Astăzi 10 August 2020, Luni - Ultima actualizare la ora 13:46
Abonamente

Europenii 27 Noiembrie 2011, ora 09:05

Ingrid Tersman: „Suedia e prezentă în Moldova de mulţi ani...”

Marime Font

Foto: Roman Rybaleov

Am tot oscilat: să facem interviul la oficiul de la Ambasadă ori la reşedinţa doamnei Ingrid Tersman, cea care de un an - din septembrie 2010, mai exact - este mesagerul Suediei la Chişinău. 

O ţară parcă aproape, dar de fapt foarte departe şi necunoscută pentru majoritatea dintre noi... Într-un final, am reuşit să înclin balanţa spre reşedinţă, eu nutrind în taină gândul că, în confortul de acasă, diplomata va fi mai puţin… diplomată şi ne va dezvălui mai multe dintre secretele sale. N-a fost să fie însă - Ingrid Tersman, o fire extrem de sinceră şi luminoasă, ştie să-şi înscrie perfect sinceritatea în limitele… protocolului. Singurul care nu prea a ţinut cont de protocol a fost Modest, o minune de motan cenuşiu care se simte pe post de stăpân în casă şi în curte, şi din a cărui cauză, probabil, pasiunea pentru păsări a doamnei Ambasadoare Ingrid Tersman se manifestă doar prin tablourile de pe pereţi, nu şi pe viu…

 - Doamnă Ambasadoare, de unde şi până unde un motan la Chişinău? Se pare că este o premieră pentru corpul diplomatic acreditat pe la noi…
- Nu ştiu dacă e o premieră sau ba. Eu am avut pisici şi până a veni în Moldova, iar când m-am mutat în această casă, mi-am dat seama că o felină o va înviora şi o va face mai caldă. De aceea, am dat sfoară printre colegi, spunându-le că va fi luat în considerare orice pisoiaş, cu condiţia să fie drăguţ. Peste o zi sau două, una dintre colege mi-a spus că pisica ei adusese recent pe lume doi motănei. Şi cum persoana căreia îi era „juruit” unul dintre nou-veniţi s-a răzgândit să-l mai ia, mi l-ar putea da mie… Pisoiul, precum vedeţi, s-a dovedit a fi minunat. L-am numit Modest pentru că, într-adevăr, este foarte cuminte şi modest, dar şi pentru că avea un „M” pronunţat în frunte, scris cu alb pe blăniţa lui de un gri-albastru nobil. Am devenit foarte buni prieteni, chiar dacă nu e un motan de rasă, ci un pisoi moldovean de curte, get-beget. Dar, pentru mine, motanii simpli sunt cei mai drăguţi.

Loading...



Foto: Roman Rybaleov

- La noi se spune că, atunci când te muţi într-o casă nouă, trebuie să laşi o pisică să intre prima acolo. În Suedia există vreo tradiţie de acest fel?
- Nu. La noi, atunci când te muţi în casă nouă, se obişnuieşte să-ţi inviţi la o petrecere familia şi pe cei mai apropiaţi prieteni. Ei, la rândul lor, vin cu cadouri „de casă nouă”. Dar obiceiul vostru mi se pare extrem de frumos şi, cum sunt foarte ataşată de pisici, poate că o să fac lobby pentru aşa ceva.

- Cum s-a produs adaptarea dumneavoastră în casa „oficială”, la Ambasadă?
- Înainte de toate, trebuie să spun că în Moldova am fost întâlnită, peste tot, cu foarte multă căldură. Este graţie relaţiilor bilaterale excelente dintre ţările noastre. Suedia e prezentă în Moldova de mulţi ani, în diverse forme, iar inaugurarea unei reprezentanţe diplomatice complete, în luna septembrie 2010, este o etapă nouă şi crucială în dezvoltarea acestor relaţii. Sunt fericită să mă aflu aici într-o perioadă atât de importantă pentru Moldova. În acest an, m-am implicat plenar în consolidarea echipei ambasadei. Am încercat să cunosc ţara, să vizitez cele mai diverse regiuni ale ei, ca să-mi pot face o impresie generală. M-am străduit să-mi cunosc mai bine colegii din Moldova - atât pe cei din ambasadă, cât şi pe cei din corpul diplomatic, în mod special, pe colegii din diplomaţia Republicii Moldova; să stabilesc relaţii cu cât mai multă lume. Un moment important au fost cele două vizite ale ministrului de Externe al Suediei, Carl Bildt, pe care le-am organizat la Chişinău. Iar la mijlocul lunii mai, împreună cu directoarea generală a Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare Internaţională (SIDA), dna Charlotte Petri Gornitzka, i-am prezentat dlui prim-ministru Vlad Filat o nouă Strategie de Cooperare cu Moldova, pentru perioada 2011-2014. Este încă un semn bun pentru relaţiile noastre, care a fost urmat, la început de iunie, de o misiune a oamenilor de afaceri suedezi interesaţi de un posibil business în Moldova. Precum vedeţi, lucrăm deopotrivă pe componenta politică, economică şi administrativă.

