Astăzi 24 Octombrie 2021, Duminică - Ultima actualizare la 23 Octombrie 2021
babasının taş gibi bir kadını bulup evlenmeye karar vermesi porno ve onu bir de kendi yaşadıkları eve getirmesi sonucunda mobil porno hayalini kurduğu seksi kadının üvey annesi gibi sex hikayeleri olduğunu fark eden genç adam seks tecrübesinin ve üst sex izle seviye olduğu dışarıdan bakıldığında çok net şekilde porno seyret belli olan üvey annesini hayal edip 31 çekerek düşlerken porno izle odanın oradan geçen mature üvey oğlunu görür Odaya hd porno gelip sikini kimin için kaldırdığını soran üvey annesiyle porno farkında olmadan yakınlaşan genç adam boşalmak mobil porno izle için olgun bir kadının hayallerini kurduğunu söyleyince mature porno izle sikini eline alıp amına sokmadan çıplak şekilde üzerine çıktı
Abonamente

Actualitate 15 August 2021, ora 08:45

Drumul european al Georgiei

Marime Font

 

La treizeci de ani de la declararea celei de a doua independențe, și la treisprezece ani distanță de la războiul ruso – georgian de cinci zile[1] purtat pentru controlul teritoriului separatist Osetia de Sud, Georgia a devenit un stat ferm angrenat pe calea unui proces de asociere cât mai apropiat de Uniunea Europeană. La rândul său Bruxelles ul a lansat o ofertă concretă vecinilor săi din est, ofertă la care aceștia aveau să răspundă diferit[2].

Emergența Politicii Europene de Vecinătate și a Parteneriatului Estic


Politica Europeană de Vecinătate (PEV) apărută formal în 2004 s-a născut ca un instrument concret prin care Bruxelles a încercat să își proiecteze interesele normative – promovarea păcii și a securității, a drepturilor omului, statului de drept și interesele strategice – protejarea intereselor comerciale, gestionarea migrației sau securitatea energetică în vecinătatea sudică și estică[3]. Statele vizate de această inițiativă urmau să îndeplinească o serie de reforme în domenii precum consolidarea democrației, statul de drept, economia de piață sau drepturile omului în schimbul primirii unor recompense precum ajutor financiar, posibilitatea de a vinde produsele proprii pe piața europeană în cadrul unei zone de liber schimb sau acordarea unui regim de liberalizare a vizelor. Cu toate acestea, lipsea promisiunea unei viitoare integrări europene.  Mai mult, în anul 2009 dimensiunea estică a PEV a fost consolidată prin lansarea inițiativei polono – suedeze numită Parteneriatul Estic adresat Armeniei, Azerbaidjanului, Belarus, Georgiei, Republicii Moldova si Ucrainei[4]. Această inițiativă urmează logica PEV, dar oferă recompense mult mai puternice cum ar fi posibilitatea semnării unui Acord de Asociere si integrarea într-o zonă de liber schimb aprofundată si cuprinzătoare cu UE (ZLSAC)[5], un proces de liberalizare a vizelor, ajutor mai consistent pentru IMM și societatea civilă.

Evenimentele din ultimii zece ani (evenimentele din estul Ucrainei, deciziile individuale ale membrilor PaE, alte crize internaționale precum migrația de la periferia sudică a UE)  au determinat Uniunea Europeană să își schimbe abordarea inscripționată în PEV/PaE, iar acest lucru se poate observa atât lecturând documentele oficiale ale Bruxellesului, dar și urmărind acțiunile UE de la fața locului. Așadar, de la ambiția de a transforma[6] vecinătatea estică (și sudică), Bruxelles ul avea să vorbească despre stabilizarea acestei zone, așa cum este specificat în varianta revizuită a PEV din 2015[7]. Această abordare este mult mai pragmatică și se concentrează pe consolidarea instituțională din statele în cauză prin implementarea unor reforme în domenii precum democrație, stat de drept, economie de piață, drepturile omului sau domenii ca politicile de mediu și digitalizare.

