Grigore Chiper s-a născut la 16 aprilie 1959, în s. Copanca, r-nul Căușeni. Este absolvent al Facultății de Filologie a USM (1981). A activat ca profesor la Universitatea din Tiraspol (cu sediul la Chișinău). Este redactor asociat la revista „Contrafort” din Chișinău. A debutat în 1990 cu volumul de poezii „Abia tangibilul”. Au urmat apoi alte volume „Aici, în falset” (1991), „Perioada albastră” (1997), „Cehov, am cerut obosit” (2001), „Turnul de fildeş înclinat” (2005) și „Roman-simulacru” (2010). Chiper a semnat și două volume de proză scurtă „Violoncelul și alte voci” și „Trecutul viitor”.
- La invitația Institutului Cultural Român (ICR) din capitala Franței, ați participat în calitate de invitat special la o masă rotundă în cadrul Târgului de Carte „Livre Paris”, din acest an. Care au fost temele abordate și ce concluzii pot fi trase în urma evenimentului?
- Am participat, împreună cu Mircea Bârsilă, Robert Șerban și Cosmin Perța, la ultimul eveniment, organizat de ICR Paris, în cadrul Târgului de carte. Evenimentul de închidere a ediției – o masă rotundă moderată de Linda Maria Baros – s-a intitulat aparent pretențios, L’Europe et ses grands poètes (Europa și marii săi poeți – fr.). Precizez că Târgul din acest an s-a desfășurat sub genericul Literatura Europeană, iar standul românesc a folosit ca slogan L'année de la Roumanie en Europe (Anul României în Europa – fr.). Chiar dacă sintagma „mari poeți”, privită în raport cu poeții români, poate aduce zâmbete malițioase, sunt ferm convins că România a avut și are mari poeți. Am citit suficientă poezie europeană și pot spune că, în unele cazuri, diferența dintre un poet și un mare poet constă în gradul de cunoaștere și recunoaștere. Tocmai de aceea trebuie folosite vitrinele și tribunele internaționale de propagare a literaturii române, cum este și Târgul de Carte dintr-o capitală magnifică, Parisul.
Moderatoarea a formulat întrebări generale, lăsând vorbitorilor libertatea să schițeze răspunsuri proiectate în zone ale culturii și poeziei pe care le-au considerat necesare a fi aduse la cunoștință în capitala franceză. În ce mă privește, m-am referit la unele probleme ce țin de specificul poeziei și al creației la est de Prut. Deși am făcut parte din delegația română de scriitori, nu m-a părăsit simțul apartenenței la un loc istoric și geografic care a fost smuls din matricea românească și continuă să evolueze independent și să acumuleze probleme în plus.
- Cât de necesare sunt astfel de evenimente în viața culturală a unei capitale europene și cât de importantă este prezența României la acest eveniment?
- Eforturile României ca literatura țării să fie prezentă la astfel de manifestații sunt mari. Literatura română a fost prezentă nu numai prin cărți, ci și autori. Dacă ne uităm în programul de acțiuni, organizate la Târg de ICR, putem număra câte șase-șapte evenimente produse zilnic. Este greu de evaluat cât de eficiente sunt aceste prezențe românești, întrucât este imposibil de calculat în cifre beneficiile reale.
Literatura română încă nu este un obiectiv al cititorului francez și al celui occidental, dar asta nu înseamnă că România trebuie să se sustragă proceselor de integrare europeană. Eu nu am avut o carte tradusă în Franța și chiar dacă aș fi avut una de poezie, precum au avut unii colegi scriitori, oricum, impactul poeziei este peste tot scăzut. Cu toate acestea, însăși participarea la un eveniment cultural major de la Paris și întâlnirea cu niște oameni de cultură acționează benefic, îți dă o slabă speranță că este posibilă, în timp, o ieșire din decor.
- Este literatura din R. Moldova integrată pe deplin în literatura română și ce mai rămâne de făcut în acest sens?
