Astăzi 20 Mai 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 18:20
Abonamente
SES - noi perspective pentru afacerea ta

Carte 10 Iunie 2011, ora 13:18    Din editia print

Cronică de carteFoametea din 1946 şi relaţiile dintre oameni

Marime Font

Foto: antonesti.blogspot.com

a

 
 
 

În toate mărturiile supravieţuitorilor foametei din 1946-1947 pe care le-am găsit în cartea lui Alexei Vakulovski În gura foametei apărută în 2011 la Editura Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, se spune negru pe alb că originea acestei catastrofe de neimaginat, una dintre cele mai mari din istoria basarabenilor, a fost una politică. 

În zecile de depoziţii ale locuitorilor din Antoneşti care au reuşit să rămână în viaţă după această nenorocire de proporţii apocaliptice, se arată că foametea din acea perioadă nu fusese provocată de seceta din 1946, fiindcă, de rău, de bine, oamenii adunaseră o minimă recoltă care le-ar fi permis să ajungă la vară, ci fusese o creaţie a autorităţilor sovietice, care organizaseră în fiecare sat echipe de hăitaşi care rechiziţionau la stat toate rezervele de grâu şi de porumb ale ţăranilor („Munceam zi şi noapte cu Colea, adunam pâinea, iar ei veneau şi ne-o luau. Nu dovedeai bine să hărmăneşti pâinea că veneau şi ţi-o luau toată...”). Punând cap la cap mărturiile ţăranilor din Antoneşti pe care i-a intervievat regretatul profesor de literatură şi scriitorul Alexei Vakulovski, nu putem să tragem decât o singură concluzie: că foametea din 1946 a fost o bombă atomică pe care nomenclaturiştii sovietici au aruncat-o în satele basarabene. Cartea regretatului profesor şi scriitor Alexei Vakulovski descrie plenar atmosfera otrăvită din timpul foametei, dar mai ales arată foarte limpede cum a influenţat aceasta asupra relaţiilor dintre oameni, dar şi asupra fiecărui om în parte. Şi nu e vorba doar despre cazuri de canibalism, cu toate că oamenii din această carte amintesc şi despre aceste crime abominabile, ci despre faptul că pe unii oameni foametea i-a făcut şi mai nobili, iar pe alţii i-a înrăit şi mai tare. Majoritatea celor trimişi să măture grâul din casele basarabenilor erau nişte cozi de topor, dar printre ei se mai nimereau şi unii care le ziceau în barbă ţăranilor să mai dosească pe undeva câţiva pumni de făină („Când cei doi activişti au ieşit afară, cel rămas îmi spuse: Mai repede, lele, ascunde un tobultoc pentru copilaşi”). Totuşi, aceştia erau minoritari şi predominau cei care îşi pierduseră orice trăsătură umană.

Repet, cel mai mare merit al cărţii lui Alexei Vakulovski nu e acela de-a fi o colecţie de grozăvii, cu toate că le descrie şi pe acestea, adică aminteşte că pentru a supravieţui unii oameni şi-au mâncat pisicile, câinii, şobolanii din pod, coji de copaci, opincile, pantofii sau fel de fel de buruieni şi aşa mai departe, ci insistă să arate impactul foametei asupra relaţiilor dintre părinţi şi copii, soţi, fraţi, rude, vecini sau consăteni. Unele mame sau unii taţi în timpul foametei şi-au abandonat copiii sau doar unora dintre ei le dădeau de mâncare, iar alţii au salvat oameni de la moarte. Unii oameni s-au comportat ca nişte laşi şi ca nişte fiare, iar alţii au fost nişte eroi şi au dat dovadă de largheţe sufletească. Nu întâmplător, după foametea din 1946, ne zice Alexei Vakulovski, unii copii nu au mai vorbit niciodată cu părinţii lor, iar alţii s-au împrietenit şi mai tare. Cartea lui Alexei Vakulovski adună cele mai diverse perspective asupra foametei şi relevă toate felurile de comportamente umane. De aceea, ea reprezintă un document uman de neegalat. Citind această carte, am rămas cu un regret şi cu o bucurie. Cu o bucurie că am citit o carte excepţională şi cu un regret că profesorul Alexei Vakulovski nu a reuşit să se realizeze ca prozator, fiindcă, sunt sigur de asta, ar fi putut fi un mare scriitor.
 