Privind în continuare liniile de acțiune dedicate orizontului post 2020, respectiv agenda ”20 de livrabile pentru 2020”  Bruxelles vorbește despre îmbunătățirea rezilienței statelor PaE: 1) împreună pentru economii reziliente, sustenabile și integrate, 2) împreună pentru instituții responsabile, stat de drept și securitate, 3) împreună către reziliență de mediu și climatică, 4) împreună pentru reziliență și transformare digitală, 5) împreună pentru societăți reziliente, echitabile și inclusive[8].

Georgia și opțiunea europeană

Din cadrul grupului de state membre ale Parteneriatului Estic, Georgia se distinge ca fiind țara care a păstrat cursul european și încearcă să implementeze reformele cerute în acordurile semnate cu Uniunea Europeană. Țara face parte dintr-o regiune de  o importanță strategică deosebită pentru Europa, deci inclusiv pentru România, fiind zonă de tranzit între Europa si Asia si fiind legată de mai multe proiecte economice, în special din domeniul energiei. Dintre acestea putem aminti TRACECA (Transport Corridor Europe Caucasus Asia), proiect destinat transportului, INNOGATE (Interstate Oil and Gas Transport), oleoductul Baku – Tbilisi – Ceyhan sau (BTC) sau gazoductul South Caucasus Gas Pipeline (SCP), ultimele două extrem de importante pentru securitatea energetică a Uniunii Europene[9].

            Pentru a înțelege politica externă a Georgiei este nevoiă să aruncăm o scurtă privire asupra paradigmelor ce domină peisajul politic intern, jocul strategic al elitelor politice și gradul de permisivitate al unor idei noi în peisajul politic intern.

La scurt timp după declararea independenței în anul 1918 Georgia, pentru a scăpa de sub influența viitoarei URSS, încearcă să se integreze în comunitatea internațională aplicând pentru Liga Națiunilor[10], însă fără succes. Totodată, la mică distanță după obținerea celei de a doua independențe în aprilie 1991, Georgia este primul stat din Caucazul de Sud care devine membru al Consiliului Europei[11]

Anii 1990 pot fi considerați o perioadă neagră pentru statul din Caucazul de Sud fiind marcați de  conflicte cu cele două teritorii separatiste Abkhazia și Osetia de Sud, o lovitură de stat împotriva primului președinte, o împărțire a puterii între centru și guvernatori locali, instituții slabe, economie subterană și chiar incapacitatea statului de a-și exercita monopolul legitim asupra violenței[12]. Procesul de stabilizare și modernizarea al Georgiei a început sub președinția lui Mikheil Saakashvili (2004 – 2013).  Acesta se definea ca fiind un ”state builder” propunându-și două obiective concrete: reintegrarea teritoriilor separatiste Osetia de Sud, Abkhazia și Adjaria[13] și integrarea Georgiei în NATO și Uniunea Europeană[14].  Saakashvili a fost cel care a dat tonul unor valuri de proteste pașnice la adresa regimului Shevarnadze – un regim hibrid cu instituții slabe dar care a permis și anumite reforme democratice și în consecință abordarea unor idei noi – , cunoscute sub numele de ”revoluția trandafirilor” din 2003.  Evenimentul în sine a avut un impact crucial și pe plan extern. În opinia experților acesta pare a fi evenimentul care a determinat Bruxelles să includă Caucazul de Sud în Politica Europeană de Vecinătate[15].  Tensiunile cu teritoriile separatiste aveau să se reaprindă în 2008 când Georgia a trecut prin așa zisul ”război de 5 zile” pierzând de facto Abkhazia și Osetia de Sud[16]. Erodat de evenimentele din august 2008, dar și de chestiuni interne partidul constituit de Saakahsvili – Mișcarea Națională Unită – va pierde în anul 2012 alegerile parlamentare în favoarea coaliției Visul Georgian, care domină peisajul politic până în prezent. Trebuie menționat că, în ciuda tranziției de putere factorii decizionali de la Tbilisi rămân fideli parcursului european al Georgiei, putându-se chiar vorbi de mai mult pragmatism în gestionarea relațiilor cu anumiți actori internaționali.

