Este sau nu uzurpata puterea de stat in RM?

In numarul din 8 iulie 2009, TIMPUL a solicitat specialistilor in dreptul constitutional sa-si expuna parerile intr-o chestiune principiala: Este sau nu uzurpata puterea de stat in RM? Astazi publicam punctul de vedere al lui Boris Negru, doctor in drept, conferentiar universitar, conducator al grupului de lucru pentru elaborarea proiectului Constitutiei RM.

– Este sau nu uzurpata puterea de stat in RM? Daca da – de cand, de cine anume, in ce fel?

– In R. Moldova se incalca o serie intreaga de principii fundamentale, pe care guvernantii ar trebui sa le puna la baza construirii unui stat democratic, de drept. Iata doar unele din ele: principiul democratismului, al legalitatii, al pluralismului politic si ideologic (pluripartitismul), al separarii si colaborarii puterilor in stat, al consultarii cetatenilor pe probleme de interes major s.a.
Incalcarea acestor principii, indiscutabil, conditioneaza uzurparea puterii de stat.

– Deoarece mandatul presedintelui RM dureaza patru ani (Constitutia, art. 80, al. 1) si poate fi prelungit doar prin Lege organica – in caz de catastrofa sau razboi (Constitutia, art. 80, al. 3) -, cum credeti, cine este V. Voronin, incepand cu 8 aprilie 2009?

