Astăzi 24 Septembrie 2018, Luni - Ultima actualizare la ora 09:03
Abonamente

Economie 1 Octombrie 2010, ora 03:57    Din editia print

Ghenadie Vrăjitoru schimbă standardele oieritului

Marime Font
Imagini: 2

Când mi-au spus că, la Negureni, este o stână de oi la care toate procesele de producţie sunt mecanizate conform standardelor impuse oierilor români de către UE, n-am crezut. Cunoşteam experienţa oierilor din ţinutul Neamţului, unde mulţi din proprietarii de ovine au preferat să-şi vândă turmele, deoarece nu le-au ajuns nici bani, dar nici putere să schimbe ceva în modul lor de activitate. Nu este de buzunarul oricui să aducă la fiecare stână apă curgătoare, să acopere cu faianţă pereţii încăperilor unde are loc mulsul, pregătirea caşului, dar şi sacrificarea mieilor...

La Ziua satului Negureni, Vasile Popa, unul dintre lideri agricoli locali căruia i-am vorbit de faptul că oierii noştri greu şi-ar schimba obiceiurile, mi-a adus de mână pe un tânăr de vreo 30 de ani, care se cam plictisea la sărbătoare şi mi l-a prezentat:
- El e acela care a adus în raionul nostru standardele europene în oierit. Îl cheamă Ghenadie Vrăjitoru şi, spre deosebire de noi, nu are nimic în comun cu agricultura. Dar, ironia sorţii, anume aceştia sunt cei mai îndrăzneţi inovatori, riscă, nu se tem de intemperii. Deşi nici diletant nu-i poţi spune, e unul dintre acei care au trebăluit pe lângă oi încă din copilărie.

Ghenadie Vrăjitoru a absolvit, acum un deceniu, Colegiul de arte din Soroca şi trebuia să lucreze director de Casă de cultură sau conducător al unui colectiv artistic. Dar n-a lucrat barem o zi în cultură. „Am plecat să muncesc la Moscova imediat după absolvirea colegiului. Mai mulţi ani am lucrat acolo ca sclavul, am făcut bani de un apartament la Chişinău. Mi-am cumpărat totul în casă, m-am căsătorit, dar mi-am zis că tot mai bine ar fi dacă banii rămaşi i-aş investi într-o afacere în satul natal. Iniţial dorisem să fac un fel de zonă de agrement aici, lângă cătunul Chersac, cu saune şi tot felul de distracţii. Dar m-am sfătuit cu fratele Alexei (Alexei Vrăjitoru, şeful Poliţiei criminale din Teleneşti) şi am decis să facem o stână, dar nu una obişnuită, ci din cele care ar corespunde unor standarde civilizate, ca să nu fim nevoiţi să reconstruim peste un timp. M-am gândit că dacă am avea multe oi, am obţine şi cantităţi mari de producţie cu preţ de cost minim, acceptabil pentru buzunarul consumatorului”, ne spune proprietarul.



Oile, 200 la număr, le-au cumpărat anul trecut. Anunţul l-au găsit în internet, alte animale au mai procurat de la gospodarii din satele megieşe. În toamnă au apreciat productivitatea lor, lăsându-le numai pe cele tinere şi cu mult lapte. Tot anul trecut au procurat cinci purcei de rasă olandeză şi câteva viţele. Acum numărul porcinelor a ajuns la 40. În primăvară au început construcţia stânei şi au finalizat-o în luna august. Totodată, au construit adăposturi pentru porcine şi vite.

- Nu ne-am decis dintr-odată să procurăm un aparat de muls, deoarece ne gândeam să folosim banii rămaşi în alte scopuri. Dar s-a întâmplat că, odată, ne-au părăsit ciobanii. Au plecat fără a ne spune motivul. Ne-am chinuit câteva zile împreună cu tata şi câţiva consăteni care ne-au sărit în ajutor. Când ne-a plesnit răbdarea, am contactat un proprietar de oi de la Cucuruzeni, care avea un astfel de aparat. Peste câteva zile l-am şi instalat. Mai greu a fost să deprindem animalele să intre în boxe, dar, până la urmă, s-au deprins. Acum, ele au reflexul deja format - intră singure, unde le aşteaptă raţia de furaj combinat.

