Astăzi 24 Ianuarie 2020, Vineri - Ultima actualizare la ora 15:10
Abonamente

Interviu 26 Aprilie 2019, ora 08:29    Din editia print

Grigore Chiper: „Literatura română încă nu este un obiectiv al cititorului occidental”

Marime Font

Grigore Chiper s-a născut la 16 aprilie 1959, în s. Copanca, r-nul Căușeni. Este absolvent al Facultății de Filologie a USM (1981). A activat ca profesor la Universitatea din Tiraspol (cu sediul la Chișinău). Este redactor asociat la revista „Contrafort” din Chișinău. A debutat în 1990 cu volumul de poezii „Abia tangibilul”. Au urmat apoi alte volume „Aici, în falset” (1991), „Perioada albastră” (1997), „Cehov, am cerut obosit” (2001), „Turnul de fildeş înclinat” (2005) și „Roman-simulacru” (2010). Chiper a semnat și două volume de proză scurtă „Violoncelul și alte voci” și „Trecutul viitor”.

- La invitația Institutului Cultural Român (ICR) din capitala Franței, ați participat în calitate de invitat special la o masă rotundă în cadrul Târgului de Carte „Livre Paris”, din acest an. Care au fost temele abordate și ce concluzii pot fi trase în urma evenimentului?
- Am participat, împreună cu Mircea Bârsilă, Robert Șerban și Cosmin Perța, la ultimul eveniment, organizat de ICR Paris, în cadrul Târgului de carte. Evenimentul de închidere a ediției – o masă rotundă moderată de Linda Maria Baros – s-a intitulat aparent pretențios, L’Europe et ses grands poètes (Europa și marii săi poeți – fr.). Precizez că Târgul din acest an s-a desfășurat sub genericul Literatura Europeană, iar standul românesc a folosit ca slogan L'année de la Roumanie en Europe (Anul României în Europa – fr.). Chiar dacă sintagma „mari poeți”, privită în raport cu poeții români, poate aduce zâmbete malițioase, sunt ferm convins că România a avut și are mari poeți. Am citit suficientă poezie europeană și pot spune că, în unele cazuri, diferența dintre un poet și un mare poet constă în gradul de cunoaștere și recunoaștere. Tocmai de aceea trebuie folosite vitrinele și tribunele internaționale de propagare a literaturii române, cum este și Târgul de Carte dintr-o capitală magnifică, Parisul.

Moderatoarea a formulat întrebări generale, lăsând vorbitorilor libertatea să schițeze răspunsuri proiectate în zone ale culturii și poeziei pe care le-au considerat necesare a fi aduse la cunoștință în capitala franceză. În ce mă privește, m-am referit la unele probleme ce țin de specificul poeziei și al creației la est de Prut. Deși am făcut parte din delegația română de scriitori, nu m-a părăsit simțul apartenenței la un loc istoric și geografic care a fost smuls din matricea românească și continuă să evolueze independent și să acumuleze probleme în plus.

„Diferența dintre un poet și un mare poet constă în gradul de recunoaștere”

- Ce aspecte v-au reținut în mod deosebit atenția la Târgul de Carte din Paris din acest an?
- Târgul de Carte este mare, dar nu uriaș. Cu toate acestea, producția de carte expusă este imensă. Predomină, cum e și firesc, cartea originală franceză. Prima și cea mai puternică impresie se naște atunci când îți apar în fața ochilor sute și sute de cărți și te gândești la concurența acerbă în acest domeniu, la locul pe care cartea îl deține în viața francezului, mai ales cartea tradusă, la ce trebuie făcut ca cititorul să se apropie de standul tău și să deschidă cărțile. Sunt gânduri care te domină autoritar atunci când te plimbi printre rafturi și spații amenajate sau, pur și simplu, vrei să ajungi la standul României, aflat tocmai la un capăt opus al pavilionului.

Loading...


- Cât de necesare sunt astfel de evenimente în viața culturală a unei capitale europene și cât de importantă este prezența României la acest eveniment?

- Eforturile României ca literatura țării să fie prezentă la astfel de manifestații sunt mari. Literatura română a fost prezentă nu numai prin cărți, ci și autori. Dacă ne uităm în programul de acțiuni, organizate la Târg de ICR, putem număra câte șase-șapte evenimente produse zilnic. Este greu de evaluat cât de eficiente sunt aceste prezențe românești, întrucât este imposibil de calculat în cifre beneficiile reale.