- Este foarte încurajator pentru noi să auzim că oamenii de afaceri suedezi încep să fie interesaţi de Moldova. Reprezentanţi ai căror domenii au fost prezenţi?
- Aş zice că a fost mai mult o misiune de explorare… Este vorba de sectorul de telecomunicaţii, sănătate, IT, energie şi eficienţă energetică, producţie de automobile. Sigur că trebuie să fim realişti şi să înţelegem că de la această primă vizită până la dezvoltarea reală a unui business aici poate trece mai mult timp. În definitiv, companiile vor decide cum vor stabili contactele şi care pot fi rezultatele. Mai ales că majoritatea businessmenilor noştri abia descoperă această piaţă. Sper totuşi că se va întâmpla. Noi, în orice caz, încercăm să facilităm orice contacte, să venim cu toată informaţia necesară.


- La ce vinărie i-aţi dus pe „exploratorii” din businessul suedez?
- Ei au fost invitaţi la Cricova şi au rămas profund impresionaţi de cramele de acolo. De asemenea, ei au fost serviţi cu vinurile micilor producători din Moldova şi vă asigur că şi acestea au fost apreciate la maximum. Astfel, chiar dacă oaspeţii noştri s-au grăbit să se întoarcă în Suedia imediat după această vizită, pentru „long weekend”-ul ce a precedat ziua de 6 iunie, care este Ziua Naţională a Suediei, am făcut tot ce mi-a stat în puteri ca ei să guste din plin vinul moldovenesc, pe care eu îl apreciez foarte mult. Şi vreau să cred că mi-a reuşit să le trezesc interesul faţă de vinurile din Moldova!

„Chişinăul nu e nici pe departe adevărata ţară...”

- Aţi spus că, pe durata acestui an de zile, aţi încercat să ne cunoaşteţi ţara, oamenii. Ce aţi reuşit să aflaţi ori să descoperiţi chiar?
- Deşi am fost în mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est, până a fi desemnată în calitate de Ambasadoare la Chişinău, nu mi s-a întâmplat să vizitez Moldova. Ştiam că este o ţară verde, cu mult soare, care produce un vin excelent, cu oameni ospitalieri şi prietenoşi. Şi… cam atât. Colegii mei de la Externe care au vizitat Moldova sau au muncit la Chişinău mi-au spus, cu toţii, că sunt extrem de norocoasă că vin aici, căci e unul dintre cele mai frumoase locuri din Europa, o adevărată comoară. Şi impresia asta deja mi s-a confirmat. Este o ţară cu oameni foarte calzi şi primitori, ceea ce pe mine mă face foarte fericită. Am văzut multe regiuni, pe care le-am găsit extrem de frumoase, cu peisaje agricole şi păduri impresionante - iar eu sunt extrem de ataşată de copaci, de tot ce este verde… Am constatat totodată, cu tristeţe, că ţara este încă destul de săracă, iar Chişinăul nu e nici pe departe adevărata ţară… În Chişinău, aş zice, este o altă viziune, o altă speranţă de viitor. Dacă mergi în sate, înţelegi cât sunt de mari problemele de infrastructură acolo, cât de multă lume a părăsit ţara, cât de numeroşi sunt copiii rămaşi singuri…

- Şi dacă ar fi să vorbim de un loc sau un eveniment care v-a impresionat?
- Cred că aş numi Mărţişorul, care este o tradiţie extrem de nostimă. Şi noi sărbătorim venirea primăverii, dar aici ea este însoţită de un simbol cu totul special. Noi celebrăm sosirea primăverii la 30 aprilie, de Valborg. Este o sărbătoare în care tradiţiile creştine sunt împletite cu cele păgâne - seara se petrece afară, în jurul unor focuri uriaşe, care adună comunităţi întregi, cântăm cântece în care omagiem primăvara. Dar nu avem un Mărţişor.

