Astăzi 19 Iulie 2019, Vineri - Ultima actualizare la 18 Iulie 2019
Abonamente

Istorie 28 Noiembrie 2018, ora 04:27

ISTORIE /// FRICA DE MOARTE în Moldova medievală

Marime Font

Lumea medievală, spre deosebire de celelalte epoci, a fost cu certitudine una profund religioasă, dar, în acelaşi timp, urmărită de frică şi de superstiţii, de un sentiment acut de nesiguranţă. Concret, atât în Evul Mediu românesc, cât şi în cel occidental, secolele XV-XVIII erau caracterizate de o „teamă exacerbată”[1], provocată de epidemii, războaie, hoţi, criminali, dar şi de apropierea Judecăţii de Apoi. Într-o asemenea societate în care sentimentul fricii era omniprezent, atitudinea omului în faţa morţii era prioritară, devenind chiar un principiu de viaţă;iar sosirea pe neaşteptate a ceasului despărţirii crea panică, aşa cum reiese din analiza mai multor documente din Moldova secolelor XV-XVIII. Mai multe categorii de surse creează un portret al moldoveanului medieval, încercat de temeri şi ţinând să-şi pregătească, scrupulos, viaţa de dincolo.

Oamenii Evului Mediu, cugetând mereu la ceea ce se va întâmpla cu sufletele lor după încheierea existenţei mundane, încercau din timpul vieţii să pregătească toate cele necesare pentru mântuire. Deşi aranjamentele minuţioase întreprinse atât de micii boieri şi orăşeni, cât şi de elite par să sugereze că moartea era privită cu seninătate, asemenea unui prag menit să deschidă calea spre fericirea eternă, o serie de mărturii redau teama cu care era aşteptată încheierea existenţei pe pământ. Spaima credincioşilor poate fi interpretată prin prisma neputinţei în faţa destinului, ceea ce făcea ca momentul final să fie descris drept unul înfricoşător. De aici, şi preocuparea obsesivă pentru stabilirea tuturor detaliilor ritualului funebru şi a modului în care urma să se facă pomenirea.

Astfel, în diata unor simpli orăşeni, Hârja Fărcăşoaie şi Farcaş Ioanăş, din 18 iulie 1638, sunt exprimate dorinţele la „săvârşitul sufletelor noastre”, lăsând cu „limbă de moarte” toate bunurile de care dispuneau pentru săvârşirea pomenirii[2]. Ajunşi pe patul de suferinţă şi neputându-se împotrivi destinului, soţii fac precizările necesare cu privire la împărţirea bunurilor. Un act cu conţinut asemănător este cel din iunie 1640, dat de o văduvă, fata lui Constantin din Dolheşti, care, „sosându la ceasul acestu de svârşit” lasă întreaga avere „copilului meu, Apostol”, pentru a pleca în lumea de dincolo cu sufletul liniştit[3]. Gândul morţii era unul înfricoşător tocmai din acest motiv, deoarece nimeni nu ştia „nici ora, nici ziua, nici locul”[4]când se va despărţi sufletul de trup. Şi, de aceea, pregătirea atât pentru mântuire, cât şi pentru orânduirea bunurilor trebuia făcută încă din timpul vieţii.


„Am văzut boala me şi mi-am adus aminte de moarte”

Dacă unii moldoveni erau preocupaţi de împărţirea bunurilor numai în momentul apropierii morţii, alţii, bolnavi, trăiau permanent cu sentimentul fricii de a nu trece la cele veşnice fără a lăsa pregătită rânduiala săvârşirii parastaselor. De pildă, într-un document din 26 ianuarie 1641, Ion, ficiorul Condrii vameşul, îşi exprimă teama că „am văzut boala me şi mi-am adus aminte de moarte şi am adus duhovnic… înaintea dumilorsale scriu şi mărturisăsc”[5].Văzându-se bolnav şi neştiind când înfricoşatul ceas al morţii va veni, orăşeanul cheamă de îndată duhovnicul pentru a face cele necesare în vederea plecării în lumea de dincolo. Obiceiul de a dărui unele bunuri în ceasul sfârşitului este subliniat şi în dispoziţia testamentară dată de Strătulat biv aga, din 29 noiembrie 1642, prin care lasă, „eu, cu gura mea, la danie şi săvârşenie me”[6], întreaga avere pentru a înlesni calea către mântuire.

