Astăzi 22 Octombrie 2018, Luni - Ultima actualizare la ora 19:07
Abonamente

Interviu 6 Februarie 2018, ora 08:08    Din editia print

Gheorghe Furdui: „La următoarele alegeri, Diaspora nu va mai putea fi neglijată”

Marime Font

A emigrat în Franța mai bine de zece ani, iar acum acordă asistență juridică românilor și basarabenilor stabiliți acolo. Zice că în Occident oamenii se întreabă, cum e posibil ca într-un stat atât de mic să se întâmple crime atât de mari împotriva societății. Este vorba de Gheorghe Furdui, avocat în Franța și președinte executiv al Asociației „Alianța pentru Sprijinirea Basarabiei”, care se arată convins că, la alegerile parlamentare din acest an, Diaspora va avea un cuvânt greu de spus. Într-un interviu pentru TIMPUL, Furdui a declarat că Unirea cu România este un destin național, care trebuie împlinit.

- Dle Furdui, ce v-a determinat să plecaţi în Franţa, dacă şi aici, în R. Moldova, aveați condiții de viață foarte bune?
- Am plecat în 2007, ca urmare a unei posibilități fericite. Inițial am hotărât să facem schimbarea, pentru a vedea și simți pe viu valorile europene și pentru a cultiva copiilor dragostea de tot ce înseamnă civilizație și democrație. Plus că la Paris îl aveam pe unchiul Eugen Holban, venit din România, unde se stabilise după refugiul din 28 iunie 1940. Văzând că acasă lucrurile merg din ce în ce mai rău, după 2009 am început să ne gândim din ce în ce mai serios la integrarea în societatea franceză. Astfel, copiii s-au integrat foarte rapid, soția a obținut un contract de muncă în calitate de medic, iar eu mi-am desfășurat stagiul de avocat în R. Moldova, unde am susținut cu succes examenele și apoi am revenit la Paris. Din 2010, acord consultanță și asistență juridică conaționalilor, stabiliți în Franța.

R. Moldova a irosit 25 de ani

- Ştim că organizați şi activități de promovare a culturii și valorilor românești. E dificil să faceți acest lucru în cadrul comunității europene?
- Dragostea de neam, de țară, de valorile noastre naționale am moștenit-o de la părinți, bunici și înaintașii neamului nostru. Odată cu plecarea în străinătate, aceste trăsături s-au adâncit în noi și mai mult, în ciuda diversității culturale, etnice și sociale din societatea franceză. Legislația, tradiția și moralitatea poporului francez, de a se asocia în grupuri culturale sau sportive, ne-a îndemnat să mergem și noi pe această cale. Să creezi o asociație culturală în Franța e un lucru simplu. Rămâne să te asociezi cu alte entități și să elaborezi proiecte culturale.

- Cu toate astea, fiind în străinătate, nu e o problemă să fii la curent cu tot ceea ce se întâmplă acasă?

- Sunt destul de informat despre starea de lucruri din R. Moldova. Tehnologiile informaționale, existente la ora actuală, ne permit acest lucru. Canalele românești și cele rusești, care au acoperire în Franța, mă fac să le contrapun, pentru că de multe ori transmit aceleași informații în contradictoriu. După 25 de ani de independență, privesc cu tristețe cum R. Moldova a irosit acest timp, în comparație cu multe țări ex-comuniste, care au mers ferm pe drumul reformelor.

În Franța, politicul nu se amestecă în justiţie

- Cum este văzut statul nostru de europeni, dacă la noi se vorbește atât de mult despre corupție, sărăcie sau furtul miliardului?

- Corupția este cancerul societății noastre, care urmează să fie exterminat prin schimbarea clasei politice și venirea la guvernare a tinerii generații, școlită în instituțiile europene, care nu a fost și nu este implicată în schemele murdare din ultimii ani. Sărăcia derivă de aici, iar furtul miliardului vorbește despre incompetența politicienilor și a instituțiilor statului, care nu se supun legii. Cei din occident își pun o singură întrebare:

„Cum se poate ca într-o țară atât de mică să se întâmple o crimă atât de mare contra societății?!”