- Literatura română din R. Moldova pare mai bine integrată în spațiul românesc decât alte domenii de activitate umană. Dar când vorbim de sincronizare, intervine aceeași problemă. O integrare foarte largă nu este posibilă din mai multe cauze: sărăcia autorilor ca să producă această integrare pe cont propriu, ineficiența statului R. Moldova și barierele pe care le ridică existența a două state în care se dezvoltă literatura română. Sunt factori obiectivi insurmontabili. Cu toate acestea, literatura din România reprezintă la etapa actuală un fenomen extrem de extins și divers: există numeroase edituri și reviste culturale, deschise autorilor basarabeni, sunt multe festivaluri și alte întruniri scriitoricești în cadrul cărora scriitorii se pot cunoaște mai bine etc. Aș spune că literatura nu traversează o criză, care să o submineze din interior, ci mai curând fenomenele politice, sociale, economice etc. – mai ample decât cele literare – creează un background care se reflectă într-o formă sau alta asupra literaturii.
- Spre deosebire de cinematografia românească, recunoscută astăzi la nivel european și mondial, literatura din spațiul românesc mai are o cale lungă până la consumatorul occidental. Ce trebuie să facem ca să ne bucurăm de o recunoaștere universală și a valorilor noastre literare?
- Într-adevăr, cinematografia românească a repurtat succese răsunătoare. Totuși, sunt succese relative și, într-un fel, păstrând proporțiile, comparabile cu cele din literatură. Este vorba de filme românești care au circumscris unui trend în vogă și care au fost astfel remarcate. Și în literatură avem câteva cărți, în fond romane, care au dezvoltat o paradigmă pliată pe specificul autohton al tranziției noastre, cărți de care editori și cititori au fost interesați. Unele cărți mai norocoase au obținut premii, doar că aceste distincții nu au nici pe departe ecoul celor din cinematografie.
Când comparăm cinematografia și literatura, vorbim de mecanisme diferite de a pune în valoare o operă de artă. Filmul are o audiență mai mare. Literatura e altceva, e altfel mediatizată. Sunt filme foarte bune create după romane la fel de bune. Dacă am face o cercetare, am vedea că multă lume a vizionat aceste producții cinematografice, în schimb nu știe nimic despre operele literare care au stat la bază. Drumul spre succes al literaturii este lung și foarte dificil.
|
Săptămâna trecută (n.red - 2017), premierul Filip și Secretarul General NATO au semnat un acord privind deschiderea unui oficiu NATO la Chișinău. Biroul NATO va fi unul mic format din doar patru persoane civile care vor încerca să mențină o colaborare între RM și...
( ) Citeşte tot articolulFiecare al treilea medic din R. Moldova se pregătește să plece în România
( ) Citeşte tot articolulAutoritățíle trebuie să susțină femeile în antreprenoriat, iar Planul de Acțiuni aprobat de Guvern include mai multe măsuri pentru eliminarea dificultăților în acest proces. De asmenea, premierul Ion Chicu a declarat că susține și va susține promovarea femeilor...
( ) Citeşte tot articolulSubiectul majorării investițiilor publice în infrastructură, în domeniul educației, în agricultură și mediu, prevăzute în Planul de Acțiuni al Guvernului, a fost discutat în cadrul unei ședințe convocată de premierul Ion Chicu și la care au participat...
( ) Citeşte tot articolulComunitatea izolată de români/volohi din Poroșcovo, o mică localitate din regiunea Transcarpatia, Ucraina, ar putea avea în curând o școala. Părintele Eftimie Mitra, sprijinul românilori/volohi din regiune a anunțat despre ultimile lucrări care au avut loc în acest sens.
( ) Citeşte tot articolulFamilia Regala a Marii Britanii face angajari. Astfel, regina Elisabeta a II-a cauta o persoana care sa se ocupe de conturile de social media ale Casei de Windsor. Salariul este avantajos: 50.000 de lire sterline pe an.
( ) Citeşte tot articolulPotrivit meteorologilor, astazi, se prevede cer variabil. Presiunea atmosferica va fi scazuta. In urmatoarele zile vremea se va incalzi usor. In cursul noptii, in nord se asteapta 1 grade, ziua termometrele vor indica 10 grade.