(Prima vizită a unui președinte american în Georgia. Întâlnirea dintre G.W. Bush și M. Saakashvili, 2005. Sursă: pagina de facebook a președintelui Saakashvili)

Revenind la asocierea dintre Georgia și Uniunea Europeană, conform Strategiei Naționale de Securitate, Georgia se definește ca un stat ce aparține spațiului euro – atlantic și care aspiră la a deveni membră în structurile europene și euro atlantice, lucru ce va duce la întărirea securității statului[17].  Rusia este văzută ca principala amenințare la adresa Georgiei, existând un risc real în concepția factorilor decizionali de la Tbilisi pentru o nouă agresiune[18].

Așa cum indică cifrele, Uniunea Europeană ( în cazul în care calculăm ca bloc unitar) este cel mai mare partener econmic al Georgiei, schimburile comerciale dintre cele două părți reprezentând aproximativ 23% din totalul importurilor și exporturilor dintre Georga și diverși parteneri internaționali, fiind urmată de Rusia (12%), Turcia (11,65%) și China (11,6%)[19].  De asemenea, țara a fost inclusă în inițiativa Team Europe prin care UE a acordat suma de 183 milioane de Euro sub formă de granturi pentru a combate efectele pandemiei[20]. Totodată, UE a rămas un susținător al integrității teritoriale a Georgiei în interiorul frontierelor sale recunoscute internațional, iar Reprezentantul Special al UE co prezidează formatul Discuțiilor Internaționale de la Geneva[21], alături de OSCE și ONU dedicat gestionării situației de după războiul din agusut 2008. 

După intrarea în vigoare a Acordului de Asociere dintre Georgia și Uniunea Europeană la data de 1 iulie 2016, rapoarte UE dar și alte măsurători internaționale indică un progres evident al Georgiei în ceea ce privește aproximarea față de standardele europene. Spre exemplu, conform World Bank Doing Business  – Ușurința de a crea o afacere – pe anul 2020 Georgia ocupă locul 7 din 190 de state analizate. Clasificarea este relevantă deoarece topul WB analizează aspecte precum ușurința de a deschide o afacere, protejarea dreptului de proprietate, respectarea contracelor comerciale, comerțul exterior sau accesul la credite[22]. Totuși, această clasificare nu este sinonimă cu potențialul economic al Georgiei. Doar subliniază faptul că barierele birocratice sunt minimale și există condiții propice pentru deschiderea unei afaceri. Într-un ton asemănător,  în topul libertății economice măsurat de Herritage Foundation, Georgia ocupă locul 12 dintr-un total de 178 de state luate în calcul. Uitându-ne pe componentele indexului putem observa scoruri foarte bune în domenii legate de eficiența reglementării (libertatea de a deschide o afacere, libertatea forței de muncă, libertatea monetară), dimensiunea guvernamentală (cheltuielile aparatului guvernamental, povara taxelor, sănătatea fiscaclă) și scoruri mai puțin favorabile în domenii ca statul de drept (dreptul proprietății, integritatea guvernamentală, eficiența sistemului juridic). [23]

Același trend se regăsește și în ultimul ”Raport despre progres” înaintat de Comisia Europeană. UE recunoaștere angajamentul Georgiei în ceea ce privește implementarea AA/ZLSAC, în ciuda provocărilor reprezentate de pandemia COVID 19. Cu toate acestea, este nevoie de mai mult efort în domenii precum reforma judiciară și diminuarea polarizării politice[24]. În ciuda reformelor înregistrate, în special în domeniul economic, documentul subliniază faptul că mai sunt lucruri importante de pus la punct precum: independența și responsabilitatea sistemului judiciar. Pe de altă parte este nevoie și de o economie verde și progres în ceea ce privește digitalizarea și alfabetizarea digitală[25]. Însă una dintre marile probleme politice ale Georgiei, o reprezintă peisajul politic in sine, care este puternic polarizat și separat în principiu în susținătorii ”Visului Georgian” (formațiune constituită de fost premier, magnatul Bidzina Ivanishvili) și ”Mișcarea Națională Unită” (formațiune înființată de fostul președinte Mikheil Saakashvili), ceee ce în viziunea experților poate duce la instabilitate politică, diminuarea responsabilității guvernamentale, divizează societatea în două tabere polarizate și lasă puțin spațiu pentru discuții temperate asupra chestiunilor politice[26]