– Mandatul presedintelui R. Moldova dureaza patru ani si se exercita de la data depunerii juramantului. Presedintele isi exercita mandatul pana la depunerea juramantului de catre presedintele nou-ales. Mandatul poate fi prelungit doar prin lege organica si doar in situatii exceptionale, ambele prevazute clar de Constitutie – in caz de razboi sau de catastrofa. Respectiv, toata procedura de transmitere a puterii (alegerea, investitura, depunerea juramantului) trebuie incadrata in cei patru ani fixati de Constitutie. S-ar parea ca totu-i clar si ramane doar sa respectam Constitutia. Dar, printr-o interpretare oficiala (nr. 43 din 14.12.2000), Curtea Constitutionala, care, conform art. 135 al Constitutiei, este unica autoritate ce are dreptul sa interpreteze oficial Constitutia, a deplasat „putin” accentele puse de Constituant in ceea ce tine de durata mandatului presedintelui R. Moldova. In interpretarea data, Curtea Constitutionala n-a tinut cont absolut deloc de prevederile alin. 3 al art. 80 al Constitutiei. In mod normal si in deplina corespundere cu esenta normei date, Curtea trebuia sa mentioneze faptul ca alegerea noului presedinte al R. Moldova de parlamentul RM trebuie sa aiba loc pana la expirarea mandatului presedintelui in exercitiu. De altfel, aceasta norma constitutionala a si fost stipulata in Legea „Cu privire la procedura de alegere a presedintelui R. Moldova”: alegerile pentru functia de presedinte al R. Moldova se desfasoara cu cel mult 45 de zile inainte de ziua expirarii mandatului presedintelui in exercitiu (art. 2 alin. 2 Legea nr. 1234-XIV din 22 septembrie 2000). Atat din prevederile Constitutiei, cat si din cele ale legii citate, rezulta ca, in mod firesc si normal, alegerea parlamentului, care mai apoi urma sa aleaga presedintele tarii, trebuiau sa aiba loc cel tarziu in ianuarie-februarie 2009. Din pacate, ele au fost stabilite pentru 5 aprilie 2009, cand pana la expirarea mandatului presedintelui R. Moldova – 6 aprilie 2009 – ramasese doar o zi. Evident ca intr-o zi era imposibil sa-si termine lucrarile Comisia Electorala Centrala, sa valideze alegerile Curtea Constitutionala, sa se realizeze convocarea, constituirea parlamentului si, pe deasupra, alegerea noului presedinte al R. Moldova, care, la 7 aprilie, trebuia deja sa depuna juramantul…
„Cine si de ce a facut acest lucru, in ce scop a fost creata aceasta situatie?” – iata intrebarea ce si-o pun astazi cetatenii R. Moldova. Putem presupune ca parlamentarii „s-au condus” de prevederile alin. 3 al art. 61 al Constitutiei: „Alegerile deputatilor in parlament se desfasoara in cel mult trei luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea parlamentului precedent”. Dar, odata fixata, durata mandatului parlamentului (patru ani) nu poate fi interpretata arbitrar. Cazurile de prelungire sunt ca si la mandatul presedintelui R. Moldova – doar catastrofa sau stare de razboi si doar prin lege organica. Evident, in aceste cazuri este vorba de prelungirea unui mandat plenipotentiar, in toata plinatatea lui. Viata insa ne poate oferi si alte situatii neordinare care necesita asigurarea tehnico-organizatorica a actului de transmitere a puterii. Constituantul a prevazut si aceste circumstante, stipuland indeplinirea unor functii restranse in perioada convocarii si constituirii parlamentului nou-ales in situatiile ce pot surveni in cazul declararii alegerilor nevalabile, in cazul dizolvarii parlamentului si anuntarii unor noi alegeri etc. In toate aceste cazuri parlamentul nu este unul plenipotentiar – el nu poate modifica Constitutia, nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice. Da, dar din aceasta modalitate de asigurare a continuitatii procesului de infaptuire a puterii de stat nici pe departe nu rezulta ca alegerile noului parlament, fara nici o pricina iesita din comun, pot fi din timp si cu buna stiinta numite si petrecute in trei luni… dupa expirarea mandatului parlamentului. Este o absurditate. Si daca, in cazul nostru, alegerile parlamentare ar fi fost numite, conform legislatiei in vigoare, in ianuarie-februarie 2009, si atunci s-ar fi intamplat ceea ce s-a intamplat dupa 5 aprilie 2009, am fi avut destul timp sa petrecem chiar si alegeri anticipate, dar nu la 29 iulie curent, ci, cel tarziu, la 24 iunie 2009 (trei luni de la expirarea mandatului parlamentului R. Moldova).
Astazi, din pacate, o putere de stat legala, bazata pe Constitutie, in republica nu avem. Acum, imaginati-va inca o situatie, deloc neglijabila: ce se intampla cu Puterea (presedinte, parlament, guvern) in cazul in care alegerile din 29 iulie 2009 vor fi constatate nevalabile? Cine si in ce mod va repara aceasta noua escaladare a haosului constitutional? A fost el prevazut atunci cand s-a numit data alegerilor pentru 5 aprilie 2009? Cand s-a constientizat ca, de la 7 aprilie 2009, presedintele Voronin nu mai are niciun drept sa conduca aceasta tara, iar un alt presedinte nu a fost ales (cu 45 de zile inainte de aceasta data)?
De ce fostul presedinte Voronin nu s-a adresat parlamentului cu cererea de a transmite imputernicirile sale (incepand cu 8 aprilie 2009) presedintelui parlamentului de atunci, Marian Lupu? De ce nici parlamentul republicii n-a dorit sa asigure interimatul functiei de presedinte al R. Moldova?
Nu s-a stiut sau totusi nu s-a vrut? Cine a avut, are nevoie de distrugerea puterii, a statului de drept?

– In baza carui act normativ (lege sau norma constitutionala) V. Voronin se autointituleaza „presedintele in exercitiu al RM”?