Deşi sentimentul morţii şi teama erau prezente în viaţa oamenilor medievali, mulţi râvneau după adevărata fericire dorind să scape de chinurile Iadului. Astfel, clucerul Dumitraşco Iaralis îşi exprimă această dorinţă încă de la începutul diatei din 17 mai 1646, afirmând că, atunci când „va veni Domnul Atoţiitorul să mă cheme la El, mă rog să primească sufletul meu în Sfintele Lui lăcaşuri şi, cu obişnuita Lui milostivire, să ierte mulţimea greşelilor mele”[7].Neştiind când va sosi ceasul de pe urmă, clucerul Dumitraşco, bolnav fiind, cugetând la temerile din preajma încheierii vieţii de pe pământ, face aceste pregătiri minuţioase nădăjduind astfel la fericirea eternă. Ştiind că păcatele sunt considerate „pată a sufletului şi piedică în calea mântuirii”[8], acesta cere de la Dumnezeu să-i fie iertate mulţimea greşelilor.

Pregătiri „mai înainte până a nu mă cuprinde sfârşitul vieţii”

Dar nu doar cei bolnavi aveau sentimentul fricii faţă de moarte, ci şi cei care erau „încă întru bună şi tocmită a trupului meu sănetate, şi întru totă întregimea minţii mele”.Astfel, logofătul Solomon Bârlădeanul, trimis la alte neamuri pentru trebuinţele ţării, îşi scrie testamentul la 5 august 1670. Cu gândul la moarte şi cu nesiguranţa reîntoarcerii în ţară, acesta lasă printr-un înscris toate bunurile sale. Testamentul începe astfel:„privegheaţi şi vă rugaţi, zice Domnul nostru Iisus Hristos, că nu şciţi ziua şi ceasul când va sosi”[9].

Frica în faţa morţii este observată şi în diata Casandrei postelniceasca din 20 august 1777 care, spune ea, „întru car(e)le moarte asupra noastră va vini, aceasta şi eu socotind ca nu cumva ceasul acila înfricuşat al morţii fără veste şi ne nădejduind viindu îl va faci păgubiri suflitului şi trupului, socotit-am dreptuacie, fiindu în viiaţă şi cu minte întreagă ca să aşăz şi s(ă) orânduiescu toate ale mele după sfârşitul vieţii mele”[10].Această pregătire încă din timpul vieţii este pusă în evidenţă şi în testamentul lui Vasile Ciuntuleac din 20 octombrie 1798 prin care îşi arată slăbiciunea bătrâneţii şi totodată faptul că „ceasul morţii este neştiut”[11].Punându-se astfel accentul pe ultimele clipe ale vieţii, se dorea o apropiere de Dumnezeu, fapt observat atât la omul bolnav şi bătrân, cât şi la cel tânăr şi sănătos. Momentul trecerii spre cele veşnice era necunoscut atât de oameni, cât şi de îngeri, după cum ne spune şi Iordachi Manole în diata sa din 25 februarie 1799:„de vreme ce întâmplare ce viitoare este nevăzută şi însuşi îngerilor necunoscută pentru că numai la Dumnezeu toate sunt cunoscute”.Aşa că Manole hotărî să lase toate bunurile „mai înainte până a nu mă cuprinde sfârşitul vieţii”[12].

Se lăsau cu limbă de moarte sate întregi, case şi sălaşuri de ţigani

În acest ceas de pe urmă, fiecare credincios îşi exprima o ultimă dorinţă în ceea ce priveşte lăsarea bunurilor şi rânduiala săvârşirii pomenirii. Astfel, postelnicul pan Duşma, în diata sa din 25 aprilie 1501, „când i-a venit moartea, el, la moartea lui, murind, a dat cu limba lui, de voia lui”, „slugii sale, un sat”[13].Momentul despărţirii de lume, când mulţi credincioşi îşi exprimau ultimele dorinţe, este reliefat şi în actul din 30 mai 1593, când neguţătorul Necula Zaref „cu limbă de moarte” a dat „casele sale din Iaşi, sfintei mănăstiri de la Agapia”, tocmai pentru „pomenirea sa şi pentru greşelile lui”[14].Aşadar, averea nu era lăsată doar celor apropiaţi, ci şi mănăstirilor şi călugărilor. Dacă în timpul vieţii gândul la greşelile şi păcatele făcute era unul trecător, în ceasul sfârşitului acesta era accentuat prin teama de a nu pleca fără a lăsa o pomenire care să fie făcută pentru iertarea celor săvârşite în timpul vieţii.