Literatura română încă nu este un obiectiv al cititorului francez și al celui occidental, dar asta nu înseamnă că România trebuie să se sustragă proceselor de integrare europeană. Eu nu am avut o carte tradusă în Franța și chiar dacă aș fi avut una de poezie, precum au avut unii colegi scriitori, oricum, impactul poeziei este peste tot scăzut. Cu toate acestea, însăși participarea la un eveniment cultural major de la Paris și întâlnirea cu niște oameni de cultură acționează benefic, îți dă o slabă speranță că este posibilă, în timp, o ieșire din decor.

„Literatura din R. Moldova nu traversează o criză care să o submineze din interior”


- Credeți că prin astfel de evenimente se reușește crearea unor legături veritabile între scriitori și cititori? Dincolo de vânzarea cărților, acordarea autografelor, fotografierea cu scriitorii preferați, se pot înfiripa și unele relații umane durabile?
- Târgul de carte constituie doar un segment – important, dar mic – în lanțul unor multiple acțiuni, pe care le întreprinde fiecare scriitor în parte, organizațiile scriitoricești și statul (încă suntem departe ca un scriitor sau un grup de scriitori asociați să aibă agent literar). Târgul e doar suprafața icebergului, care demonstrează ceea ce s-a reușit sau nu până în acest moment. Ca să devină o platformă de schimb, Târgul trebuie lucrat în mai multe direcții, în mai multe state și cu mai multe edituri și alte structuri deschise metabolismului cultural. Cultura necesită mijloace financiare, dar nu numai. Este îmbucurător că România investește în cultură, poate nu atât cât ne-am dori. Am remarcat puținătatea titlurilor de beletristică românească traduse în franceză (am spus asta și în cadrul mesei rotunde, iar Linda Maria Baros a adus argumente, apelând și la standurile altor țări comparabile, că România are suficiente titluri expuse la Târg). Este tot atât de adevărat că editorii străini mari sunt reticenți atunci când negociezi cu ei traducerea și editarea unui autor român, deoarece în Occident o carte înseamnă nu numai editare, ci și onorare pentru autori și traducători, înseamnă promovare, care este extrem de costisitoare, cu perspective plasate într-un viitor incert. România tratează, pe moment, mai mult cu edituri mici.

- Este literatura din R. Moldova integrată pe deplin în literatura română și ce mai rămâne de făcut în acest sens?
- Literatura română din R. Moldova pare mai bine integrată în spațiul românesc decât alte domenii de activitate umană. Dar când vorbim de sincronizare, intervine aceeași problemă. O integrare foarte largă nu este posibilă din mai multe cauze: sărăcia autorilor ca să producă această integrare pe cont propriu, ineficiența statului R. Moldova și barierele pe care le ridică existența a două state în care se dezvoltă literatura română. Sunt factori obiectivi insurmontabili. Cu toate acestea, literatura din România reprezintă la etapa actuală un fenomen extrem de extins și divers: există numeroase edituri și reviste culturale, deschise autorilor basarabeni, sunt multe festivaluri și alte întruniri scriitoricești în cadrul cărora scriitorii se pot cunoaște mai bine etc. Aș spune că literatura nu traversează o criză, care să o submineze din interior, ci mai curând fenomenele politice, sociale, economice etc. – mai ample decât cele literare – creează un background care se reflectă într-o formă sau alta asupra literaturii.

„Drumul spre succes al literaturii este lung și foarte dificil”

- Ce rol au traducerile în limbile de largă circulație europeană în procesul de inserare a literaturii române în circuitul cultural european?
- Traducerile au jucat și vor continua să joace un rol important în consolidarea și configurarea oricărei literaturi. Afirmația este cu atât mai valabilă pentru o literatură relativ mică, cum este cea română, exclusă câteva decenii din procesul literar universal, în sensul că a trecut printr-un proces de ideologizare, caracteristic regimurilor totalitare, iar traducerile care se efectuau în perioada comunistă erau selective. Datorită cenzurii la care era supusă societatea în întregime, fenomenul culturii se deosebea de la vest la est: Iugoslavia era cea mai liberală țară în cadrul blocului socialist, iar URSS - cea mai dogmatică și restrictivă. Pe acest fundal istoric întunecat, manifestat în nuanțe de la gri la negru, traducerile reprezintă astăzi unul din procesele de europenizare a spațiului literar autohton. Mă gândesc, în primul rând, la standardul valoric, pe care literatura tradusă, mai amplă și mai bogată decât oricare literatură națională, îl poate readuce. Scriitorul are posibilitatea să citească o carte bună (deși se traduc și multe cărți de o calitate îndoielnică), care să îi servească drept model demn de urmat, bineînțeles, până la un punct. Reputatul critic Eugen Lovinescu vorbea despre o atare influență a modelelor literare străine, când puncta rolul imitațiilor într-o literatură aflată în curs de afirmare.