- Sunteţi foarte activă, aţi participat la câteva acţiuni dedicate femeilor care au candidat în recentele alegeri locale? De ce?
- M-am implicat pentru că sunt convinsă că într-o societate modernă femeile şi bărbaţii trebuie să aibă drepturi şi responsabilităţi egale. Este vorba şi de familie şi de serviciu, şi - de ce nu? - de viaţa politică. Noi, în Suedia, considerăm că în ţările unde acest principiu funcţionează plenar, societăţile sunt mai consolidate, creşterea economică este mai mare, iar familiile sunt mai puternice. Este crezul meu şi al majorităţii concetăţenilor mei.

„Nu văd o contradicţie între a fi lider şi a fi feminină”

- Credeţi că moldovenii sunt capabili să ajungă la această înţelegere - şi practicare - a egalităţii?
- De ce nu? Acum 30 de ani, şi societatea suedeză era total diferită de cea de astăzi, iar drumul femeilor spre o poziţie egală cu cea a bărbaţilor n-a fost unul scurt. Bărbaţii mergeau la muncă, femeile erau casnice. Însă progresul economic a generat necesitatea de femei active, iar astăzi femeile sunt la guvernarea de toate nivelurile, în afaceri şi administraţie. Bunăoară, circa 35% din ambasadorii suedezi sunt femei. Şi e o cifră impresionantă, dacă e să mă gândesc că în 1994, când am fost angajată la Externe, Stockholmul avea doar câteva ambasadoare. Aducerea femeilor în funcţii-cheie în stat a fost, înainte de toate, o decizie de politică a guvernului suedez. Sigur că lucrurile nu pot fi schimbate într-o zi, iar fiecare ţară trebuie să decidă ea însăşi cum vrea să-şi vadă viitorul. Dar convingerea mea e că o ţară este puternică doar atunci când are oameni puternici, cu drepturi egale. Este parteneriatul care poate genera cele mai bune soluţii pentru binele social.



Foto: Roman Rybaleov

- Aici, deseori, se aud replici precum că egalitatea distruge femeia. Dumneavoastră sunteţi o contrazicere vie a acestui punct de vedere. Cum aţi reuşit în carieră şi în familie?
- Nu văd o contradicţie între a fi lider-femeie sau lider-bărbat, chiar deloc. Contează experienţa, profesionalismul, capacitatea de a face faţă. De asemenea, nu văd o contradicţie între a fi lider şi a fi feminină. Trebuie să fii serioasă, să fii implicată în munca pe care o faci, dar, totodată, să fii femeie. Pentru mine, un exemplu de femeie-lider a fost Margareth Thatcher. A fost un politican de excepţie, dar oare poate spune cineva că nu a fost femeie?!

- Câţi bărbaţi vor o Margareth Thatcher în casă?
- Toţi avem roluri diferite în vieţile noastre şi toţi ne ajustăm la diferite circumstanţe - fie atunci când suntem acasă cu soţii şi copiii noştri, fie la locul de muncă, alături de colegi, fie împreună cu prietenii. Desigur, este important să se găsească un echilibru între diferitele părţi ale vieţii noastre.

- Cum aţi asigurat dumneavoastră acest echilibru?
- Nu cred că am reuşit. Pentru că am muncit foarte mult, totuşi. Dar m-a ajutat faptul că întotdeauna, inclusiv în perioada când fiica noastră era mică, am împărţit cu soţul toate responsabilităţile. De o manieră foarte egală.

„Nu sunt de acord cu ideea de manipulare”

- Şi totuşi, soţul dumneavoastră nu este aici…
- El munceşte în Statele Unite. Vine cu regularitate să mă vadă şi petrecem perioade foarte frumoase în Moldova. Îi place foarte mult aici. Sigur că ne gândim ca, la un moment dat, să îmbătrânim împreună. Deocamdată, însă, întreaga familie s-a reunit, în această vară, în SUA.

- Ce secrete stau la baza carierei dumneavoastră de diplomat?