Situaţia e similară şi în documentul din 23 mai 1605, unde orăşeanul Toader „când i-a fost aproape de moarte, el a făcut un pomelnic, cu limbă de moarte”[15]. Trecerea în pomelnicul unei mănăstiri sau întocmirea acestuia pe patul suferinţei arată spaima pe care omul acelor timpuri o simţea în pragul sfârşitului. Frica de moarte care domina cu acuitate în pragul despărţirii îi determina pe moldoveni atât la o bună administrare a bunurilor, cât şi la o mărturisire sinceră a păcatelor. Astfel, Marica Manole, lasă „la săvârşenia ei” în martie 1615, „cu limbă de moarte” să vină „părinţii de la Sfântul Sava, de se-au spovedit de păcate şi o au şi cumenecat”[16].Grija curăţirii sufletului arată teama de chinurile Iadului, o teamă întâlnită destul de frecvent la oamenii Evului Mediu.

Teama de sfârşit era privită cu acelaşi sentiment şi de elitele vremii. Într-un înscris din 18 decembrie 1632, postelnicul Enachi lasă „cu limbă de moarte”[17]moşia sa unei mănăstiri un sat. Spaima morţii îi determină pe oameni să lase în pragul sfârşitului nu doar bunuri şi sate, ci şi sălaşuri de ţigani, aşa cum reiese din actul dat de o anumită femeie, Mărica, care lasă episcopului Mitrofan „cu limbă de moarte ca să hie aceşti ţigani danie”;lăsarea pomenirii sufletului pe mâinile unui slujitor al Domnului îi determină siguranţa mântuirii şi liniştea. Acelaşi sentiment este exprimat şi în diata lui Ionaşco Buzdugan, care lasă „cu limbă de moarte, trei jerebii de ocină”, „nepotului mieu”[18]. Înţelegerile dintre soţi se văd şi în zapisul din 15 iunie 1644, prin care Ifrosina, jupâneasa lui Iuraşco Başotă hatman, vinde o parte din ţinuturile sale lăsate de către acesta, „cu limbă de moarte şi miau făcut zapis cu mare blăstăm”[19].

La rândul lor, călugării mănăstirii Agapia arată printr-un zapis din 13 ianuarie 1664 cum Dumitraşco Ştefan logofătul a dăruit, „cu limbă de moarte slugii sale”[20]anumite sate, iar acesta din urmă a dăruit acest ţinut mănăstirii. Văzând acest zapis, domnul Moldovei, Eustatie Dabija, nu a încălcat această mărturie, ci dimpotrivă a întărit acest sat mănăstirii Agapia. Acelaşi domn este amintit şi în zapisul din 29 aprilie 1665 în timpul unei judecăţi. Este pomenit numele unui alt logofăt, Ionaşco Ratompan, care lasă „la moartea lui, cu limbă de moarte, au scris el singur cu mâna lui”[21]o jumătate de sat. Procedând ca şi în celălalt act, domnul Moldovei dă dreptate celui care primise satul cu limbă de moarte.

Paradox: în partea finală a documentelor apar şi blesteme

Deşi moartea făcea parte din viaţa cotidiană, sfârşitul existenţei mundane era cel care presa şi scotea la lumină mai multe adevăruri, accentuând frica cu care era privită moartea în acea perioadă. De pildă, într-un act din 8 iulie 1681, preoteasa popei lui Dumitraş, Irina, mărturiseşte[22]cum „cându au fostu la sfârşitul vieţii miali şi la darea sufletului mieu să ies dintr-această lume de gios cu multe valuri pementeşti, am avut feciori din păcatele miale, feţi şi fiate”, iar „la darea sufletului mieu m-am dat domnului din Curte, la biserica măriei sale ca să aibă molifta sa a mă griji şi a mă comânda de ce trebuie după moarte”, deoarece „feciorii mei nu m-au socotit, neci m-au căutat de nimici”[23]. Preoteasa Irina trăieşte totuşi cu speranţa mântuirii, aşteptând ceasul înfricoşător de pe urmă. Cu frica de moarte în gând, ea îşi recunoaşte greşelile, crezând în mila Celui de Sus şi lasă preotului cele necesare pentru a fi pomenită.

