Astăzi 25 Februarie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 14:27
Abonamente

Carte 17 Iulie 2011, ora 15:10

Cronică de carte „fete tinere şi nu tocmai cuminţi”

Marime Font

Foto: vakulovski.livejournal.com

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Poezia Dianei Iepure din volumul O sută cincizeci de mii la peluze, apărut în 2011 la Editura Casa de Pariuri Literare, conţine, pe lângă multe altele, povestea maturizării unei tinere fete de la ţară. Tema e anunţată încă în primul poem al volumului, ostrovul cu jucării - două fetiţe conversează despre o insulă misterioasă unde bărbaţi şi „fete tinere şi nu tocmai cuminţi” fac fel de fel de chestii ruşinoase. 
 

Cele două fetiţe prietene îi refuză pe băieţi să meargă pe insula rău-famată, spre deosebire de fetele cu mult mai mari, care îi urmează pe bărbaţi pe ostrovul cu cântec. S-ar putea însă ca, peste ani, fetiţele de acum să devină fetele care pleacă pe insulă. Adică, nu este exclus ca fetele care se duc, în finalul poemului, cu bărbaţi pe ostrov să fie un fel de oglindă în care se văd cele două fetiţe care, la începutul textului, discută cu jumătate de gură despre ceea ce se petrece pe insula deocheată. Alte două fete din poemul buncărul abia aşteaptă să cadă bomba, ca să se poată întoarce mai repede acasă şi să-i discute pe băieţi. Faptul că evenimentul se amână le plictiseşte şi le enervează, totodată, deoarece nu pot întoarce pe toate feţele subiectul lor preferat: „stăm în buncăr pe stadion/ aşteptăm să cadă bomba atomică/ afară plouă. //olica aprinde lanterna/ o îndreaptă spre mine/ dacă moare brejnev o să fie război // după o să mergem la ea/ să mâncăm agude/ şi să vorbim/ despre băieţi”. Tot despre maturizarea sexuală şi despre descoperirea propriei senzualităţi tratează şi poemul baia. Fireşte că e vorba despre „baia comunală” de la ţară, unde „ era puţină lumină/ mult abur” şi „multe funduri înroşite” şi unde „vuia sângele în obraji”, iar „sfârcurile/ ardeau în ceaţă ca beculeţele pe brad”. În acest poem, autoarea asociază erotismul adolescenţei unui lagăr de concentrare. Sexualitatea e încătuşată în corp ca deţinuţii în spatele sârmei ghimpate. Ieşirea din lagăr pentru tânăra fată de la ţară ar putea însemna descătuşarea sexuală.

Această temă se insinuează până şi în poemele care vorbesc despre cu totul şi cu totul alte lucruri. Chiar dacă poemul rochia de mireasă creionează portretul mamei autoarei, în finalul acestuia poeta revine la tema maturizării sexuale: „mai ţii minte (…)/ camionul şcolii ce ne ducea departe de sat prin hopuri şi colb/ zdruncinând sânii abia răsăriţi ai elevelor tale/ ce-aveau să vadă Ermitajul şi Neva, şi Zimnii Dvoreţ”. La fel procedează şi în poemul încercase cândva o ţigară cu filtru în finalul căruia, brusc, abandonează povestea cum a fumat prima ţigară şi se întoarce la chestiunea erotică - „sânii îmi ieşeau din strânsoare/ îmi strecuram pe sub maiou degetele şi îi aşezam înapoi”- o mare forţă, de care povestitoarea din poemele Dianei Iepure e conştientă, nu întâmplător aseamănă fericirea cu o tipă cu „fustă scurtă neapărat scurtă/ (…) dorită de toţi bărbaţii urbei”… În afara temei erotice, o altă temă pe care poeta o urmăreşte foarte bine în acest volum este cea consacrată rudelor trecute într-o altă lume. Aceste poeme în care sunt evocate mâca dochiţa, nananica, mămuca nina sau naşa gaşiţa nu pot să nu te mişte: „atunci când mă lipeam de ea/ şi-i adulmecam mirosul/ şi o lăsam să mă pieptene/ şi să mă împletească/ moartea era departe/ moartea nici nu exista/ moartea îi sufoca pe alţii/ cu izul ei de urină/ şi busuioc”. Anume poemele erotice şi cele unde sunt evocate rudele plecate într-o altă lume mă fac să cred că O sută cincizeci de mii la peluze e o carte care în mod cert o să atragă atenţia criticii literare şi a cititorilor de poezie.

Un articol de:
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 24 Februarie 2018, ora: 15:08

Obiectele mărunte ingerate de copii le pun viața într-un adevărat pericol

Obiectele mărunte ingerate de copii le pun viața într-un adevărat pericol Din editia print

Baterii, agrafe, piuneze, monede, piese de la jucării – aceste și alte obiecte mărunte pot deveni un adevărat pericol când sunt lăsate pe mâna unui copil de vârstă mică, care nu este supravegheat de un adult.

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 21 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Chișinău – o cauză pierdută

Ori de câte ori călătoresc undeva nu mă pot abține să nu compar situația altora cu cea de la noi. Mai ales acum că am călătorit în Ucraina, la Odesa. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Inițiere în dialog

Îmi amintesc deseori de profesorul meu de Noul Testament din primii ani de facultate. El ne cerea insistent să nu intrăm în polemici. Nici într-un caz cu cei care vor să ne demonstreze că ei au dreptate. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Constantin Tănase

De ce Roșca atacă intelectualitatea

Scrisoare către învățătorii și profesorii din școli, licee, colegii și universități 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Dan Nicu

Comratul „la datorie” din nou împotriva unioniştilor

Găgăuzii ar trebui informați despre beneficiile unirii în limba lor și în cea rusă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Postul Mare

Începe din nou Postul Mare. O perioadă de bucurii duhovnicești, de timp pentru suflet, de slujbe minunate, de pocăință încununată de înviere.  

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md