- Spre deosebire de cinematografia românească, recunoscută astăzi la nivel european și mondial, literatura din spațiul românesc mai are o cale lungă până la consumatorul occidental. Ce trebuie să facem ca să ne bucurăm de o recunoaștere universală și a valorilor noastre literare?
- Într-adevăr, cinematografia românească a repurtat succese răsunătoare. Totuși, sunt succese relative și, într-un fel, păstrând proporțiile, comparabile cu cele din literatură. Este vorba de filme românești care au circumscris unui trend în vogă și care au fost astfel remarcate. Și în literatură avem câteva cărți, în fond romane, care au dezvoltat o paradigmă pliată pe specificul autohton al tranziției noastre, cărți de care editori și cititori au fost interesați. Unele cărți mai norocoase au obținut premii, doar că aceste distincții nu au nici pe departe ecoul celor din cinematografie.

Când comparăm cinematografia și literatura, vorbim de mecanisme diferite de a pune în valoare o operă de artă. Filmul are o audiență mai mare. Literatura e altceva, e altfel mediatizată. Sunt filme foarte bune create după romane la fel de bune. Dacă am face o cercetare, am vedea că multă lume a vizionat aceste producții cinematografice, în schimb nu știe nimic despre operele literare care au stat la bază. Drumul spre succes al literaturii este lung și foarte dificil.


Un articol de: Dorin Dusciac Contactează autorul
 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
loading...
Loading...
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 24 Ianuarie 2020, ora: 15:10

În comuna Ișcalău, raionul Fălești, au început lucrările de instalare a unui sistem modern de iluminat stradal. Timp de câteva săptămâni, în trei sate ale comunei – Ișcalău, Burghelea și Doltu – vor fi montate peste 30 de kilometri de rețea...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Ianuarie 2020, ora: 12:33

Președintele Partidului Democrat, Pavel Filip, spune că întâlnirea pe care au avut-o democrații Andrian Candu și Sergiu Sîrbu cu omul de afaceri Nathaniel Rothschild nu a avut legătură cu PDM.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Ianuarie 2020, ora: 11:59

ȘOR îl sfătuiește pe „turistul politic” Dodon să aplice experiența Israelului în Moldova

ȘOR îl sfătuiește pe „turistul politic” Dodon să aplice experiența Israelului în Moldova

Deputatul Ilan Șor a reacționat pe rețelele de socializare la declarațiile lui Dodon. Liderul partidului și fostul primar al or. Orhei a atras atenția, printre altele, la comentariile președintelui făcute pe rețelele sociale în ajunul vizitei sale în Israel. Făcând...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Ianuarie 2020, ora: 11:49

VIDEO /// România are cel mai mare viaduct rutier din regiune. De ce nu e funcțional? DEZVĂLUIRI BOMBĂ făcute de George Simion

VIDEO /// România are cel mai mare viaduct rutier din regiune. De ce nu e funcțional? DEZVĂLUIRI BOMBĂ făcute de George Simion

George Simion, lider al Alianței pentru Unirea Românilor (A.U.R.), a vizitat recent cel mai mare viaduct rutier din Europa de Est, care, de altfel, se află în România. Cunoscut sub numele de autostrada Bechtel, românii au investit în acest proiect mai bine de...

( ) Citeşte tot articolul

Economie 24 Ianuarie 2020, ora: 10:17

Moldova şi Ţara Românească, mai separate ca oricând, la 161 de ani de la Mica Unire. Nicio autostradă nu leagă cele două provincii, iar discrepanțele economice s-au adâncit după Revoluție

Moldova şi Ţara Românească, mai separate ca oricând, la 161 de ani de la Mica Unire. Nicio autostradă nu leagă cele două provincii, iar discrepanțele economice s-au adâncit după Revoluție

Cele două foste principate, Moldova şi Ţara Românească, sunt mai separate decât oricând din punct de vedere economic la 161 de ani de la momentul la care au ales să se unească, potrivit unei analize realizată de compania de consultanţă Frames.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Ianuarie 2020, ora: 10:09

ULTIMA ORĂ /// Vladimir Putin l-a numit pe Dmitrii Kozak șef adjunct al Administrației Prezidențiale

ULTIMA ORĂ /// Vladimir Putin l-a numit pe Dmitrii Kozak șef adjunct al Administrației Prezidențiale

Vladimir Putin a semnat Decretul „Cu privire la șeful adjunct al administrației președintelui Federației Ruse”.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Ianuarie 2020, ora: 09:48

7 lucruri pe care ar trebui să le știi despre Hora Unirii

7 lucruri pe care ar trebui să le știi despre Hora Unirii

Hora Unirii este unul dintre simbolurile sărbătorii naționale prin care românii celebrează în fiecare 24 ianuarie Ziua Unirii Principatelor Române din 1859, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, în Moldova şi Muntenia. Celebra compoziție: „Hai să dăm...