Cu toate că era o lume creştină şi accentul era pus pe viaţa de dincolo, la sfârşitul documentelor apăreau şi blesteme. Astfel, cei care treceau pragul vieţii lăsau în urma lor aceste formule pentru a accentua dorinţa de pomenire şi nestricarea acesteia. Aşadar, urmaşii care vor încălca aceste testamente sau diate „să no aibă loc în pământoşeniirtat să hii”[24]sau „să fie treclit şi proclet şi anaftema şi blăstămat”[25].

Puţuri sau fântâni pe marginea drumului, pentru pomenire

Studiile de etnologie şi sursele vizuale ne întipăresc mai bine în minte felul cum fiecare credincios medieval îşi manifesta frica faţă de moarte. Aşadar, toate bunurile lăsate duceau la îngrijirea slujbelor de pomenire, deoarece ei credeau că „sufletul celui neîngropat nu poate merge la locul de odihnă, hotărât de Dumnezeu, ci rătăceşte necontenit în timp de mai mulţi ani pe unde i s-a mistuit trupul”[26]. Fiind de altfel o lume pioasă şi temându-se de pedeapsa divină, toate aceste practici care contribuiau la liniştea sufletească erau respectate cu stricteţe de cei rămaşi în viaţă. Călătorii străini, în trecerile lor prin Ţările Române la sfârşitul secolelor al XVI-lea-începutul secolului al XVIII-lea, remarcau:„în mediile ortodoxe, după îngropăciune se punea accent pe săvârşirea practicilor funerare legate de pomenirea celui dispărut şi de asigurarea mântuirii sufletului său”[27]. În actele analizate, dorinţele lăsate cu limbă de moarte erau întotdeauna respectate;această imagine e întâlnită şi în studiile etnologice, accentuată şi de sursele vizuale care reprezentau în acea perioadă principalul mod de cunoaştere. Astfel „mulţi lasă, cu limbă de moarte, după săvârşirea lor din viaţă, să se facă punţi şi poduri, puţuri sau fântâni pe la drumuri, pentru ca călătorii trecând pe dânsele sau răcorindu-şi sufletul cu apă, să zică:bogdaprosti, să fie de sufletul celui care le-au făcut”[28].

