Astăzi 20 Februarie 2018, Marţi - Ultima actualizare la ora 14:59
Abonamente

Interviu 6 Ianuarie 2012, ora 05:59    Din editia print

interviuIon Negrei: Mă îndoiesc că vom rosti adevărul istoric chiar şi după 200 de ani

Marime Font

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

- Domnule Ion Negrei, peste câteva luni vom comemora 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul Rus. Ce a făcut Mişcarea Civică „Anul 1812”, pe care o conduceţi, pentru a explica cetăţenilor semnificaţiile acestui eveniment?  

- În luna mai 2011, când a apărut Grupul de Iniţiativă „Anul 1812”, am lansat o Declaraţie în care am dat alarma, dorind să atragem atenţia publicului asupra evenimentului ca atare. Mulţi cetăţeni au subscris la mesajul nostru, inclusiv pe site-ul timpul.md. Tocmai asta ne-am dorit, să fim susţinuţi de societate. Ulterior, ne-am transformat în Mişcarea Civică „Anul 1812”, propunându-ne să organizăm activităţi de iluminare şi de culturalizare a cetăţenilor, pentru ca adevărul istoric să ajungă mai uşor la ei. Până la momentul de faţă, istoricii au participat la emisiuni Radio şi TV, au scris cărţi, articole de ziar la subiectul respectiv. Vom continua această muncă şi în acest an. Avem deja lucrări scrise - la Academie, în universităţi, alte instituţii -, dar nu există finanţare şi nu pot fi publicate.

- Pentru reeditarea dicţionarului lui Vasile Stati se găsesc bani, dar pentru elucidarea evenimentului istoric de la 1812 - nu?
- Din păcate, aşa stau lucrurile la noi. Dar să clarificăm şi acest moment: dicţionarul respectiv a fost editat la Tipografia Academiei de Ştiinţe, o întreprindere economică autonomă, dar escrocul de Stati se foloseşte de acest lucru şi creează confuzia că dicţionarul său ar avea girul Academiei…



- Cum se întâmplă că în R. Moldova, ca nicăieri probabil în altă parte, există atât de mulţi pseudoistorici? Unii dintre aceştia organizează conferinţe aşa-zise ştiinţifice în care propagă falsurile istorice, inclusiv despre anul 1812?
- Da, am fost şi noi invitaţi la una dintre acţiunile de acest gen - o conferinţă în problema anului 1812, organizată de Liga Tineretului Rus din Moldova… Nu am onorat invitaţia, pentru că în spatele acestei organizaţii stă… matuşka Rusia. Au fost prezenţi însă unii pseudoistorici. Scopurile lor nu au nimic în comun cu ştiinţa, pe ei nu-i convingi cu argumente ştiinţifice. Mesajul lor, bazat pe românofobie, nu acceptă argumentul ştiinţific. Din păcate, abordările de felul acesta nu contribuie la apropierea poziţiilor, ci la aprofundarea tranşeelor deja săpate. Dar, să revin la întrebarea pe care mi-aţi adresat-o… Eu cred că noi am ratat anumite lucruri care trebuiau făcute la etapele anterioare şi din această cauză am nimerit astăzi într-un blocaj. Problemele identitare, etnice puteau fi soluţionate încă în anii ’90, după modelul baltic. Îmi pare rău că nu am avut destul curaj sau, poate, competenţă. Am ratat acel moment şi acum am ajuns în situaţia în care nu putem rezolva problemele prin mecanismele democratice. Şi, culmea obrăzniciei, astăzi se ocupă de istoria noastră naţională Liga Tineretului Rus, care ne invită la activităţile ei…

- Dle Negrei, dar ce contrapunem noi acestei ofensive dezlănţuite de forţele antinaţionale? Chiar nu mai putem face nimic, chiar totul a scăpat de sub control?
- În privinţa adevărului istoric, important e să avem o înţelegere comună a lucrurilor. Când am lansat această iniţiativă, ideea noastră era să declanşăm o mişcare care să abordeze prin prisma Anului 1812 mai multe chestiuni ce ţin de statutul nostru ca stat, ca naţiune, să clarificăm identitatea noastră lingvistică şi etnică. Aniversarea respectivă este un prilej potrivit să vorbim despre aceste valori şi să le elucidăm până la capăt, cu argumente ştiinţifice. Şi ceea ce este mai important - să ni le asumăm ca evidenţe. Îmi amintesc de conferinţa de anvergură din anul 1991, consacrată Pactului Molotov-Ribbentrop şi consecinţele acestuia pentru Basarabia, care a pus punctul pe „i” în respectiva problemă. Unele lucruri s-au clarificat atunci şi astăzi nimeni nu mai pune la îndoială adevărul în această problemă. La fel, astăzi, după 200 de ani de aflare într-un mediu străin, avem ocazia să discutăm despre probleme nu mai puţin importante şi în condiţii de democratizare, liberalizare şi independenţă, să spunem adevărul despre noi. Să ştiţi că nu sunt prea optimist de această dată. Există un mare semn de întrebare dacă vom rosti sau nu vom rosti acest adevăr chiar în anul 2012…