Un articol de:
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

 


Editorial 18 Mai 2018, de Pavel Păduraru

Chișinăul e pierdut!

Scriam săptămâna trecută că, dacă cei trei candidați importanți unioniști sau proeuropeni la șefia Capitalei, Andrei Năstase, Valeriu Munteanu și Constantin Codreanu, nu vor alege doar pe unul dintre ei, pentru a merge în alegerile de duminică, nu va avea niciun sens să ieșim la votare. Din...

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Mai 2018, de George Simion

Schimbați balada!

În cei peste zece ani, de când am cunoscut R. Moldova, m-a fascinat mereu felul în care electoratul pro-estic s-a mobilizat la vot. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Mai 2018, de Moni Stănilă

Buni sau răi?

Că tot suntem în campanie electorală, să ne reîntoarcem puțin la judecata aproapelui. Ușurința cu care catalogăm oamenii din jurul nostru e incredibilă. Despre oricine putem afirma câte ceva, de parcă le-am cunoaște gândurile și pocăința. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Mai 2018, de Constantin Tănase

Obsesia autohtonizării și destinul graiului matern

Nu rareori, când vorbim despre situația limbii române din stânga Prutului, demonstrăm o înțelegere cu totul puerilă, școlărească a fenomenului.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Mai 2018, de Răzvan Munteanu

Trump scoate SUA din acordul nuclear cu Iranul. Ce poate urma?

Foarte mulți jurnaliști sau analiști de politică externă spuneau că retorica folosită de către Donald Trump în cursa electorală pentru Casa Albă va fi abandonată odată cu alegerea sa în funcția de președinte al Statelor Unite.  

() Citeşte tot articolul

Atitudini 16 Mai 2018, de Constantin Tănase

Presa a uitat de 16 mai

Presa de la Chişinău, dar şi cea de peste Prut, preocupată de chestiuni vitale pentru destinul nostru naţional, cum ar fi, de exemplu, înjurăturile de căruţaş ameţit ale lui Voronin sau cele de oier devenit milionar ale lui Gigi Becali, a trecut falnic şi fără păs peste data de 16 mai, o zi...

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Mai 2018, de Moni Stănilă

Primăvară cu poezie

În perioada 3-5 mai a avut loc Festivalul Internațional „Primăvara Europeană a Poeților”, ediția a VIII-a. Evenimentele au debutat cu depunerea de flori la busturile scriitorilor de pe Aleea Clasicilor Literaturii Române, urmată de Simpozionul Internațional „Dialoguri europene:...

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Mai 2018, de Dan Nicu

Lui Dodon nu i-ar strica să ia lecţii de la Kim Jong-un

Întâlnirea de pe 27 aprilie dintre preşedinţii celor două jumătăţi ale Coreei, despărţite din 1953 printr-un război purtat pe baze ideologice, imprimă speranţe că în curând în peninsula Coreeană starea formală de război va fi încheiată şi va începe o eră a...

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Mai 2018, de Moni Stănilă

Cu pași repezi spre Primărie

Fiecare dintre noi are o poziție vizavi de apropiatele alegeri de la Primărie. Fie susține un candidat, fie nici nu vrea să meargă la vot, fie merge să își dea votul împotriva cuiva. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Mai 2018, de Pavel Păduraru

Salvați Chișinăul! Andrei, Valeriu, Constantin…

Peste o săptămână, unii chișinăuieni îşi vor alege primarul. Dar dacă și atunci vom avea 12 concurenți electorali, nu va avea niciun rost să ieșim din case. Mai bine am dormi în acea zi până la închiderea secțiilor de votare, pe fundalul unor cântece de luptă...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Mai 2018, de Moni Stănilă

Copilăria lui Kaspar Hauser

Bogdan-Alexandru Stănescu - scriitor, traducător și editor - pe care l-am avut invitat la cenaclul Republica în 2015, a publicat anul trecut primul său roman - Copilăria lui Kaspar Hauser, care deja a primit Premiul pentru „Proză”, în cadrul Premiilor „Nepotu' lui Thoreau”,...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 9 Mai 2018, de Moni Stănilă

Împărat al distrugerii

Nu pot să nu revin constant la ce ar fi trebuit să presupună datoria omului ca împărat al creației. Mai ales acum, în plină primăvară, când vegetația se străduiește să acopere tot gunoiul pe care îl lăsăm în urma noastră.

() Citeşte tot articolul

 

 



Cele mai citite articole Timpul.md