NOTE
[1]Jean Delumeau, Liniştiţi şi ocrotiţi. Sentimentul de securitate în Occidentul de altădată, vol. I, traducere de Laurenţiu Zoicaş, Iaşi, 2004, p.36.
[2]Documenta Romaniae Historica, (se va cita DRH), A, Moldova, vol. XXIV, întocmit de C. Cihodaru şi I. Caproşu, Bucureşti, Editura Academiei, 1998, p. 398-399, nr. 418.
[3]Ibidem, vol. XXV, întocmit de Nistor Ciocan, Dumitru Agache, Georgeta Ignat, Marius Chelcu, 2003, p. 378-379, nr. 367.
[4]Dan Horia Mazilu, Lege şi fărădelege în lumea românească veche, Iaşi, Editura Polirom, 2006, p. 506.
[5]DRH, vol. XXVI, întocmit de I. Caproşu, 2003, p. 15, nr. 18.
[6]Ibidem, p. 508, nr. 627.
[7]Ibidem, vol. XXVIII, întocmit de Petronel Zahariuc, Marius Chelcu, Silviu Văcaru, Cătălina Chelcu, 2006, p. 319-321, nr. 375.
[8]Jean Delumeau, Păcatul şi frica, vol. I, traducere de Ingrid Ilinca şi Cora Chiriac, Iaşi, Editura Polirom, 1997, p. 224.
[9]Episcopul Melchisedec, Notiţe istorice şi arheologice adunate de la 48 monăstiri şi biserici antice din Moldova, Bucureşti, Tipografia cărţilor bisericeşti, 1885, p. 116.
[10]Documente privitoare la istoria oraşului Iaşi, vol. VII, întocmit de I. Caproşu, Iaşi, Editura Dosoftei, 2005, p. 402-403, nr. 306.
[11]Teodor Balan, Documente bucovinene, vol. VI, Bucureşti, Editura Casei Şcoalelor şi a culturii poporului, 1942, p. 399-400, nr. 134.
[12]Ibidem, p. 408-410, nr. 137.
[13]Documnete privind istoria României(se va cita DIR), veacul XVI, A, Moldova, vol. I, întocmit de Ion Ionaşcu, L. Lăzărescu Ionescu, Barbu Câmpina, Eugen Stănescu, D. Prodan, Mihail Roller, Bucureşti, Editura Academiei, 1952, p. 1-2, nr. 1.
[14]Ibidem, vol. IV, p. 87, nr. 109, vezi Documente privitoare la istoria oraşului Iaşi, vol. I, 1999, p. 58-59, nr. 35.
[15]Ibidem, vol. I, p. 244, nr. 328, vezi Documente privitoare la istoria oraşului Iaşi, vol. I, p. 93, nr. 64.
[16]Ibidem, vol. III, 1951, p. 200, nr. 300, vezi Documente privitoare la istoria oraşului Iaşi, vol. I, p. 144-145, nr. 104.
[17]DRH, vol. XXI, întocmit de C. Cihodaru, I. Caproşu şi L. Şimanschi, 1971, p. 331, nr. 262.
[18]Ibidem, vol. XXVI, p. 2-3, nr. 3.
[19]Gheorghe Ghibănescu, Ispisoace şi zapise, vol. II, partea a II-a, Iaşi, 1910, p. 62, nr. 36.
[20]Ibidem, vol. III, partea a II-a, 1912, p. 1, nr. 1.
[21]Ibidem, p. 13, nr. 10.
[22]În secolul al XVII-lea se observă că păcatele trupeşti vor fi judecate de două instanţe (bisericească şi mireană):„Prin urmare când legile vor predea numai despre despărţenie sau despre zestre şi lucruri, se înţeleg pentru judecata bisericească, iar când vor vorbi despre pedeapsă, atunci se înţeleg pentru judecata mireană”. Vezi Carte românească de învăţătură, 1646, ediţie critică coordonată de Andrei Rădulescu, Bucureşti, 1962, cap. I, p. 245.
[23]Documente privitoare la istoria oraşului Iaşi, vol. II, p. 498, nr. 559.
[24]Ibidem, vol. I, p. 147, nr. 35.
[25]DRH, vol. XXIV, p. 399, nr. 418.
[26]Teodor Burada, Datinile poporului român la înmormântări, Bucureşti, Editura Saeculum I. O, 2006, p. 179.
[27]Mihaela Grancea, Călători occidentali despre atitudinile româneşti în faţa morţii, în „Identitate şi alteritate”, studii de imagologie, vol. II, întocmit de Nicolae Bocşan, Sorin Mitu, Toader Nicoară, Cluj, Editura Presa Universitară Clujeană, 1998, p. 77.
[28]Teodor Burda, op. cit, p. 196.

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 18 Iulie 2019, ora: 17:23

Maia Sandu anunță că vor CREȘTE impozitele pentru cei cu „venituri mari” / Cât plătește un angajator pentru un salariu de 10 000 de lei

Maia Sandu anunță că vor CREȘTE impozitele pentru cei cu „venituri mari” / Cât plătește un angajator pentru un salariu de 10 000 de lei

Maia Sandu: „Noi protejăm oamenii cu venituri mici. Chiar dacă vor fi majorări acestea vor viza oamenii cu venituri foarte mari. Cei care au venituri mari să plătească impozite mai mari. Cei care au venituri mici să plătească impozite mai mici”. 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Iulie 2019, ora: 17:14

Discuții aprinse în Parlament. ”Reglementarea și accizarea produselor de tutun care nu ard trebuie discutată la nivel de experți”

Discuții aprinse în Parlament. ”Reglementarea și accizarea produselor de tutun care nu ard trebuie discutată la nivel de experți”

Inițiativa legislativă cu privire la reglementarea și accizarea produselor de tutun încălzit a fost suspusă consultărilor publice în Parlament. Proiectul inițiat de deputatul Radu Marian a stârnit discuții aprinse și critici din partea societății civile. În timp...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Iulie 2019, ora: 15:00

Minute de coșmar pentru o familie din Bender după ce copilul lor de patru ani a căzut de la etajul geamul apartamentului, aflat la etajul trei. Acum băiatul se află în comă.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Iulie 2019, ora: 14:56