( ) Citeşte tot articolulO femeie din Australia a descoperit, printre ornamentele din bradul său împodobit, un piton de trei metri lungime. Leanne Chapman şi soţul ei, din Brisbane, Australia, s-au întors acasă şi au fost alertaţi de comportamentul neobişnuit al păsărilor din balcon. „Sunt...
( ) Citeşte tot articolulLa 14 decembrie 1989 are loc o tentativă de organizare a unei manifestaţii anti-ceauşiste la Iaşi care este zădărnicită de forţele de represiune.
( ) Citeşte tot articolulPartidul Liberal propune crearea unei Mișcări Unioniste în Republica Moldova din care să facă parte toate formațiunile care optează pentru unirea cu România și care să participe în comun la alegerile parlamentare și la scrutinul prezidențial din anul viitor. Asemenea...
( ) Citeşte tot articolulVremea o ia razna! Meteorologii promit temperaturi de până la 14 grade în săptămâna ce urmează și zile cu soare.
( ) Citeşte tot articolulLa 14-15 decembrie 1467, noaptea, armata moldovenească (circa 12.000 de oşteni), comandată de Ştefan cel Mare, dă foc oraşului Baia, fosta capitală a Ţării Moldovei, şi atacă pe invadatorii unguri.
( ) Citeşte tot articolulMestecaţi îndelung o bucată de pâine. La un moment dat, veţi simţi gustul dulce, semn că amidonul a fost descompus în glucoză. Aşa reduceţi porţiile imense de mâncare.
( ) Citeşte tot articolulTradiție cu năbădăi. Câteva gospodării din Sîngera au rămas fără porţi de Sfântul Andrei. Acestea au fost furate, iar apoi lăsate la staţia terminus 31.
( ) Citeşte tot articolulFocuri de armă în centrul capitalei. Un polițist a fost reținut de ofițerii anticorupție, în momentul în care lua 1.000 de euro mită de la un șofer, prins anterior băut la volan. Totul s-a întâmplat în după-amiaza de 13 decembrie, pe...
( ) Citeşte tot articolulLa un an de la privatizare, fosta companie de stat „Air Moldova” scapă de o bună parte din povara datoriilor. „Civil Aviation Group”, actualul proprietar privat al „Air Moldova”, a reușit performanța de a rambursa, din banii câștigați din...
( ) Citeşte tot articolulSatele membre ale Uniunii Europene au exportat anul trecut 105.000 viori, în valoare de 23,3 milioane de euro, iar România este cel mai mare exportator de viori al UE în restul lumii, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică, scrie euractiv.ro.
( ) Citeşte tot articolulRomânii sunt înnebuniţi după mezeluri, arată un studiu recent, peste 60% consumând cel puţin o dată pe săptămână astfel de produse. Nutriţioniştii şi medicii avertizează însă că mezelurile de pe piaţa românească sunt, în mare parte, de...
( ) Citeşte tot articolulÎn amintirea anilor de copilărie, când nicio masă de sărbătoare nu era completă fără cozonac, nuci umplute, „faguri" lipiţi cu şerbet şi prăjitură albă ca zăpada, va propunem să vă aromaţi bucătăria şi să vă răsfăţaţi simţurile cu reţeta de...
( ) Citeşte tot articolulMoș Crăciun și Alba ca Zăpada împart zâmbete copiilor și adulților. Primarul Ion Ceban informează locuitorii Capitalei că aceștia pot fi întâlniți lângă Pomul de Crăciun din Piața Marii Adunări Naționale.
( ) Citeşte tot articolulAscensiunea unor sectoare, inclusiv industria, arată schimbarea tendințelor economice, a opinat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul Ion Tornea. Potrivit lui, asistăm la avansul sectorului construcțiilor, care a ajuns la o pondere de 10 la sută...
( ) Citeşte tot articolulPreședintele american Donald Trump l-a felicitat vineri pe premierul britanic Boris Johnson pentru victoria obținută de formațiunea sa politică, Partidul Conservator, în scrutinul parlamentar din Marea Britanie, relatează site-ul agenției Reuters.
( ) Citeşte tot articolul