            În schimb, o presiune asupra politicului în ceea ce privește implementarea cerințelor europene a venit din societatea civilă  care s-a implicat activ în responsabilizarea instituțiilor publice cu privire la implementarea AA/ZLSAC [27]. De asemenea, în contextul pandemiei societatea civilă s-a mobilizat exemplar pentru a-i ajuta pe cei aflați în suferință.  Majoritatea populației susține parcursul european al țării, asa cum indică si recentele sondaje de opinie efectuate în acest sens. Conform unui studiu realizat în 2019, 42% din populația Georgiei are cunstințe despre AA/ZLSAC, iar procentul cunoașterii crește proporțional cu nivelul de educație al respondenților[28]. 81% dintre respondenți consideră că asocierea cu UE va avea un impact pozitiv asupra posibilităților de a vinde mărfurile georgiene în UE si totodată asupra serviciilor sanitare si a politicilor în domeniul educației. Acest trend este confirmat si de măsurătorile efectuate în ultimii zece ani de către  Caucasus Research Resource Center (CRRC).  La întrebarea ” În ce măsură susțineți integrarea Georgiei în Uniunea Europeană?” s-a răspuns în felul următor:

(sursă Civil Georgia, 2.02.2021, disponibil la https://civil.ge/archives/394470 )

După cum se poate observa din primul sondaj, în jur de 73% din populația Georgiei dorește integrarea țării în Uniunea Europeană.

Deși au fost semnalate probleme evidente, raportul Comisiei concluzionează că Georgia rămâne angajată în implementarea obligațiilor din Acordul de Asociere în ciuda provocărilor cauzate de pandemia Covid 19[29].

Relația cu Rusia și teritoriile separatiste

În ceea ce privește relația cu Rusia, la un moment dat s-a încercat o abordare pragmatică de normalizare a  relațiilor cu vecinul din nord, abordare care chiar a avut rezultate concrete. Astfel, avea să fie desemnat un reprezentant special al premierului georgian pentru relația cu Moscova[30], aveau să se intensifice relațiile culturale dintre cele două state[31] și cel mai important în 2013 se vor relua relațiile economice între cele două țări[32]. Relația bilaterală dintre Tbilisi și Moscova va intra pe un trend descendent în contextul scandalului privind mutarea efectivă a graniței dintre Osetia de Sud și Georgia de către soldații ruși din zonă cu statut de forțe de menținere a păcii, aceștia acaparând practic teritoriu georgian[33] și încheierea unor tratate de alianță și integrare între Rusia și Abkhazia, respectiv Osetia de Sud[34].

În ciuda conflictului din 2008, Tbilisi a demarat acțiuni de integrare a teritoriilor separatiste Abkhazia și Osetia de Sud, adoptând o lege cadru prin care se dorea facilitarea oportunităților de negociere de o parte și de alta a liniei de diviziune, îmbunătățirea oportunităților în domeniul educației pentru tinerii din cele două entități teritoriale în Georgia și în străinătate, simplificarea accesului la beneficii integrării în UE (liberalizarea vizelor, comerț liber, etc) [35]. Oferta însă, a fost refuzată. În data de 5 august a.c. adjunctul departamentului de presă al Ministerului de Externe al Rusiei, Alexandr Bikantov a declarat că Moscova este gata să restabilească relațiile cu Tbilisi până la gradul la care  partea georgiană este pregătită[36]. Cu toate acestea, diplomatul a mai adăugat si faptul că “tutorii străini ai Tbilisi ului trebuie să abandoneze direcția fără perspectivă a reintegrării Abkhaziei si Osetiei de Sud în Georgia si să încurajeze în schimb Tbilisi să stabilească si să mențină un dialog (cu entitățile separatiste) bazat pe egalitate si respect mutual”[37]. Asadar, din discursul oficialului rus se poate observa o contradicție clară între politicile Georgiei față de cele două teritorii si abordarea venită de la la Kremlin, ceea ce anunță incertitudine între relațiile dintre cele două părți pe viitor.