- Cine, ce ne împiedică să avem o înţelegere comună asupra istoriei, să nu umblăm fiecare cu propriul adevăr?
- Istoricii au spus demult lucrurilor pe nume. Dar nu e suficient ca oamenii de ştiinţă să-şi spună cuvântul. Pentru ca întreaga societate să se vindece de falsuri şi de românofobia propagată până la absurd este necesar ca şi factorul politic să îmbrăţişeze adevărul istoric. La noi, ca să vezi, asta nu se întâmplă. Să luăm chiar acţiunile legate de comemorarea celor 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul Rus. Oare ONG-urile sunt cele care trebuie să se implice în organizarea unor acţiuni comemorative? De ce conducerea de vârf a R. Moldova nu a emis până în prezent cel puţin o hotărâre din care să rezulte că evenimentul respectiv va fi comemorat la nivel de stat? Mai mult decât atât, la momentul lansării iniţiativei noastre, care a fost una publică, am solicitat Guvernului să susţină financiar organizarea unei conferinţe ştiinţifice în problema anului 1812, dar nu am obţinut nici până acum această susţinere. În contextul politic, atât de segmentat, politicienii de la noi acţionează cu multă vigilenţă. Din raţiuni exclusiv electorale - nimeni nu riscă să-şi piardă felia de electorat. În loc să lumineze populaţia, unele partide politice profită de întunericul în care se află aceasta, pentru a pune mâna pe cât mai multe voturi. Adevărul istoric?! Să mai aştepte!

- Deci, dacă societatea noastră nu conştientizează pe deplin adevărul istoric de vină este şi factorul politic…
- Fără asumarea unor responsabilităţi din partea autorităţilor de stat, fără asumarea curajului de către factorul politic, societatea nu poate progresa, chiar dacă politicianul X sau Y îşi poate ridica şi pe minciună propria carieră politică de succes… Dar nu putem umbla la infinit cu două adevăruri – unul în minte şi altul pe hârtie sau în campanii electorale.

- Poate că politicienii au nevoie de presiuni mai mari din partea istoricilor, a societăţii, pentru a-şi asuma acest adevăr?
- Nu suntem noi chiar atât de pasivi, credeţi-mă. Doar că nu putem trece uneori de încăpăţânarea aşa-zisului „factor politic”. O să vă aduc un singur exemplu: din luna septembrie până în prezent suntem în discuţii cu Ministerul Educaţiei, care insistă păstrarea în continuare a disciplinei „Istoria integrată” în învăţământul preuniversitar. Noi, istoricii, pledăm pentru restabilirea celor două cursuri de istorie pe care le-am avut – Istoria Românilor şi Istoria Universală. Iar ministrul Şleahtiţchi - ba nu poate, ba nu vrea. Bineînţeles, când situaţia e şubredă, pe lamă de cuţit, ori rişti, ori manevrezi. Şi ministrul nu vrea să rişte, preferă să manevreze… Ca factor politic, el pur şi simplu a tulburat apele. Noi, istoricii, vrem să revenim la normalitate şi nu putem, pentru că Şleahtiţchi insistă să păstreze apele tulburi.

- Sunteţi mulţumit de impactul pe care îl are astăzi în societate Mişcarea Civică „Anul 1812”, pe care o conduceţi?
- Nici pe departe nu sunt mulţumit. Nu simţim nici interesul, nici susţinerea actualei guvernări faţă de promovarea adevărului istoric. Ce să faci, avem o societate bolnavă la acest capitol, pe care o putem vindeca numai punând o diagnoză corectă şi administrând medicamentul adecvat.

Un articol de:
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 20 Februarie 2018, ora: 08:03

Demnitatea, Dodon și fundația

Demnitatea, Dodon și fundația Din editia print

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 19 Februarie 2018, ora: 16:31

Trei instituții importante vor fi iluminate artistic: O să dea o nouă viață orașului Chișinău

Trei instituții importante vor fi iluminate artistic: O să dea o nouă viață orașului Chișinău

Fațadele Muzeului Naţional de Etnografie și Istorie Naturală, Palatului Naţional „Nicolae Sulac” și Teatrului Naţional de Operă și Balet „Maria Bieșu” vor fi iluminate artistic.  

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 19 Februarie 2018, ora: 08:21

Grigore Vieru – un poet absolut

Grigore Vieru – un poet absolut Din editia print

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 20 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Inițiere în dialog

Îmi amintesc deseori de profesorul meu de Noul Testament din primii ani de facultate. El ne cerea insistent să nu intrăm în polemici. Nici într-un caz cu cei care vor să ne demonstreze că ei au dreptate. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Constantin Tănase

De ce Roșca atacă intelectualitatea

Scrisoare către învățătorii și profesorii din școli, licee, colegii și universități 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Dan Nicu

Comratul „la datorie” din nou împotriva unioniştilor

Găgăuzii ar trebui informați despre beneficiile unirii în limba lor și în cea rusă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Postul Mare

Începe din nou Postul Mare. O perioadă de bucurii duhovnicești, de timp pentru suflet, de slujbe minunate, de pocăință încununată de înviere.  

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 14 Februarie 2018, de Constantin Tănase

„Azilul singuraticilor”, fragment din cartea „Groapa cu lei”, 2014

Există un paradox, care doar aparent e paradox: omul, fiind sută la sută ființă socială, care „înnebunește” în singurătate în aceeași măsură în care are nevoie de parteneri sociali. Cândva eram și eu înclinat să cred că singurătatea e apanajul,...

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md