- Cariera mea este una dublă, de fapt. Am făcut Relaţii Publice până la 30 de ani, am petrecut mulţi ani în SUA. Apoi am decis să o iau pe altă cale, cea a diplomaţiei, care a însemnat o provocare total nouă. M-am specializat în politică internaţională, am făcut cercetare, muncind la un think-tank din Washington pe probleme internaţionale şi de securitate. Când m-am întors la Stockholm am aplicat la un concurs pentru serviciul de externe. Astfel, cea de-a doua carieră am început-o la 34 de ani şi am 16 ani de când o practic.

- V-a ajutat experienţa de PR să fiţi mai abilă în diplomaţie? Să manipulaţi mai uşor?
- Nu sunt de acord cu ideea de manipulare, dar sigur că experienţa te ajută, indiferent care e aceasta. Un background internaţional este de mare folos în diplomaţie. Plus arta negocierii, arta de a asculta şi de a povesti, totodată…

- Se zice că un diplomat niciodată nu este sincer. Vorba aia: un diplomat adevărat niciodată nu spune „nu”, iar dacă spune „da”, nu e diplomat…
- Nici aici nu sunt de acord. Cred că un bun diplomat trebuie să fie foarte sincer în a reprezenta ţara şi guvernul său, pentru că el este acea curea de transmisie a tuturor mesajelor. Credibilitatea şi încrederea sunt esenţiale.

- Aţi fost vreodată privită sceptic din simplul motiv că sunteţi femeie?
- Cred că fiecare dintre noi, femeile, are asemenea momente în carieră. Am lucrat în Afganistan timp de un an şi recunosc că mi s-a întâmplat să fiu privită cu scepticism. Dar eu nu vin ca femeie, ci ca reprezentant al unei ţări. Şi, în definitiv, mesajul este acela care te face sau ba credibil.

„Suedia înseamnă Gravlax, Bergman şi ABBA. Dar nu numai…”

- Ce nu ştiu moldovenii despre Suedia? Bănuiesc că nu ştiu multe… Şi cum să-i facem să meargă în turism şi la Stockholm, nu doar în Antalya?
- Eu cred că mulţi moldoveni nu ştiu că Suedia este una dintre cele mai mari ţări din Europa, cu o densitate foarte mică a populaţiei, în acelaşi timp. Din cei circa nouă milioane de locuitori, zece la sută vin din alte ţări. Este o societate deschisă, care acceptă oameni de diferite religii şi diferite etnii… Ar mai trebui să ştie că avem o bucătărie excelentă. Unul dintre cele mai populare feluri de mâncare suedeze, foarte simplu de preparat, este somonul marinat sau „Gravlax”. Iei un fileu mare de somon, fără os, pui ceva zahăr şi sare, şi piper negru măcinat peste el, precum şi mult mărar proaspăt tocat. Apoi pui totul într-o pungă de plastic şi îl laşi la frigider. A doua sau a treia zi ai un peşte fantastic, pe care îl poţi mânca cu salată sau cartofi. Este foarte delicios. Ne plac şi legumele, chiar dacă noi nu avem roşiile sau castraveţii fantastici din Moldova. Dar le importăm! I-aş mai îndemna pe moldovenii care ajung în Suedia să viziteze o regiune care e în afara Stockholmului şi care e alcătuită din zece mii de insule minuscule - „Archipelago”. Mi-ar plăcea ca moldovenii să cunoască mai multe din cultura suedeză - personal, mă mândresc cu faptul că am înscris file importante în istoria mondială a cinematografiei, prin regizori ca Ingmar Bergman, că avem un patrimoniu muzical impresionant, iar atunci când se vorbeşte de muzica suedeză, primul nume care le vine tuturor în minte e ABBA, care de asemenea a făcut istorie. Singur că mi-ar face plăcere să văd în ţara mea turişti moldoveni, studenţi moldoveni, care sunt deja destul de numeroşi, dar şi oameni de afaceri. Sper că vor fi nişte buni mesageri ai ţărilor noastre. Lucrăm intens pentru asta. Şi vă asigur că cei care vin odată în Suedia se îndrăgostesc de ţara mea.

„Când eram mai tânără, n-aş fi îmbrăcat pentru nimic în lume o jachetă roz…”

- Aveţi o imagine netradiţională pentru o ambasadoare. De unde atâta culoare într-o ambasadoare nordică?
- A venit cu vârsta. Când eram mai tânără, n-aş fi îmbrăcat pentru nimic în lume o jachetă roz. Sau coral… Când am mai crescut, am realizat că este extraordinar să fii îmbrăcată colorat. Important e să o faci echilibrat, cu gust.