Concluzii

Evenimentele istorice, valorile factorilor decizionali, evoluțiile recente, dar și interesele strategice concrete pot explica decizia Georgiei de a rămâne fidelă parcursului european. Așa cum arată datele prezentate, Georgia a realizat progrese evidente în special în domeniul economic, însă reziliența trebuie și poate fi îmbunătățită. Principalele impedimente țin de peisajul politic, de funcționarea justiției sau de amestecul politicului în justiție. UE este văzută atât ca un garant al securității dar și ca un model de dezvoltare. Indiferent  de partidul politic aflat la putere, vectorul european nu a dispărut și ceea ce este mai important, această asociere este susținută atât de factorii de decizie cât și de societatea civilă, în acest moment drumul europea al Georgiei părând ireversibil.  

Așadar în momentul de față comparativ cu vecinii săi din Caucazul de Sud (care și-au exprimat alte opțiuni de politică externă), dar și cu ceilalți membrii ai PaE, Georgia pare de departe performelor acestei inițiative de politică externă europeană.

NOTE___

[1] Civil Georgia, ” Int’l Reactions as Georgia Marks 13 Years Since Russian Invasion”, 7 august 2021, disponibil la https://civil.ge/archives/435733

[2] Georgia, Ucraina și Republica Moldova vor semna Acorduri de Asociere cu UE, Armenia va alege calitatea de membru în Uniunea Eurasiatică, dar va păstra relațiile cu UE semnând un Acord de Asociere Comprehensiv și Îmbunătățit, însă sub ambițiile celor semnate de primul grup menționat, Azerbaidjan încearcă semnarea unui acord decuplat de la anumite obligații privind implementarea unor reforme, în timp ce Belarus este departe de restul grupului în ceea ce privește preferințele în această asocierea

[3] Pentru mai multe detalii asupra distincției dintre cele două tipuri de interese a se vedea Natalie Tocci, Who is a Normative Foreign Policy Actor? The European Union and its Global Partners, Center for European Policy Studies, Bruxelles,  2008, p. 6 respectiv Michael Emerson, ,,The Wider Europe as the European Union’s friendly Monroe Doctrine”, CEPS Policy Briefs Nr. 27, Brussels, 2002, pp. 1-27 . Totodată trebuie să ne aruncăm privirea și asupra Art 3, respectiv 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

[4] Council of the European Union, Joint Declaration of the Prague Eastern Partnership Summit, Praga, 7 mai 2009, disponibil la https://www.consilium.europa.eu/media/31797/2009_eap_declaration.pdf

[5] Traducerea în limba engleză: Deep Comprehensive Free Trade Area

[6] European Commission, Wider Europe: — Neighbourhood: A New Framework for Relations with our Eastern

and Southern Neighbours, Brussels 2003, pp. 4-5

[7] European Commission, Review of the European Neighbourhood Policy , Brussels 2015, disponibil la https://eeas.europa.eu/archives/docs/enp/documents/2015/151118_joint-communication_review-of-the-enp_en.pdf , pp. 3-7

[8] European Commission, ” The Eastern Partnership post 2020 priorities” , disponibil la https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/QANDA_21_3381

[9] Evident există și alte proiecte energetice în zonă, legate în special de Azerbaidjan. Putem aminti în acest sens TANAP (Trans Anatolian Natural Gas Pipeline) sau  TAP (Trans Adriatic Gas Pipeline) . Cu toate acestea, articolul a vrut să scoată în evidență importanța strategică a Georgiei în această zonă.