– Vladimir Voronin se autointituleaza „presedinte in exercitiu al Republicii Moldova”. Presupunem ca o face in baza interpretarii incorecte de catre Curtea Constitutionala a prevederilor art. 80 al Constitutiei, iar conform alin. 2 al art. 140 al Constitutiei „Hotararile Curtii Constitutionale sunt definitive si nu pot fi atacate” (sublinierea ne apartine). De aici rezulta ca hotararea de interpretare a art. 80, chiar daca e eronata, e obligatorie pentru toti subiectii de drept. Ar fi cazul ca onorata Curte Constitutionala sa-si repare greseala si sa dea o interpretate corecta, luand in calcul prevederile art. 80 in ansamblu, ca un tot intreg. In acest mod, ar putea fi inlaturata absurditatea: pe de o parte, Constitutia spune clar ca mandatul presedintelui dureaza patru ani si niciun minut mai mult, pe de alta parte – Curtea Constitutionala, ale carei hotarari sunt obligatorii pentru toti subiectii de drept, il prelungeste arbitrar (substituind Legiuitorul Constituant) pe un termen nelimitat…

– Care este mecanismul uzurparii? Cum anume a fost furata suveranitatea poporului si insusita ilegal puterea suprema in RM? Numiti persoanele, inaltii functionari de stat care au contribuit la actul uzurparii (si-au depasit atributiile functionale, si-au insusit abuziv puterea, au incalcat grav obligatiile functionale, normele Constitutiei, alte acte normative).

– Mecanismul uzurparii e simplu. La uzurparea puterii, incalcarea suveranitatii poporului au contribuit mai multi subiecti de drept (presedintele, guvernul, parlamentul), toti cei care au votat hotarari ilegale, neconstitutionale si, nu in ultimul rand, Curtea Constitutionala, care s-a facut a nu vedea tot ceea ce se poate intampla in cazul in care Constitutia nu este onorata la justa ei valoare. Un rol esential ii revine anume fostului parlament, in care „au muncit” cetateni care nu cunosc abc-ul Constitutiei.

– A fost sau nu intrerupt actul guvernarii constitutionale? Daca da: cum, cand, de catre cine anume?

– Guvernare constitutionala noi nu am avut niciodata. De aceea la aceasta intrebare as raspunde in felul urmator: „Nu poti intrerupe ceea ce nu exista si nu a existat”. Nu intamplator, din 1990 si pana in prezent, continuam sa vorbim de o „perioada de tranzitie”. Tranzitia urma sa aiba loc de la o guvernare neconstitutionala la una constitutionala, dar acest lucru nu s-a produs.

– Are sau nu astazi RM un garant al Constitutiei? Poate sau nu poate fi V. Voronin garant al Constitutiei, fiind totodata presedintele unuia dintre partidele politice?

– Garant al Constitutiei in R. Moldova este nu presedintele RM, ci Curtea Constitutionala (art. 134 al Constitutiei). Modul in care Curtea Constitutionala isi respecta obligatiile e alta problema. Din punctul nostru de vedere, Curtea Constitutionala nu si-a onorat obligatiunea de garant al Constitutiei si n-a asigurat continuitatea legala a actului de guvernare, realizarea principiului separarii puterii de stat, a suprematiei Constitutiei etc. Inca la etapa elaborarii Constitutiei R. Moldova, atat eu, cat si alti membri ai grupului de lucru pentru elaborarea proiectului, am prezentat propunerea de a investi Curtea Constitutionala cu dreptul de autosesizare, activitate din propria initiativa. Evident, in cazuri de incalcare grosolana a Constitutiei. Din pacate, propunerea nu a fost acceptata. Ca rezultat avem o Curte Constitutionala care activeaza numai in cazurile in care este sesizata. Cum am mai spus si cu alta ocazie: „Avem Curte Constitutionala, dar e cu calus in gura”.

– Cui ii este convenabila aceasta situatie? Cine si ce scop urmareste? Cum a devenit posibila aceasta distrugere a statului de drept?

– Situatia creata este convenabila celor care au luptat candva impotriva suveranitatii si independentei R. Moldova si, in primul rand, fortelor proimperiale ruse. Cum a devenit posibila distrugerea statului de drept? Un asemenea stat am avut? Sintagma constitutionala „stat de drept” pentru R. Moldova constituie nu o stare reala de lucruri, ci doar un scop spre care tindem.