- Şi totuşi, câte suedeze se îmbracă astfel?
- La sigur, o să găsiţi câteva femei ambasadoare care sunt la fel de ahtiate după culoare ca şi mine. Nu ştiu ce să vă zic de zona businessului, la nivel de stil… Eu o fac pentru că mă ajută să arăt bine, să mă simt bine şi, dacă oamenii mă recunosc inclusiv după culoare, nu pot decât să mă bucur.

- Cu ce se ocupă fiica dumneavoastră, Klara?
- Deocamdată, merge la colegiu. Studiază Economie şi Administrarea Businessului. Este o studentă foarte bună, aşa a fost întotdeauna. E adevărat că se mai află în căutarea sinelui, a vocaţiei sale - are doar 17 ani totuşi… Dar categoric nu se orientează spre diplomaţie, zice că i se pare o activitate plicticoasă şi că, uneori, nu înţelege cu ce mă ocup. Dar cred că e o atitudine caracteristică pentru mai mulţi adolescenţi. Dacă stau să-mi amintesc bine, n-am fost nici eu o adolescentă „cuminte”. Mai curând am fost o rebelă…

- Cititorii noştri sunt şi ei nişte „rebeli”… Ce mesaj aveţi pentru ei?
- Echipa Ambasadei Suediei munceşte pentru ca relaţiile dintre ţările noastre să fie şi mai bune, Moldova - să se apropie cât mai mult şi mai rapid de Europa, iar cetăţenii ei să aibă o viaţă demnă şi liberă. De asemenea, mă străduiesc ca ambasada noastră să fie un loc de întâlniri pentru moldoveni şi suedezi, dar şi alte naţionalităţi. Şi sper din tot sufletul că voi reuşi aceasta.

Foto: Roman Rybaleov
Revista PUNKT, nr. 37, 2011

Un articol de:
 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
loading...
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Ultima oră 10 August 2020, ora: 12:44

România a actualizat lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat; Republica Moldova - în zona galbenă

România a actualizat lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat; Republica Moldova - în zona galbenă

Autorităţile sanitare din România au actualizat lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat, în zona galbenă (carantină 14 zile) intrând şi Republica Moldova.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 10 August 2020, ora: 10:03

opinie Nicolae Negru: „Reputația lui Lukașenko nu este pătată de acuzațiii de corupție, el nu a fost prins luând „kuleoașe” de la oligarhi nici locali, nici ruși, ca Dodon”

Nicolae Negru: „Reputația lui Lukașenko nu este pătată de acuzațiii de corupție, el nu a fost prins luând „kuleoașe” de la oligarhi nici locali, nici ruși, ca Dodon”

Aleksandr Lukașenko rămâne președinte al Belarusului și nici nu era de așteptat ca „alegerile” organizate de el să le câtige altcineva.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 10 August 2020, ora: 08:49

Igor Dodon își dorește la Chișinău o dictatură după modelul Belarusului

Igor Dodon își dorește la Chișinău o dictatură după modelul Belarusului

Dodon și-a exprimat dorința în acest sens, miercuri (aprilie 2018), în cadrul unei întrevederi cu omologul său din Minsk, Aleksandr Lukașenko, supranumit „ultimul dictator al Europei”.

( ) Citeşte tot articolul

Economie 10 August 2020, ora: 07:54

De ce România are o scădere economica mult mai mică decât celelalte ţări europene, spre surprinderea tuturor analiştilor?

De ce România are o scădere economica mult mai mică decât celelalte ţări europene, spre surprinderea tuturor analiştilor?

Cei 1,2 milioane de români care lucrează în afară şi care s-au refugiat în ţară de frica coronavirus (şi pe care nu-i voiam) au salvat consumul şi guvernul Orban de la un faliment economic

( ) Citeşte tot articolul

Internațional 10 August 2020, ora: 07:23

Cel puţin şapte oameni au murit în urma inundaţiilor provocate de ploile torenţiale produse pe insula Evia din Grecia

Cel puţin şapte oameni au murit în urma inundaţiilor provocate de ploile torenţiale produse pe insula Evia din Grecia

Cel puţin şapte oameni au murit în urma inundaţiilor provocate de ploile torenţiale şi furtunile cu descărcări electrice produse pe insula Evia, în timpul weekendului, au anunţat duminică oficiali eleni citaţi de Reuters.