[10] Thomas de Waal, The Caucasus: An Introduction, Oxford, Oxford University Press, 2010, p. 68

[11] Ibidem p. 194

[12] Archil  Gegeshidze,”Georgia’s Political Transformation: Democracy in Zigzag”, in South Caucasus – 20 years of independence, Friedrich Ebert Stiftung, 2011, pp. 25-40

[13] Adjaria, un alt teritoriu cu tendințe separatiste a putut fi ”integrat” de Saakashvili pe cale pașnică, prin susținerea unor proteste locale împotriva lidelurlui din acel moment al regiunii autonome, Aslan Abashidze. În prezent Adjaria are statut de regiune autonomă conform Constituției georgiene.

[14] Thomas de Waal, op.cit, p. 208

[15] Lincoln A Mitchell, ,,Democracy in Georgia Since the Rose Revolution”, Orbis: East European Democratization Vol.50, No.4, p. 670

[16] Pentru o scrută descriere a evenimentelor din august 2008 : CNN, ”Russo Georgian War”, 25 martie 2021, disponibil la https://edition.cnn.com/2014/03/13/world/europe/2008-georgia-russia-conflict/index.html

[17] National Security Concept of Georgia, p. 3disponibil la https://mod.gov.ge/uploads/2018/pdf/NSC-ENG.pdf

[18] Ibidem, p. 7

[19] National Statistic Office of Georgia, ”External Merchandise Trade in Georgia” 2020 https://www.geostat.ge/media/35820/External-Merchandise-Trade-of-Georgia-in-2020.pdf, ., pp. 4-9 Cifrele sunt confirmate și de Comisia Europeană:  https://ec.europa.eu/trade/policy/countries-and-regions/countries/georgia/

[20] European Commission,  Association Implementation Report on Georgia , Brussels 2021, p.2, disponibil la https://eeas.europa.eu/sites/default/files/2021_association_implementation_report_in_georgia.pdf

[21] Ibidem p.3

[22] World Bank, Ease of Doing Business Rankings, disponibil la  https://www.doingbusiness.org/en/rankings

[23] Herritage Foundation, 2021 Index of Economic Freedom , disponibil la https://www.heritage.org/index/about

[24] European Commission,  Association Implementation Report on Georgia , Brussels 2021, p. 18 https://eeas.europa.eu/sites/default/files/2021_association_implementation_report_in_georgia.pdf ,

[25] Ibidem p. 20

[26] Bertelsmann Transformation Index, BTI Country Repport:  Georgia , 2020, pp.  https://www.bti-project.org/content/en/downloads/reports/country_report_2020_GEO.pdf ,

[27] European Commission,  Association Implementation Report on Georgia , Brussels 2021, p.1, disponibil la https://eeas.europa.eu/sites/default/files/2021_association_implementation_report_in_georgia.pdf

[28] Europe Foundation, “2019 Survey Report: Georgian Public s knowledge of and Attitudes towards the EU in Georgia”, Tbilisi 2019, p. 7-9 disponibil la http://www.epfound.ge/wp-content/uploads/2019/09/EU-2019-Final-ENG.pdf

[29] European Commission,  Association Implementation Report on Georgia , Brussels 2021, p 18, disponibil la https://eeas.europa.eu/sites/default/files/2021_association_implementation_report_in_georgia.pdf

[30] Civil Georgia, ” PM Appoints Special Envoy for Relations with Russia”, Tbilisi 2012, disponibil la http://old.civil.ge/eng/article.php?id=25407

[31] Vasili Rukhadze, ,,Cultural Ties –Russia’s new war tool with Georgia’’, Eurasia Daily Monitor, vol. 10, Nr. 47, 13.03.2013

[32] Stratfor, ” Georgia and Russia Work to Improve Economic Ties”, Februarie 2013, disponibil la https://worldview.stratfor.com/article/georgia-and-russia-work-improve-economic-ties

[33] Cu privire la presiunile exercitate de Rusia în acest sens, există inclusiv o rezoluție a Parlamentului European care condamnă respectivele acțiuni.  https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-8-2018-0266_EN.html

[34] Sinikukka Saari, ” The New Alliance and Integration Treaty between Russia and South Ossetia”, FIIA Nr. 9, 2015 , disponibil la https://www.files.ethz.ch/isn/189653/comment9.pdf

[35] Civil Georgia, ”Does Tbilisi’s Peace Step have a Future?”, 27 aprilie 2018, disponibil la    https://civil.ge/archives/240128

[36] Civil Georgia, ” Russia Says Ready to Restore Relations with Georgia”, 5 august 2021, disponibil la https://civil.ge/archives/435614

 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 23 Octombrie 2021, ora: 06:57

Dimitrie Barilă, cunoscut mai ales pe numele monahal Dosoftei s-a născut pe 26 octombrie 1624 la Suceava.  

( ) Citeşte tot articolul

Ultima oră 23 Octombrie 2021, ora: 00:29

Patriarhul Daniel, mesaj către pelerini: „Respectați cu stricteţe sfatul medicilor şi măsurile sanitare”

Patriarhul Daniel, mesaj către pelerini: „Respectați cu stricteţe sfatul medicilor şi măsurile sanitare”

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Prefericitul Daniel, a transmis, vineri, un mesaj pelerinilor care participă la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou şi Sfântului Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ. Acesta cere credincioşilor să respecte cu strictețe măsurile...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Octombrie 2021, ora: 16:40

Eugeniu Sinchevici(PAS) a fost surprins cum joacă tetris la telefonul mobil: Se discuta despre instituirea stării de urgență în RM

Eugeniu Sinchevici(PAS) a fost surprins cum joacă tetris la telefonul mobil: Se discuta despre instituirea stării de urgență în RM

Eugeniu Sinchevici,cel mai tânăr deputat PAS, a fost surprins, astăzi, în cadrul ședinței a Parlamentului cum joacă tetris la telefonul mobil. În timp ce se discuta instituirea stării de urgență în Republica Moldova pentru 30 de zile.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Octombrie 2021, ora: 16:23

Complexul Memorial ,,Eternitate” a fost deconectat temporar. Este și el afectat de criza gazelor

Complexul Memorial ,,Eternitate” a fost deconectat temporar. Este și el afectat de criza gazelor

În legătură cu criza în sectorul energetic înregistrată în Republica Moldova, la decizia Ministerului Apărării, alimentarea cu gaze naturale a Focului veșnic de la Complexul Memorial „Eternitate” a fost deconectată temporar, până la remedierea...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Octombrie 2021, ora: 11:52

VIDEO/ Incendiu VIOLENT la o fabrică de praf de puşcă din Rusia: Șapte oameni au murit

VIDEO/ Incendiu VIOLENT la o fabrică de praf de puşcă din Rusia: Șapte oameni au murit

Şapte persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte nouă sunt date dispărute în urma unui incendiu declanşat la o fabrică de praf de puşcă şi produse chimice în regiunea Riazan (vestul Rusiei), a anunțat vineri Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Octombrie 2021, ora: 11:42

DECIS! 16500 de tone de păcură vor fi eliberate din rezerva de stat SA „Termoelectrica”

DECIS! 16500 de tone de păcură vor fi eliberate din rezerva de stat SA „Termoelectrica”

Agenţia Rezerve Materiale va elibera din rezervele de stat, 16 500 de tone de păcură întreprinderii SA „Termoelectrica”. O decizie în acest sens a fost adoptată astăzi, 22 octombrie, de cabinetul de miniștri.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Octombrie 2021, ora: 11:35

Reacția lui Vadim Ceban după ce Gavrilița a declarat că „Moldova-Gaz nu se ține de cuvânt și nu asigură presiunea necesară în rețeaua de gaze”

Reacția lui Vadim Ceban după ce Gavrilița a declarat că „Moldova-Gaz nu se ține de cuvânt și nu asigură presiunea necesară în rețeaua de gaze”

Șeful Moldovagaz a venit cu o reacție după ce în această dimineață prim-ministra, Natalia Gavrilița, a declarat că „Moldova-Gaz nu se ține de cuvânt și nu asigură presiunea necesară în rețeaua de gaze”, de aceea sunt impuși să se miște mai repede pe...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Octombrie 2021, ora: 11:28

FOTO & VIDEO. Cea mai mare roată panoramică din lume a fost inaugurată în Dubai

FOTO & VIDEO. Cea mai mare roată panoramică din lume a fost inaugurată în Dubai

Dubai a inaugurat cea mai mare și mai înaltă roată panoramică din lume. Este un nou atu pentru orașul care încearcă să-și consolideze statutul de centru turistic. Roata a fost deschisă publicului cu un spectacol de drone, lumini și artificii, transmite digi24.ro.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Octombrie 2021, ora: 11:22

Moldova va prelua expertiza Ucrainei privind importul de gaze

Moldova va prelua expertiza Ucrainei privind importul de gaze

Mai multe țări se confruntă fără precedent cu criza energetică, inclusiv și Republica Moldova. Astfel, va fi creat un grup de lucru pentru preluarea expertizei Ucrainei privind importul de gaze. Înțelegerea a fost atinsă de către viceprim-ministrul Nicu Popescu, ministru al...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Octombrie 2021, ora: 11:13

România a actualizat lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat. Republica Moldova rămâne în zona roșie

România a actualizat lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat. Republica Moldova rămâne în zona roșie

Comitetul Național pentru Situații de Urgență din România a actualizat lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat. Republica Moldova rămâne în continuare în zona roșie, din cauza numărului mare de infecții cu COVID-19 care au fost înregistrate în...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Octombrie 2021, ora: 11:04

Elena Ceruța, procurora PCCOCS, a fost exclusă din Comisia de organizare a alegerilor în Colegiile din subordinea CSP

Elena Ceruța, procurora PCCOCS, a fost exclusă din Comisia de organizare a alegerilor în Colegiile din subordinea CSP

Elena Ceruța, procurora din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității și Cauzei Speciale (PCCOCS), care a gestionat dosarul de rejudecare pe numele lui Veaceslav Platon, a fost exclusă din Comisia de membri de organizare a alegerilor în Colegiile din subordinea Consiliului...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Octombrie 2021, ora: 10:56

Corupție la ASP: Procuratura Generală a pornit o urmărire penală

Corupție la ASP: Procuratura Generală a pornit o urmărire penală

Procuratura a pornit o urmărirea penală după sesizarea Nataliei Gavriliță privind acțiunile pretins ilegale ale factorilor de decizie ai Î.S. CRIS Registru și Agenției Servicii Publice, transmite știri.md.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Octombrie 2021, ora: 10:50

Josep Borrell: „Actualele preţuri la energie sunt consecinţele unui joc geopolitic major, cu o puternică dimensiune externă”

Josep Borrell: „Actualele preţuri la energie sunt consecinţele unui joc geopolitic major, cu o puternică dimensiune externă”

Înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri externe, Josep Borrell, a declarat la summitul UE început pe 21 octombrie, că criza prețurilor la energie este rezultatul unui „joc geopolitic major”, relatează MOLDPRES cu referire la Digi24.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Octombrie 2021, ora: 10:29

Astăzi, Guvernul se întrunește în plenul Parlamentului pentru a solicita starea de urgență în sectorul gazelor naturale. Ce vor decide?

Astăzi, Guvernul se întrunește în plenul Parlamentului pentru a solicita starea de urgență în sectorul gazelor naturale. Ce vor decide?

Pentru a purcede la achiziționarea propriu-zisă a gazelor naturale din surse alternative, astfel încât presiunea din rețele să revină la o limită normală și țara să fie asigurată, sunt necesari cinci pași. Unul din ei este ca prim-ministra Natalia Gavrilița să meargă cu...

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)