RM este o tara exclusiv loiala, observam ca dupa 2003 anumite lucruri s-au schimbat. Moscova a pus in aplicare mai multe metode pentru a-si pastra si spori influenta aici, inclusiv prin parghiile traditionale: conflictul transnistrean, relatiile economice, directia umanitara a politicii externe a Federatiei Ruse, mass-media, minoritatile etnice, relatiile culturale si afinitatile istorice.

Oleg Cristal: Putem observa ca Rusia, desi poate sa-si schimbe atitudinea fata de puterea de la Chisinau, nu-si va schimba interesele. Deocamdata nu vedem implicari crase in politica interna a RM. Avand, insa, instrumentul „Transnistria”, care reprezinta aproape o treime din teritoriul RM, nu este necesar sa depui efort pentru restul spatiului deoarece poti implica oricand parghia respectiva. Deci, Moscova, probabil, va avea o politica destul de echilibrata fata de viitoarea putere de la Chisinau, fiind sigura ca RM nu poate face manevre gen Georgia sau Ucraina. Ceea de ce se tem rusii este aderarea statelor ex-sovietice la NATO, ori RM este foarte departe de aceasta. Doar apropierea noastra de UE mai prezinta un anumit deranj pentru Kremlin.

Oazu Nantoi: Rusia si URSS au fost un imperiu. Dar, spre deosebire de imperiul francez si cel britanic, coloniile Rusiei au fost in vecinatate imediata cu metropola.
Pierzand controlul asupra fostelor republici unionale care au fost atrase de polul occidental sau american, azi clasa politica din Rusia incearca sa-si restabileasca posesiunile prin asa-numita lupta contra lumii monopolare. Amintindu-si de locul si rolul ex-URSS, Rusia se straduieste din rasputeri sa se declare unul dintre centrele importante ale geopoliticii mondiale si tinde spre asa-zisa politica multipolara. Spatiul ex-sovietic este tratat ca zona de interese specifice ale Moscovei si razboiul din Georgia este o expresie a acestei politici. Dar Rusia devine tot mai limitata in ceea ce priveste instrumentarul, deoarece procesele centrifuge in care au fost atrase fostele republici unionale sunt mult mai greu de stavilit. Daca vorbim despre noi, RM a nimerit in campul magnetic al UE – mult mai puternic si atractiv pentru omul de rand care nu gandeste in termeni geopolitici. Ramane de vazut in ce masura noi, cetatenii acestei tari, suntem capabili sa constientizam interesul nostru national si sa-l promovam in conditiile in care RM este un punct de interferenta a diferitelor interese geopolitice.

Despre factorul rusesc in spatiul informational al RM

Oleg Cristal: Mie mi se pare ca Kievul a procedat corect atunci cand a interzis difuzarea posturilor rusesti pe teritoriul Ucrainei, desi, dupa mine, a exagerat in cazul retelelor de cablu.

Oazu Nantoi: Cetateanul RM este manipulat de mass-media ruseasca si atitudinile moldovenilor fata de razboiul din Georgia, din august 2008, demonstreaza acest lucru. In octombrie 2008, IPP a realizat un barometru unde oamenii au fost intrebati cine este responsabil de conflictul dintre Rusia si Georgia. Circa 20% din cei chestionati au declarat ca de vina este Rusia, 32% au declarat ca Georgia este de vina, vreo 10% au declarat ca SUA, dupa care urmeaza NATO, Abhazia etc. Deci, fara ca sa ne dam seama, aproape permanent suntem subiectii unor razboaie informationale.
Eu nu propun sa interzicem accesul undelor electromagnetice din partea canalelor care nu ne plac – cuiva nu-i place Romania, altcuiva nu-i place Rusia. Noi traim intr-o lume a concurentei, inclusiv in plan informational si trebuie sa avem un canal de televiziune national public care sa ofere o sursa de informare de alternativa cetateanului RM. Noi trebuie sa venim cu pozitia noastra, cu interpretarea noastra a evenimentelor ce ating interesele noastre nationale. Ca cetateanul nostru sa vada diferenta dintre viziunea RM asupra acestor interese nationale si viziunea mass-media de la Moscova, care trateaza tarile din CSI prin prisma standardelor duble, ca pe un fel de state neimplinite, cu nivelul de suveranitate determinat la Kremlin.

Radu Vrabie: Noi nu numai ca ne aflam sub influenta mass-media rusesti, noi ne aflam, in general, intr-un spatiu informational rusesc in mai multe domenii ale vietii cotidiene – distractii, divertisment in cinematografe, discoteci, ma rog, cluburi de noapte, centre comerciale. Acestea sunt locurile in care, de cele mai multe ori, se foloseste doar limba rusa. Si la acest aspect statul RM ar putea sa atraga mai multa atentie, pentru a schimba situatia, deoarece de multe ori este foarte greu sa nimeresti la un film difuzat in limba romana. Aici Rusia promoveaza o politica umanitara externa foarte insistenta, costisitoare si pretentioasa. Ea isi consolideaza treptat pozitiile de impunere a mediului de spiritualitate ruseasca si devine foarte iritata atunci cand aceasta politica este contracarata. Cat priveste televiziunile, este bine ca exista mai multe canale, insa este rau ca au disparut anumite programe TV straine care, atunci cand erau, puteai sa faci o comparatie. Si, pe langa faptul ca avem nevoie de o televiziune publica, de televiziuni locale in general, avem nevoie si de televiziuni straine, vestice, pentru a putea, din multitudinea de informatie, sa tragem anumite concluzii.