– Care este valoarea legala a actelor normative emise de V. Voronin dupa 8 aprilie 2009 (convocarea parlamentului de catre un „presedinte in exercitiu”, cu mandatul expirat la 7 aprilie 2009; constituirea parlamentului nou-ales; alegerea deputatului si „presedintelui in exercitiu”, V. Voronin, in functia de presedinte al parlamentului RM; actele normative referitoare la numirea si rechemarea ambasadorilor, a judecatorilor, oferirea de grade, titluri, decoratii etc.; investitura guvernului (la propunerea persoanei ce si-a insusit functia de „presedinte in exercitiu”); depunerea juramantului de catre membrii guvernului – in fata cui?; dizolvarea parlamentului si numirea datei alegerilor anticipate; indeplinirea functiei de comandant suprem; „tratativele” si „intelegerile” cu Federatia Rusa in privinta imprumutului si a cailor de reglementare a conflictului transnistrean etc.)?

– In mod normal, actele normative emise de Voronin dupa 7 aprilie 2009 urmeaza a fi considerate nule. Nulitatea acestora ar urma sa fie declarata de chiar Curtea Constitutionala, ca garant al Constitutiei R. Moldova. Investirea guvernului e absolut nelegitima. Votul de incredere acordat guvernului ar fi fost normal sa survina din partea a cel putin 52 de deputati ai parlamentului. Nu putea vota pentru acest lucru V. Voronin, deoarece lui ii revenea rolul de a numi, prin decret, in baza votului de incredere a parlamentului, guvernul. Nu puteau vota (e vorba de incompatibilitati functionale – art. 99 al Constitutiei RM) pentru investirea in functie a guvernului mai multi deputati, cum ar fi Greceanai, Dodon s.a. Imprumutul promis de Federatia Rusa, alte acorduri, acte normative etc.
Tot ceea ce este semnat de fostul presedinte al RM dupa 7 aprilie contravine prevederilor Constitutiei si urmeaza a fi anulat de cei care vor veni legal la putere.

– Care pot fi consecintele actului de uzurpare a puterii?

– Sunt anumite consecinte previzibile: de pe acum se vede ca la alegerile din 29 iulie 2009 putem legaliza un regim neconstitutional, bazat pe uzurparea Puterii. Premise:
– cultura juridica si politica joasa a populatiei;
– dezinformarea generala (toate mijloacele mass-media ce cuprind republica in
intregime se afla, practic, in mainile guvernantilor uzurpatori);
– o comisie electorala centrala compromisa. S-a ignorat totalmente faptul ca 3 din cei 9 membri al CEC au atras atentia la fraudele comise;
– Curtea Constitutionala, poate cu unele exceptii, va valida tot ceea ce e necesar guvernantilor.
Consecinte mai greu de calculat:
Ne putem astepta la orice. Totul depinde de faptul cum vor fi acceptate (sau nu vor fi acceptate) rezultatele alegerilor de catre electorat.

Nu poate fi vorba de alegeri democratice in cazul unui regim neconstitutional si uzurpant. Importanta va fi si atitudinea tarilor civilizate fata de situatia din RM.

– Ce se poate si ce trebuie sa facem pentru a iesi din aceasta situatie cu cat mai putine pierderi?

– Iesirea din situatia creata, in viziunea mea, poate fi doar una: Curtea Constitutionala ar trebui, din propria initiativa, sa asigure triumful Constitutiei. Ar fi cazul ca CC sa atraga atentia la incalcarile cinice ale Constitutiei comise de parlament la numirea datei alegerilor, la incalcarile comise de Voronin la investirea in functie a unui guvern cu abateri grosolane de la legislatia in vigoare. O varianta de rezerva, inclusiv pentru Curtea Constitutionala, ar fi Adunarea constituanta. Dar si aici apar intrebari in privinta legalitatii actiunilor celor care mai intai au uzurpat puterea, iar apoi se apuca tot ei sa redreseze situatia. Ne vom mai gandi. Vom vedea care va fi comportamentul celor care au incalcat flagrant Constitutia, al lui Voronin personal…