( ) Citeşte tot articolul

Moldova 24 Ianuarie 2020, ora: 09:13

opinie CIFRE INCREDIBILE /// 80% din tinerii (18-29 de ani) din Chișinău vor ca R. Moldova să adere la UE / Dodon și PSRM sfidează tineretul din RM și se ține la putere pe nostalgia pensionarilor

CIFRE INCREDIBILE /// 80% din tinerii (18-29 de ani) din Chișinău vor ca R. Moldova să adere la UE / Dodon și PSRM sfidează tineretul din RM și se ține la putere pe nostalgia pensionarilor

Sondajul publicat ieri conține mai multe informații extrem de interesante, una din ele este numărul covărșitor de tineri care vrea ca R. Moldova să intre în UE.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Ianuarie 2020, ora: 08:44

Moscova nu crede în râsete

Moscova nu crede în râsete

 Kremlinul nu știe de șagă. A aflat-o pe pielea sa Sașa Dolgopolov, un comedian rus care a îndrăznit să glumească despre cele sfinte: despre religie și despre Putin. În februarie 2019, de pe scena unui bar din Sankt-Petersburg, Dolgopolov a glumit că pe Iisus ar fi trebuit să-l...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Ianuarie 2020, ora: 08:23

Mihai Ghimpu: „Niciunul din cei care a făcut alianţă cu socialiştii şi le-a dat puterea nu câştigă de la Dodon”

Mihai Ghimpu: „Niciunul din cei care a făcut alianţă cu socialiştii şi le-a dat puterea nu câştigă de la Dodon”

Preşedintele de onoare al PL, Mihai Ghimpu, consideră că lidera PAS, Maia Sandu, nu trebuie să candideze la alegerile prezidenţiale de la sfârşitul acestui an, din cauză că acest fapt îi va garanta victoria actualului preşedinte, Igor Dodon. În opinia sa, dacă Maia...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Ianuarie 2020, ora: 08:07

Repertoriul săptămânal Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”

Repertoriul săptămânal Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”

28.01.2020 Ora 18:30 Sala Studio „Copiii Foametei. Mărturii ” de Alexei Vakulovski Durata spectacolului - 1h 40m / Pauză: Nu Spectacol nerecomandat tinerilor sub 12 ani. „Luminiţa Ţâcu împreună cu toată echipa a reuşit să desăvârşească...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Ianuarie 2020, ora: 07:59

Vlad Ţurcanu: După alegerile parlamentare din Hînceşti, se poate discuta despre consolidarea polului unionist (tvrmoldova.md)

Vlad Ţurcanu: După alegerile parlamentare din Hînceşti, se poate discuta despre consolidarea polului unionist (tvrmoldova.md)

Într-o intervenţie telefonică la emisiunea Punctul pe AZi, Vlad Ţurcanu, vicepreşedinte PU,, a declarat că, după alegerile din 15 martie din circumscripţia 38, Hînceşti, se poate discuta despre o consolidare a polului unionist.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Ianuarie 2020, ora: 07:49

BELGIA: 23 de migranţi descoperţi într-un camion frigorific la Zeebrugge

BELGIA: 23 de migranţi descoperţi într-un camion frigorific la Zeebrugge

 Douăzeci şi trei de migranţi, care spun că sunt originari din Eritreea şi că încercau să ajungă în Marea Britanie, au fost descoperiţi joi dimineaţă într-un camion frigorific în apropiere de portul Zeebrugge, în Belgia, a anunţat parchetul din...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Ianuarie 2020, ora: 07:40

PROGNOZA METEO PE 7 ZILE. Cum va fi vremea până la sfârșitul lunii

PROGNOZA METEO PE 7 ZILE. Cum va fi vremea până la sfârșitul lunii

Serviciul Hidrometeorologic de Stat anunță pentru astăzi, 24 ianuarie, cer variabil pe tot teritoriul țării, maxime termice de până la +6 grade și minime de până la -5 grade noaptea. Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, vântul va sufla din sud-vest, iar...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Ianuarie 2020, ora: 07:33

Unirea Principatelor Române, sărbătorită la Iaşi, în prezenţa preşedintelui şi a premierului

Unirea Principatelor Române, sărbătorită la Iaşi, în prezenţa preşedintelui şi a premierului