Mulsul a schimbat radical calitatea producţiei, dar a facilitat şi lucrul ciobanilor. Cu ajutorul aparatului, cele 200 de oi sunt mulse în decurs de o oră. După calculele proprietarului, productivitatea muncii aici a crescut de aproape patru ori. În perspectivă, va mări şeptelul până la 500 de capete şi mai are unele idei interesante, de perspectivă. Doreşte să deschidă aici o secţie de ambalare în vacuum a brânzei de oi, procedeu neîntâlnit, deocamdată, pe piaţa moldovenească.

- Vânzarea producţiei am început-o cam anevoios, încercând s-o comercializăm în pieţele agricole ale Chişinăului. Până la urmă, am reuşit să găsim un client permanent, care vine zilnic cu maşina şi ne ia caşul chiar de la fermă, achitându-ne costul pe loc, zice proprietarul.
Ghenadie nu regretă că a ales anume oieritul. Încă pe când avea şase ani, bunicul de pe mamă de la Ţânţăreni le-a făcut cadou şapte oi, pe care în copilărie le-a îngrijit împreună cu fratele său.

„Aţi mai scris despre Vlad Popa, proprietar de oi de la Ţânţăreni, al cărui strămoş, Toader Popa, era pomenit în anuarul SOCEC al României Mari ca proprietar de oi şi comerciant de brânzeturi şi pielicele. El este şi strămoşul nostru, bunica fiind nepoata lui. Încă din timpuri străvechi, oieritul a fost una din îndeletnicirile noastre principale, şi ar fi un mare păcat dacă ar dispare din viaţa moldoveanului. S-au schimbat totuşi nişte lucruri. Unui sătean, bunăoară, nu-i prea iese la socoteală să întreţină până la 10 oi. Nu este rentabil, el devine argatul ciobanului şi al oilor sale. E mai lesne să întreţii 400-500 de oi, având spaţii corespunzătoare, aparate, dar şi ciobani pregătiţi să lucreze cu tehnica de muls.
Nevoia m-a dus la stână. Ştiţi prea bine cum e să trăieşti în sat de la o cotă de pământ - doar să supravieţuieşti, ne spune Ion Coadă, unul dintre cei trei baci. Oile mi-au plăcut întotdeauna. Eram deprins şi cu munca grea de la stână, dar condiţiile de lucru pe care ni le oferă Ghenadie sunt foarte bune. E o plăcere să munceşti aici. Avem mai mult timp liber, pe care îl folosim pentru a ne îmbunătăţi condiţiile noastre de trai. Vă asigur: e mai bine chiar decât acasă la noi. E o minune să vezi antenă-satelit pe acoperişul casei în care trăiesc ciobanii. Totodată, avem şi bucătărie cu aragaz, şi toate cele necesare”.

„Salariul e bunişor, dar proprietarul ne-a făgăduit că ni-l va mări odată cu dublarea numărului de oi”, ne spune Ion Broiecu, alt cioban, originar din Mihalaşa.
Acum o lună, la stâna lui Ghenadie a fost organizat un seminar republican la care au participat peste 50 de persoane din republică, între ei şi specialişti în oierit de la sudul republicii, cei mai pricepuţi în creşterea ovinelor.

„Cei de la sud s-au mirat, deşi pe ei nu ai cum să-i zgudui cu ceva ce ţine de viaţa unei stâne. Anul trecut, am fost şi eu la nişte seminare la sudul republicii, unde am aflat multe informaţii utile pentru munca mea”, continuă Ghenadie. Are multe idei pe care le materializează treptat. S-a gândit ca ar fi bine ca pentru miniferma sa de 40 de porcine să folosească drept hrană zerul, un produs bogat în proteine, hrană ideală pentru aceste animale. De asemenea, are stocate sute de tone de fân, alt furaj cu care pot fi hrănite taurinele pentru lapte şi carne.
„Cred că moldoveanul nostru, care a câştigat nişte bani în străinătate, trebuie să-şi investească venitul într-o afacere profitabilă. Dar afacerea devine profitabilă atunci când foloseşti tehnologii şi metode noi, care fac producţia competitivă. Nu ezitaţi să vă încercaţi puterile! Nu suntem mai puţin descurcăreţi decât europenii. Am fost dezorientaţi în timpul colhozurilor, când era interzisă orice iniţiativă. Trăim alte timpuri şi trebuie să folosim noile posibilităţi”, îndeamnă lumea proprietarul de oi de la Negureni.

Un articol de:
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 Septembrie 2018, ora: 15:40 de Ana Marchitan

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 14 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Vestirea patimilor și a învierii

„Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte!” (Matei 17; 22-23)

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md