Tânărul a plecat de la domiciliul său, din Chișinău, și nu s-a mai întors acasă. Familia tânărului este devastată și cere ajutor.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Iulie 2019, ora: 14:53

Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza Concurenţă mare la Academia de Poliţie: Pe câte locuri se bat cei 5.000 de elevi înscrişi  80 de teze de doctorat susținute în perioada 2011-2016 nu se regăsesc în format electronic în arhiva Academiei de Poliție,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Iulie 2019, ora: 14:47

A fost sistat procesul de înstrăinare a companiei de asigurări „Moldasig”. Despre aceasta a anunțat președintele Igor Dodon, după ședința Consiliului Suprem de Securitate.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Iulie 2019, ora: 14:39

Consumul meselor inainte de a merge la culcare nu este obicei destul de bun, mai ales atunci cand vine vorba de alimente grase, greu de digerat. Dar, daca esti prea infometat si nu poti adormi din cauza asta, poti manca aceste ingrediente fara sa-ti fie teama ca te vei ingrasa sau ca vei avea...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Iulie 2019, ora: 14:32

O dietă bazată pe combinaţii haotice, fără să se ţină cont de un program echilibrat al meselor, conduce, în scurt timp, la declanşarea unui şoc toxic. Ignorând simptome banale ca roşeaţa, umflarea sau durerea, în timp, inflamaţiile ajung să se cronicizeze. Ca...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Iulie 2019, ora: 14:24

Trăim într-o societate, iar acest lucru ne face să depindem unii de alții într-o oarecare măsură. De aceea, cerem ajutorul celor din jur oricând avem nevoie și oferim, la rândul nostru, sprijinul necesar. Totuși, această relație de co-dependență poate, de cele...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Iulie 2019, ora: 14:06

Expertul în politici de securitate Rosian Vasiloi a fost numit joi, 18 iulie, la propunerea ministrului de Interne, Andrei Năstase, în funcţia de şef al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră. El îl va înlocui în această funcţie pe Fredolin Lecari.

( ) Citeşte tot articolul

Economie 18 Iulie 2019, ora: 13:33

(DOC) Rezerva de aur a BNM este de 74 kilograme și 133 grame / Banca Națională a României are peste 100 de tone

(DOC) Rezerva de aur a BNM este de 74 kilograme și 133 grame / Banca Națională a României are peste 100 de tone

Conform informațiilor de pe site-ul BNM.MD, rezerva de aur a Băncii Naționale este de 74 kilograme 133 grame nu de 9 kilograme.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Iulie 2019, ora: 13:10

Fracţiunea Partidului Democrat (PDM) în Parlamentul Moldovei va fi condusă de preşedintele de onoare al partidului, Dumitru Diacov. Această decizie a fost luată miercuri, la şedinţa fracţiunii.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Iulie 2019, ora: 12:01

Președintele Igor Dodon și PSRM ar încerca, cu ajutorul rușilor, să fragmenteze fracțiunea PD, astfel încât la toamnă, după expirarea a 100 de zile de guvernare, să aibă voturile necesare pentru a debarca Guvernul condus de Maia Sandu și de a readuce R. Moldova pe...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Iulie 2019, ora: 11:25

 Un adolescent din Adelaide, care a hackuit Apple cu două ocazii separate cu speranța că va primi o ofertă de job din partea companiei, a fost scutit de condamnare de către un tribunal. Băiatul, care are în prezent 17 ani, a hackuit mai întâi sistemul de calculatoare...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Iulie 2019, ora: 11:05

CAZ TRAGIC /// Băiatul de 11 ani, care a fost muşcat de câine A MURIT la Spital

CAZ TRAGIC /// Băiatul de 11 ani, care a fost muşcat de câine A MURIT la Spital

Băiatul de 11 ani, dintr-o suburbie a Chişinăului care a fost muscat de câine, iar ulterior internat în stare gravă la Spitalul municipal de Boli Contagioase pentru Copii din Capitală a murit în această seară.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Iulie 2019, ora: 09:05