 Unirea Principatelor Române va fi celebrată vineri, la Iaşi, printr-o serie de manifestări la care sunt aşteptaţi să participe preşedintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Ianuarie 2020, ora: 07:28

Ambasadorul Ucrainei la București pretinde că declarația lui Zelenski a fost tradusă greșit și că președintele a spus că Bucovina a fost „luată”, dar nu „ocupată”

Ambasadorul Ucrainei la București pretinde că declarația lui Zelenski a fost tradusă greșit și că președintele a spus că Bucovina a fost „luată”, dar nu „ocupată” Din editia print

Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Oleksandr Bankov, afirmă că declaraţia lui Volodimir Zelenski, anume că România ar fi ocupat Bucovina de Nord, a fost tradusă greşit din ucraineană în engleză pe pagina oficială a Preşedinţiei din ţara vecină.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Ianuarie 2020, ora: 07:25

HOROSCOP, 24 IANUARIE 2020. Astrologii vin cu vești bune pentru nativii zodiacului

HOROSCOP, 24 IANUARIE 2020. Astrologii vin cu vești bune pentru nativii zodiacului

 Astrologii au prezentat horoscopul pentru vineri, 24 ianuarie, iar potrivit acestora unii dintre nativii zodiacului vor avea parte de vești bune. De asemenea, se anunță o zi în care creativitatea nativilor va ajunge la cote maxime, ceea va da naștere unor idei inedite. Iată care...

( ) Citeşte tot articolul

Moldova 24 Ianuarie 2020, ora: 07:20

Mihai Ghimpu sugerează că Maia Sandu ar fi luat decizia de asumare a răspunderii la comanda cuiva: „Timpul le va arăta pe toate” (agora.md)

Mihai Ghimpu sugerează că Maia Sandu ar fi luat decizia de asumare a răspunderii la comanda cuiva: „Timpul le va arăta pe toate” (agora.md)

Fostul lider al Partidului Liberal, Mihai Ghimpu este e părere că fosta șefă a Cabinetului de miniștri, Maia Sandu ar fi luat decizia de asumare a răspunderii la comanda cuiva. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4. Mai mult,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Ianuarie 2020, ora: 07:16

7 orașe din CHINA, în carantină, 25 de MORȚI, peste 800 de bolnavi. Ce este virusul „cu coroană” și cum se transmite

7 orașe din CHINA, în carantină, 25 de MORȚI, peste 800 de bolnavi. Ce este virusul „cu coroană” și cum se transmite

Ce sunt coronavirusurile Noul virus din China se extinde cu repeziciune în lume. Cinci persoane care ar putea fi infectate sunt sub monitorizare în Scoția și o alta, în Irlanda de Nord. În China, 25 de oameni au murit și peste 800 s-au îmbolnăvit. 13 cazuri au...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 24 Ianuarie 2020, ora: 07:00

(ANALIZĂ) Unirea Principatelor Române: diplomaţie și propagandă europeană (1848-1859)

(ANALIZĂ) Unirea Principatelor Române: diplomaţie și propagandă europeană (1848-1859)

Aflată în exil încă din anul 1848, pleiada de tineri intelectuali şi oameni politici cunoscută sub denumirea de „generaţia paşoptistă“ îşi fixa pentru anii ce aveau să urmeze câteva obiective clar conturate ce urmau a fi aduse la cunoştinţa marilor...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 24 Ianuarie 2020, ora: 04:57

„Mica Unire”, primul PAS spre România. Cum s-a făcut Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

„Mica Unire”, primul PAS spre România. Cum s-a făcut Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Ianuarie 2020, ora: 00:50

Schema prin care ruși și ucraineni devin cetățeni români fără să-i verifice nimeni (vice.com)

Schema prin care ruși și ucraineni devin cetățeni români fără să-i verifice nimeni (vice.com)

Funcționar, către subordonați: „Bag dosarul în altă comisie, până când găsesc măcar un membru să dea aviz pozitiv”.

( ) Citeşte tot articolul

Politică 23 Ianuarie 2020, ora: 19:38 de Mihaela Culcinschi

Din același salariu, Dodon a plecat în vacanță la Maldive și Seychelles, iar colegul său Tudor Deliu s-a odihnit la Cocieri și Călărași

Din același salariu, Dodon a plecat în vacanță la Maldive și Seychelles, iar colegul său Tudor Deliu s-a odihnit la Cocieri și Călărași

În timp ce președintele Igor Dodon, fiind deputat în perioada 2009-2016, a scos din buzunar zeci de mii de euro pentru cele mai luxoase vacanțe, alături de familie, în Maldive, Dubai sau Seychelles, foștii săi colegi de Parlament nu și-au permis să cheltuiască pentru...

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)