- Ştiți despre semnele de întrebare care apar în raport cu justiția din R. Moldova. Care sunt, totuși, similitudinile, dar și diferențele, dintre justiția franceză și cea moldovenească?
- În Franța, cele mai importante lucruri sunt imparțialitatea și independența judiciară, neamestecul politicului în efectuarea actului judiciar. Aici, scopul justiției este identificarea cauzelor ce au dus la comiterea unor infracțiuni și nu trimiterea în detenție a infractorilor. Iar activitățile structurilor polițienești sunt axate pe profilaxie, pe preîntâmpinarea crimelor și a contravențiilor, dar nu pe sancțiuni administrative. În R. Moldova lucrurile sunt diametral opuse, din păcate.

„Pericolul este prea mare, ca să ne jucăm de-a democrația”

- În ultima perioadă, la Chișinău au apărut mai multe partide politice unioniste. Ar putea acest lucru să reseteze actuala clasă politică după alegerile parlamentare din toamnă?
- Eu cred că forțele politice de dreapta trebuie să se unească pentru a obține majoritatea în Parlament. Pericolul este prea mare, ca să ne jucăm de-a democrația. Dacă nu vom avea înțelepciune, catastrofa politică va fi inevitabilă. Iarăși vom reveni în anul 2001, numai că de data aceasta la putere vor ajunge socialiștii. Vom mai pierde patru-opt ani în zadar.

- Venirea lui Traian Băsescu în politica moldovenească este o încurajare pentru curentul unionist sau e doar un joc?
- Odată cu venirea lui Băsescu la Chișinău, așteptăm mobilizarea electoratului unionist în jurul acestui simbol. Important este să nu mergem împotriva cursului istoriei. Mă îngrijorează în acest sens lipsa de unitate și înțelegere între partidele necomuniste. Cred în Unire, deoarece cred în împlinirea destinului nostru național. Ea va depinde nu numai de progresele și atitudinea României, dar și de realizarea conștiinței naționale și a identității de neam a basarabenilor. Cu cât mai repede se vor întâlni aceste procese, cu atât mai mult ele vor favoriza Unirea.

- În ce măsură moldovenii plecaţi peste hotare pot influența şi decide calea pe care va merge R. Moldova după alegeri?
- La următoarele alegeri, Diaspora nu va mai putea fi neglijată. Acest lucru l-au demonstrat și alegerile precedente. Spiritul civic, care prevalează în rândul conaționalilor noștri, este de a schimba esențial lucrurile spre bine. Cei plecați au înţeles că multe guverne și organizații occidentale au vrut și vor să ajute R. Moldova. Nu poți însă ajuta un stat, atâta timp cât banii pe care i-i dai sunt folosiți irațional. Occidentul ne acordă ajutoare și împrumuturi preferențiale, ca unei țări mici și sărace. Dacă oamenii politici de la Chișinău nu sesizează aceste avantaje, vor avea multe de pierdut.

Concursul care menține flacăra vie a românismului

- „Alianța pentru Sprijinirea Basarabiei” organizează în R. Moldova concursul „Moștenire”, care a ajuns deja la cea de a 25-a ediție. Este o competiție de cunoaștere a limbii, literaturii și istoriei românilor pentru tineri. Lăudabilă inițiativă...
- Tineretul reprezintă acel segment al societății, spre care se îndreaptă privirile noastre. Concursul „Moștenire” este organizat la inițiativa regretatului meu unchi - publicistul și istoricul de notorietate mondială, Eugen Holban, originar din R. Moldova. La primele ediții, erau prezentate nu mai puțin de 200 de lucrări, iar la ultimele se atestă o participare cu mult mai scăzută. Acest lucru ne neliniștește, de aceea am decis ca, la ediția jubiliară din 2018, să invităm şi liceeni din patru județe ale României, dar și din Cernăuți, Ucraina. Ultimele ediții au fost găzduite de Liceul „Ștefan Holban”, din Cărpineni, Hâncești, în persoana directorului Tamara Macari. Avem sprijin și din partea europarlamentarei române, Maria Grapini, care a acceptat să fie oaspete de onoare și sponsor general la ultimele două ediții. 


- În ce condiții ați reveni cu traiul în R. Moldova și ce îi lipsește statului nostru pentru a deveni un loc în care părinții ar vrea să-și educe copiii?

