Astăzi 21 Septembrie 2018, Vineri - Ultima actualizare la 20 Septembrie 2018
Abonamente

Carte 10 Noiembrie 2015, ora 17:44

Donaţie de carte românească pentru Basarabia

Marime Font

 
 
 

Prin intermediul consilierului judeţean Ludmila Sfârloagă, cunoscutul jurnalist ploieştean Ioan Popescu, colaborator constant al ziarului nostru, a făcut o importantă donaţie de carte pentru românii de peste Prut. 

Astfel, un număr de peste 700 de cărţi semnate de mari scriitori, precum Caragiale, Eminescu, Nichita Stănescu, Al Buzura, Eugen Barbu, Camil Petrescu, Ion Minulescu, Sadoveanu, Alecsandri, Dinu Săraru, N.Dabija, Valeriu Matei, dar şi cărţi din literatură clasică universală, vor ajunge la biblioteca din satul Dancu, raionul Hânceşti, oraş înfrăţit cu municipiul Ploieşti. Totodată, donaţia mai cuprinde manuale şcolare de limbă română, matematică, istorie, fizică, almanahuri, mai multe reviste Magazin istoric, dar şi colecţia pe 10 ani a revistei „Oglinda literară”, una dintre cele mai prestigioase reviste literare din România post-decembristă.

„De ce fac aceasta donatie de carte? Ca să răspund la întrebare trebuie să mă întorc în timp, mai precis la anul 1990, în 6 mai, când, la invitaţia lui Mircea Cosma, am mers, ca jurnalist, la Podul de Flori de la Fălciu-Ţiganca, la întâlnirea românilor cu...românii, de pe ambele maluri ale Prutului, despărţiţi de soartă mai bine de o jumătate de secol.



Al doilea motiv de suflet ar fi faptul că tatăl meu şi-a pierdut viaţa, undeva dincolo de Prut, în luptele din cel de-al II-lea război mondial, pentru eliberarea Basarabiei. În plus, mama regretatei mele soţii era tot tot din Basarabia, refugiată şi stabilită însă în România în anul 1945.
În anii de după neuitatul Pod de Flori am mai făcut zeci de deplasări, cu dorinţa de a-i cunoaşte mai bine pe fraţii noştri basarabeni. La Chişinău, Cimişlia, Soroca, Selemet, Hânceşti şi în alte localităţi vizitate mi-am făcut numeroşi prieteni. De la ei am aflat că aici, în Basarabia, e nevoie ca de aer de carte românească, bibliotecile fiind ticsite de cărţi în limba rusă. Nevoie acută şi acum, după mai bine de două decenii de o aşa-zisă independenţă şi suveranitate, când limba română îşi face cu greu loc în presă, şcoli, biblioteci, în viaţa de zi de zi a basarabenilor.

Numai cine ajunge să cunoască, pe viu, oamenii deosebit de primitori şi frumuseţea locurilor pline de istorie îşi poate face o impresie cât decât corectă despre R. Moldova, stat creat artificial, care a ajuns cel mai sărac din Europa. În ciuda acestui fapt, sau poate tocmai de aceea, basarabenii au speranţa revenirii cât mai repede la sânul Patriei-mamă, România. În fond, Basarabia e România, nu-i aşa!

Trebuie să recunosc însă că acţiunea mea de donaţie de carte a fost încurajată şi susţinută de o mare luptătoare pentru ReUnire, preşedinta Comisiei de Integrare Europeană din cadrul Consiliului Judeţean Prahova, Ludmila Sfârloagă, care va asigura transportul cărţilor la biblioteca din satul Dancu, raionul Hânceşti, oraşul cu acelaşi nume fiind înfrăţit cu municipiul Ploieşti”, a declarat cunoscutul ziarist ploieştean, care a mai ţinut să remarce: “ Pentru că în copilărie şi adolescenţă mi-a plăcut foarte mult să citesc – uneori şi la lumina lămpii cu gaz – am adunat o sumedenie de cărţi. Pe lângă cele care vor pleca spre Basarabia, intenţionez să mai donez, cel puţin 50 de volume, şi Fundaţiei “Constantin Stere” din Ploieşti, cea mai importantă dintre ele fiind “Istoria Unirii Românilor”, de Ioan Lupaş, carte scrisă la rugămintea Fundaţiei Culturale Regale “Principele Carol”, în anul 1937”.

Timpul.md 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul