Elevii din Bulhac: A zacem nam maldavschii etot?

Mai emoţionaţi decât micuţii din clasa întâi au fost colegii lor mai mari din satele Aluniş, Bulhac, Şumna şi Sverdiac, raionul Râşcani, care, în urma optimizării şcolilor, au fost transferaţi la liceul din satul vecin – Recea, raionul Râşcani.

Liceul teoretic din satul Recea, raionul Râşcani, este unul dintre primele unde a fost reformat sistemul de şcoli, astfel că deja al doilea an consecutiv elevii din satele vecine – Sverdiac, Bulhac, Şumna, Cepăria şi Slobozia – îşi fac studiile la Recea. Deşi, iniţial, unii părinţi s-au arătat sceptici faţă de noua formulă de studii, după un an şi ei, dar şi copiii se arată mulţumiţi şi spun că nu s-ar mai întoarce în vechea şcoală, unde nu aveau toate condiţiile necesare şi nici profesori la toate disciplinele.

Un profesor preda şapte discipline

Potrivit Ministerului Educaţiei (ME), marele paradox al sistemului educaţional este că unii elevi ne costă din bugetul statului circa 3.700 lei pe an, iar pentru alţii statul cheltuieşte 14-18 mii de lei. Paradoxal mai e şi faptul că, acolo unde cheltuielile sunt mai mari, calitatea procesului educaţional este mai joasă. „Cauza constă în insuficienţa cadrelor didactice la toate disciplinele. Am găsit în unele şcoli şi profesori care predau şapte discipline: de la educaţia fizică, până la biologie şi chimie, chiar dacă nici nu aveau studii superioare. În plus, copiii din aceste şcoli nu au acces la o infrastructură şcolară, laboratoare şi ateliere, sală de sport”, susţine Iurie Vârlan, consultant ME.

Conform acestuia, în urma reformei în sate au fost create centre comunitare, case de cultură, s-au deschis o serie de activităţi extracurriculare. Cea mai mare parte a instituţiilor nu au fost închise, ci li s-a modificat statutul. Spre exemplu, şcoala din Bulhac a fost transformată în grădiniţă, şcoala medie din Aluniş a devenit gimnaziu, iar elevii din cele două şcoli învaţă acum la Recea.

„A zacem nam maldavschii etot?”

Nina Plămădeală, fostă învăţătoare la şcoala din Bulhac, angajată la Recea, spune că aici copiilor le este mai bine şi se bucură în întregime de ce au nevoie. „Acolo nu aveau nicio perspectivă. Şcoala era veche, lângă cimitir, iar în ea învăţau în total numai 30 de copii. Acum, chiar dacă le este mai greu copiilor, căci sunt vorbitori de rusă, ei vin la Recea ca să înveţe. Când aveam ore la Bulhac, erau câţiva elevi care mă întrebau de fiecare dată „A zacem nam maldavschii etot?” (la ce ne trebuie limba moldovenească?), dar acum văd că mulţi din şcoala rusă s-au transferat aici şi învaţă în română. Părinţii au înţeles că asta este pentru binele copiilor”, a subliniat profesoara. Totuşi, elevii care au decis că vor să studieze în limba rusă sunt transportaţi la gimnaziul din Răcăria.

„Acum sunt sigură că fata mea ajunge la şcoală”

În satul Şumna sunt doi şcolari, astfel că, până anul trecut, părinţii îşi trimiteau copiii la Bulhac. După optimizare, cei doi micuţi învaţă la Recea. Tatiana Cojocari, mama unei fetiţe de clasa a doua, spune: „E bine aici pentru că-i vorba de o şcoală românească, mai mult – e un liceu în care copiii vor putea să susţină bacul. Nu văd o problemă în faptul că fiica mea învaţă departe de sat. Vine autobuzul şi o ia de dimineaţă, iar la amiază o aduce înapoi. Acum sunt sigură că fata ajunge la şcoală şi nu va zăbovi undeva pe drum”. Din Bulhac este şi Tatiana Golodnicova, care şi-a adus băiatul la Recea înainte de reformarea sistemului. Ea spune că sunt mulţi părinţi care şi-au dat copiii la liceul din Recea. „Acum, peste tot este nevoie de limba naţională. În primii ani, arendasem un microbuz care ne ducea copiii la şcoală, dar acum avem autobuz şi nici nu plătim. Din satul nostru, 20 de copii fac naveta”, povesteşte Tatiana.

„La orele de fizică am văzut aparatele doar în cărţi”

Şi elevii spun că nu s-ar mai întoarce în vechea şcoală. Chiar dacă la început le-a fost greu să se acomodeze, acum şi-au făcut mulţi prieteni. Ei spun că la Recea este mult mai interesant. Natalia Salogub, elevă în clasa a XI-a, ne-a spus că „la Bulhac cabinet de informatică nu aveam, numai în cabinet la director erau două calculatoare, iar la fizică am văzut aparatele doar în cărţi”.

La Aluniş şcoala medie din sat a fost transformată în gimnaziu, astfel că elevii claselor a X-a şi a XI-a sunt transportaţi la Recea. Mihai Guţu este în clasa a XI-a şi spune că, anul trecut, a fost mai greu pentru că nu cunoştea pe nimeni, dar anul aceasta a venit cu inima deschisă. Adolescentul recunoaşte: singura rezervă care o are faţă de reformă este că trebuie să se trezească mai devreme, tocmai când somnul este cel mai dulce. „Noi eram şapte copii în clasă, dar erau şi clase care aveau trei copii. Acolo, nu aveam profesori suficienţi. La geografie ne învăţa un profesor de limba rusă”, susţine Natalia Suleac, elevă a clasei a VIII-a.

Despre formula de finanţare

După optimizare, la liceul din Recea au fost angajaţi doi profesori de la Bulhac: profesoara de matematică ţine cursul de educaţie tehnologică şi informatică, iar la moment face cursuri de recalificare. O învăţătoare de clasele primare este asistent didactic. Directoarea mai spune că liceul are nevoie de profesor de chimie, dar că la acest post a fost angajat deja un tânăr specialist în geografie-biologie, care se va recalifica.

Cât priveşte noua formulă de finanţare, pilotată anul trecut în raioanele Râşcani şi Căuşeni, Jana Roman, directoarea Liceului teoretic din Recea, este de părerea că, „deşi este mai bine la autogestiune, mai avem mult până vom dobândi abilităţile de contabil pe care trebuie să le aibă orice manager de şcoală. După modificarea metodei de finanţare, am schimbat baza materială, din economiile făcute anul trecut am procurat tehnică, echipamente, imprimante, calculatoare, proiector”, a menţionat directoarea liceului.

Câte 100-150 de copii pleacă peste hotare în fiecare an

În raionul Râşcani, anul trecut au fost reorganizate cinci instituţii de învăţământ din gimnazii în şcoli primare-grădiniţe şi o şcoală primară-grădiniţă a fost transformată în grădiniţă. Anul acesta, au fost transformate trei şcoli medii în gimnazii şi au fost achiziţionate cinci autocare în anul 2010, iar altele patru urmează a fi procurate în acest an. În total, sunt transportaţi 562 de elevi.

„Numărul copiilor scade dramatic. În ultimii zece ani, numărul şcolarilor din raion a scăzut în jumătate: de la 13.059 la circa 7.200 de copii. Practic, în fiecare an câte 100-150 de copii pleacă peste hotare împreună cu părinţii lor”, astfel a motivat Viorel Dandara, şeful Direcţiei generale învăţământ, tineret şi sport din raionul Râşcani, importanţa reformării sistemului de învăţământ.