- R. Moldova rămâne a fi casa mea numărul unu, deși mă aflu mai mult în Franța, alături de familie. Să știți că poți fi departe de țară, dar să faci lucruri mari și frumoase pentru locul în care te-ai născut. Sunt recunoscător poporului francez pentru că mi-a oferit un spațiu de activitate și de trai, dar mai ales pentru că mi-a acordat cetățenia franceză. Totuși, dacă mi s-ar propune o nouă destinație, cu aceleași condiții ca în Franța, sunt sigur că m-aş întoarce în R. Moldova.

Un articol de: Dorin Galben Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 22 Octombrie 2018, ora: 18:08

Participanții la Adunarea PDM, intervievați de presa de opoziție: Îi mulţumim lui Vlad Plahotniuc pentru atenţia pentru popor, pentru medicină, pentru şcoli

Au sperat că vor culege opinii negative din partea oamenilor prezenţi la Adunarea naţională a PDM, dar au auzit doar aprecieri și mulțumiri pentru munca depusă de democrați pe parcursul guvernării de 1000 de zile. Este vorba de instituţiile media care și-au făcut obișnuință...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Octombrie 2018, ora: 08:13

FSB și GRU - niște coloși pe picioare de argilă

FSB și GRU - niște coloși pe picioare de argilă Din editia print

Deceniile de ocupație și dominare ideologică sovietică a statelor din Europa Centrală și de Est în secolul XX au lăsat traume profunde în mentalul colectiv al populației din regiune.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 22 Octombrie 2018, de Silviu Tănase

De ce e întuneric?

Opinia publică este intoxicată tot mai insistent de anumite personaje care, intenționat sau din ignoranță, promovează multiple diversiuni rusești, ambalândule sub formă de „analize”. De exemplu, un comentator local, specializat într-o gamă largă de domenii - de la meciurile de...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 21 Octombrie 2018, de Dan Nicu

Ortodoxia ucraineană liberă – o speranţă pentru Basarabia

Scufundaţi în cotidianul nostru lipsit momentan de evenimente majore, tindem să nu dăm atenţie evoluţiilor geopolitice istorice, care au loc în aceste săptămâni în regiunea noastră.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 21 Octombrie 2018, de Moni Stănilă

Cel ce judecă va fi judecat

Nu vreau să reiau de la cap la coadă aceleași discuții, aceleași învățăminte evanghelice și patristice, care ne cer foarte răspicat un lucru: să nu judecăm. Și totuși nu ne putem abține. Credem că pe toate le cunoaștem, că suntem în măsură să luăm piatra și să lovim.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 18 Octombrie 2018, de Moni Stănilă

Interimatul – o situație de luat în seamă?

Știm noi foarte bine cum merg treburile din patru în patru ani. Toate partidele de la putere se apucă de proiecte în ultimul an de mandat. Și se apucă serios.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Octombrie 2018, de Constantin Tănase

De ce la moldoveni omul rău îl conduce pe omul frumos?

Din punct de vedere lingvistic, antonimul omului frumos e omul urât, din punctul de vedere al moralei însă antonimul omului frumos e omul rău.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Octombrie 2018, de Moni Stănilă

Să fie paradis

Săptămâna aceasta am fost la o întâlnire cu fascinantul scriitor Matei Vișniec în cadrul Festivalului Internațional de Teatru FESTIS, ediția a III-a, de la Chișinău, unde a fost proiectat filmul documentar „Parisul lui Matei”, realizat de TVR Iași.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 15 Octombrie 2018, de Dan Nicu

Tiraspol-Chişinău: rachete contra concesii

Începând de marţi, 9 octombrie, automobilele înmatriculate în regiunea transnistreană sunt admise în traficul internaţional, primind „plăci neutre”, aprobate de Chişinău.

() Citeşte tot articolul

Editorial 11 Octombrie 2018, de Constantin Tănase

Nopțile Moldovei suverane

(Pastel politic, compus din mai multe părți despărțite noaptea de Găinușa cerească) Deschide, mândruță, ușa Că răsare Găinușa…

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md

Cele mai noi articole Timpul.md