Patru ani de închisoare pentru că a mușcat un polițist de deget / VIDEO

Patru ani de închisoare pentru că a mușcat un polițist de deget / VIDEO

Locuitorul raionului Hânceşti, acuzat pentru trei capete de acuzare, inclusiv: violenţa săvârşită asupra unei persoane cu funcţie de răspundere, huliganism şi refuzul, împotrivirea şi eschivarea de la testarea alcooscopică, acțiuni comise de o persoană care nu...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Iulie 2019, ora: 08:30

Momentul în care o femeie împinge un preot de pe scenă, în timpul predicii / VIDEO

Momentul în care o femeie împinge un preot de pe scenă, în timpul predicii / VIDEO

Mesajul unui preot din Brazilia a înfuriat atât de tare o enoriașă încât aceasta l-a împins pe slujitorul bisericii de pe scenă, chiar în timpul predicii.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Iulie 2019, ora: 08:27

Un lichidator de la Cernobîl s-a sinucis după ce a văzut serialul HBO

Un lichidator de la Cernobîl s-a sinucis după ce a văzut serialul HBO

Un erou lichidator al dezastrului de la Cernobîl și-a pus capăt zilelor după ce a urmărit serialul eveniment de pe HBO, cu lacrimi în ochi, susține fiica acestuia, citată de presa locală.

( ) Citeşte tot articolul

Ultima oră 18 Iulie 2019, ora: 08:25

Haos total în PSD. Cum a ajuns partidul la un pas de implozie

Haos total în PSD. Cum a ajuns partidul la un pas de implozie

PSD e divizat din cauza candidatului la prezidenţiale: Dăncilă, Firea sau Tăriceanu? Din exterior, partidul e atacat de Adrian Năstase, dar şi de foştii „reformişti“ Adrian Ţuţuianu şi Mihai Tudose, trecuţi în tabăra lui Victor Ponta, cel care arbitrează, de pe...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Iulie 2019, ora: 07:40

Ruslan Codreanu crede că ordine la Piața Centrală poate fi făcută doar cu BULDOZERUL

Ruslan Codreanu crede că ordine la Piața Centrală poate fi făcută doar cu BULDOZERUL

Ordine la Piața Centrală din Chișinău poate fi făcută doar cu... buldozerul, afirmă fostul primar general interimar al Capitalei, Ruslan Codreanu. Potrivit lui, la Piața Centrală există o complexitate de probleme greu de rezolvat, iar experiența orașului Moscova, acolo unde mai multe...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Iulie 2019, ora: 07:15

Deputatul român în Parlamentul European, Eugen Tomac: Toate taxele pentru perfectarea actelor pentru obţinerea cetăţeniei române ar putea fi ELIMINATE

Deputatul român în Parlamentul European, Eugen Tomac: Toate taxele pentru perfectarea actelor pentru obţinerea cetăţeniei române ar putea fi ELIMINATE

Deputatul român în Parlamentul European, Eugen Tomac, afirmă că modificările propuse la Legea cetăţeniei române privind descentralizarea procesul de procesare a dosarelor, ca în fiecare judeţ din România să poată fi depus dosarul şi în termen de...

( ) Citeşte tot articolul

Horoscop 18 Iulie 2019, ora: 07:09

HOROSCOP ZILNIC: HOROSCOPUL ZILEI DE 18 IULIE 2019. VĂRSĂTORII SUNT PLINI DE ENERGIE ȘI VOIE BUNĂ

HOROSCOP ZILNIC: HOROSCOPUL ZILEI DE 18 IULIE 2019. VĂRSĂTORII SUNT PLINI DE ENERGIE ȘI VOIE BUNĂ

Horoscopul zilei de 18 iulie 2019 aduce previziuni astrale pentru zodiile Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioară, Balanță, Scorpion, Săgetător, Capricorn, Vărsător, Pești. Horoscopul zilnic pentru 18 iulie 2019 vine cu sfaturi pentru toate zodiile. Horoscopul zilnic pentru 18 iulie 2019...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Iulie 2019, ora: 07:07

VIDEO / 18 iulie, ora 13:00 / Ședință de Guvern - Care este ORDINEA de zi

VIDEO / 18 iulie, ora 13:00 / Ședință de Guvern - Care este ORDINEA de zi

Prim-ministrul Maia Sandu va prezida mâine, 18 iulie, începând cu ora 13.00, şedinţa Cabinetului de miniştri. Proiectul ordinii de zi poate fi accesat pe site-ul Guvernului.

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)