( ) Citeşte tot articolul

Sănătate 10 August 2020, ora: 07:17

Ce ştim cert despre noul coronavirus la şase luni de la izbucnirea pandemiei. COVID-19, de 10 ori mai mortal decât virusul gripal

Ce ştim cert despre noul coronavirus la şase luni de la izbucnirea pandemiei. COVID-19, de 10 ori mai mortal decât virusul gripal

Considerat la început un virus respirator obişnuit, SARS-CoV-2 s-a dovedit a fi mult mai periculos decât fusese estimat iniţial de către specialişti. Mai ales pentru pacienţii cu boli cronice. Acum, COVID-19 are peste 30 de simptome identificate şi încă multe secrete.

( ) Citeşte tot articolul

Ultima oră 10 August 2020, ora: 04:29

A doua economie a lumii revine în forță, după criza generată de pandemie. Exporturile Chinei au crescut neaşteptat în iulie

A doua economie a lumii revine în forță, după criza generată de pandemie. Exporturile Chinei au crescut neaşteptat în iulie

Exporturile Chinei au crescut neaşteptat în iulie, cu 7,2%, au anunţat autorităţile de la Beijing, în condiţiile în care a doua economie mondială se redresează în urma efectelor pandemiei.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 10 August 2020, ora: 03:39

Cutremur de magnitudine însemnată, luni dimineața, în România

Cutremur de magnitudine însemnată, luni dimineața, în România

Un cutremur s-a produs, luni dimineața, în România.

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 10 August 2020, ora: 02:39

De ce a renunțat Rusia la Crimeea acum 60 de ani?

De ce a renunțat Rusia la Crimeea acum 60 de ani?

Peninsula Crimeea a făcut parte din Rusia începând cu anul 1783, când imperiul țarist o anexează în urma înfrângerii forțelor otomane, până în 1954, când guvernul sovietic decide transferarea Crimeii de sub autoritatea Republicii...

( ) Citeşte tot articolul

Politică 10 August 2020, ora: 01:38

DOCUMENTE! Furculiță, Bolea, Odnastaloco și Burduja au primite sute de mii de la Moscova printr-un off-shore din Bahamas

DOCUMENTE! Furculiță, Bolea, Odnastaloco și Burduja au primite sute de mii de la Moscova printr-un off-shore din Bahamas

Deputatul Iurie Reniță face publice mai multe dovezi din care rezultă că deputații socialiști Corneliu Furculiță, Vasile Bolea, Vladimir Odnostalco și Petru Burduja, ar fi primit bani de la „Exclusiv Media” SRL, companie implicată în spălarea de bani din Federația...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 10 August 2020, ora: 00:46

10 august 1919 - Marea adunare populară a tuturor bănățenilor care consfințesc UNIREA BANATULUI cu România

10 august 1919 - Marea adunare populară a tuturor bănățenilor care consfințesc UNIREA BANATULUI cu România

Unirea Banatului cu România a fost proclamată pe 1 decembrie 1918 la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Preluarea de facto și de jure a administrație Banatului de către autoritățile românești s-a desfășurat cu întârziere și cu mare greutate, datorită...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 10 August 2020, ora: 00:15

Piața petrolieră lovită de criză: Reducere a activelor de 50 de miliarde de dolari pentru primele cinci companii

Piața petrolieră lovită de criză: Reducere a activelor de 50 de miliarde de dolari pentru primele cinci companii

Criza generată de coronavirus a afectat puternic piața petrolieră, primele cinci mari companii din domeniu reducând activele și producția cu aproape 50 de miliarde de dolari, respectiv cu un milion de barili pe zi. Dintre cele mai mari cinci companii petroliere, una singură nu a...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 10 August 2020, ora: 00:07 de Mariana S. Țăranu

Primele zile şi întâii „eroi” ai Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti

Primele zile şi întâii „eroi” ai Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti

Moldova sovietică a fost reprezentată oficial pentru prima dată de către o spioană, care denunţa legionarii, poliţiştii şi militarii români, pentru ca aceştia să fie arestaţi de bolşevici

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)