Astăzi 22 Februarie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 19:08
Abonamente

Constantin Tănase 4 Decembrie 2017, ora 04:46    Din editia print

Marime Font

Imposibila iubire

Astăzi se împlinesc 149 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească, act realizat prin alegerea sa ca domn al acestor principate a colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza. Astăzi, și în stânga, și în dreapta Prutului tot mai puțini își amintesc de acest act istoric. 

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

De la 1859 încoace harta Europei a fost croită și răscroită după poftele mai marilor acestor lumi, multe s-au schimbat, un lucru însă a rămas neclintit – adevărul că popoarele, lovite de amnezie, pier. Valorăm atâta și suntem atâta, câtă memorie avem. Să zici că se transformă în turmă nu ar fi corect, deoarece și turma are memorie. Despre lup se spune că, unde a mâncat oaia, treapădă de zece ori. Pentru că are memorie. Poporul care și-a pierdut memoria istorică nici atâta nu mai ține minte – unde l-a mâncat lupul. Poporul care și-a pierdut memoria istorică își venerează călăii și își pierde instinctul autoconservării etnice. Cinghiz Aitmatov a numit pierderea memoriei istorice la kirghizi „mancurtizare”. La noi, pierderea memoriei istorice ar trebui să se numească transnistrizare.

Boala a trecut Nistrul și tinde să se transforme în pandemie. Virusul acestei pandemii se numește Voronin. Toate acțiunile lui împotriva României urmăresc un singur obiectiv: să ne lipsească de memoria istorică. De 18 ani încoace, conducerea de la Chișinău își consumă energiile nu pentru apropierea noastră de matcă, ci pentru transnistrizarea memoriei noastre istorice. Aceste elite încearcă să ne convingă că așa-zisul conflict transnistrean este unul artificial, provocat de elitele politice; că noi – basarabenii – și transnistrenii nu avem ce împărți; că chipurile, suntem la fel. Nicio forță politică serioasă din Republica Moldova nu îndrăznește să combată acest punct de vedere. Tristul adevăr e că orice variantă de soluționare a conflictului care va fi propusă de ruși va fi împotriva intereselor vitale românești majoritare din Republica Moldova.



A curs prea mult sânge pe Prut și pe Nistru, ca Republica Moldova și Transnistria să ajungă a fi ca doi brazi dintr-o tulpină. Transnistria e deja rusească, iar Basarabia e încă românească, iată de ce iubirea dintre cele două maluri ale Nistrului e imposibilă. Unirea acestora se poate produce doar dintr-o singură situație – când și Republica Moldova va deveni cu totul rusească. Ceea ce face acum Voronin – lingușirea grețoasă a Rusiei, înălțarea memorialelor închinate „ostașului eliberator”, favorizarea limbii ruse, atacurile împotriva României și a simbolurilor statale ale Republicii Moldova, campaniile furibunde de discreditare a intelectualității, modificările la Legea cetățeniei, potrivit cărora deținătorii de pașapoarte românești nu pot accede în structurile de conducere ale statului ș.a.m.d. – urmărește realizarea acestui obiectiv strategic rusesc: transformarea Republicii Moldova într-un spațiu rusesc, ca să devină imposibilă și iubirea dintre cele două maluri ale Prutului. Ca aceasta să se întâmple e nevoie de un singur lucru: pierderea memoriei istorice. Pentru că un popor care și-a pierdut memoria istorică își votează călăii și se unește cu împilatorii săi.

Constantin Tănase, Fragment din cartea „Blestemul de a fi”, 2009
24 ianuarie 2008

Un articol de: Constantin Tănase
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 21 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Chișinău – o cauză pierdută

Ori de câte ori călătoresc undeva nu mă pot abține să nu compar situația altora cu cea de la noi. Mai ales acum că am călătorit în Ucraina, la Odesa. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Inițiere în dialog

Îmi amintesc deseori de profesorul meu de Noul Testament din primii ani de facultate. El ne cerea insistent să nu intrăm în polemici. Nici într-un caz cu cei care vor să ne demonstreze că ei au dreptate. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Constantin Tănase

De ce Roșca atacă intelectualitatea

Scrisoare către învățătorii și profesorii din școli, licee, colegii și universități 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Dan Nicu

Comratul „la datorie” din nou împotriva unioniştilor

Găgăuzii ar trebui informați despre beneficiile unirii în limba lor și în cea rusă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Postul Mare

Începe din nou Postul Mare. O perioadă de bucurii duhovnicești, de timp pentru suflet, de slujbe minunate, de pocăință încununată de înviere.  

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md