Istorie

ISTORIE / Originile comuniste ale grupului extremist Antifa

Grupul extremist anarhist-comunist Antifa a ajuns pe primele pagini ale ziarelor din cauza recentelor ciocniri violente din Charlottesville, Virginia. Totuşi, în timp ce organizaţia a fost apreciată de unele mass-media înclinate spre stânga pentru că a inclus naţionaliştii şi neo-naziştii pe lista lor neagră, organizaţia nu a vizat întotdeauna "fascismul", precum susţine.

Organizaţia a făcut iniţial parte din frontul operaţiunilor Uniunii Sovietice pentru a aduce dictatura comunistă în Germania şi a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a eticheta toate partidele rivale ca fiind "fasciste".

Organizaţia poate fi regăsită până la "frontul unic" al Internaţionalei Comuniste din Uniunea Sovietică (Comintern) în timpul celui de-al Treilea Congres Mondial din Moscova, în iunie şi iulie 1921, potrivit broşurii germane "80 de ani de acţiune antifascistă" de Bernd Langer, publicată de Asociaţia pentru Promovarea Culturii Anti-Fasciste. Langer a fost membru al organizaţiei Autonome Antifa, care a fost una dintre cele mai mari organizaţii Antifa din Germania, şi care a dispărut în 2004.

Uniunea Sovietică a fost una dintre cele mai violente dictaturi ale lumii, ucigând aproximativ 20 de milioane de oameni, potrivit "Cărţii Negre a Comunismului". Din acest punct de vedere regimul sovietic se situează pe cel de-al doilea loc, după Partidul Comunist Chinez, care, sub Mao Zedong, a ucis aproximativ 65 de milioane de oameni.

Ideea strategiei unite a fost aceea de a reuni organizaţiile de stânga pentru a incita la revoluţia comunistă. Sovieticii credeau că, după revoluţia din Rusia din 1917, comunismul se va răspândi apoi în Germania, din moment ce Germania avea cel de-al doilea partid comunist ca mărime, KPD (Partidul Comunist din Germania).

La cel de-al patrulea Congres Mondial al Cominternului, în 1922, planul a luat amploare. Moscova a creat sloganul "Pentru mase" pentru strategia sa unită şi a încercat să unească diferitele partide comuniste şi muncitoreşti din Germania sub un singur banner ideologic pe care l-a controlat.

"Prin urmare, ‘frontul unificat’ nu înseamnă o cooperare egală între diferite organizaţii, ci dominarea mişcării muncitoreşti de către comunişti", scrie Langer.

Benito Mussolini, un marxist şi socialist care a fost expulzat din rândurile Partidului Socialist din Italia în 1914 pentru sprijinul său în Primul Război Mondial, a fondat ulterior mişcarea fascistă drept propriul său partid politic. El a preluat puterea prin "Marşul asupra Romei", în octombrie 1922.

În Germania, Adolf Hitler a devenit şeful Partidului Naţional al Muncitorilor din Germania (Partidul nazist) în 1921 şi a încercat o acţiune similară cu cea a lui Mussolini printr-o încercare de lovitură de stat în 1923.

KPD a decis să folosească banner-ul anti-fascismului pentru a forma o mişcare. Langer notează totuşi că, pentru KPD, ideile "fascismului" şi "anti-fascismului" erau "nediferenţiate", iar termenul "fascism" a servit doar că o retorică menită să le susţină opoziţia agresivă.

Atât sistemele comuniste, cât şi cele fasciste, s-au bazat pe colectivism şi pe economia planificată de stat. Ambele au propus sisteme în care individul a fost puternic controlat de un stat puternic, ele fiind responsabile pentru atrocităţi pe scară largă şi genocid.

Raportul anual din 2016 al Serviciului intern de informaţii al Germaniei, Biroul Federal pentru Protecţia Constituţiei (BfV), menţionează acelaşi aspect: Din punctul de vedere al "extremistului stâng", eticheta "fascismului" aşa cum a fost agresiv promovată de Antifa, adesea nu se referă la fascismul real, ci este doar o etichetă atribuită "capitalismului".

Cu toate că extremiştii de stânga pretind că luptă împotriva "fascismului" în timp ce lansează atacuri împotriva altor grupuri, raportul afirmă că termenul "fascism" are un dublu înţeles sub ideologia de extremă stânga, indicând "lupta împotriva sistemului capitalist".

Acest lucru era valabil de la început, potrivit lui Langer. Pentru comuniştii din Germania, "anti-fascismul" înseamnă doar "anti-capitalism". El observă că etichetele au servit doar ca "concepte de luptă" ale "vocabularului politic". 

Citiți continuarea AICI.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *