Astăzi 21 Februarie 2019, Joi - Ultima actualizare la ora 11:24
Abonamente

Istorie 20 Februarie 2016, ora 07:08    Din editia print

Iurie Colesnic - În culisele Istoriei: Axinte Frunză, omul care a anticipat formarea României Mari

Marime Font

Latinistul Axinte FRUNZĂ (13.02.1859, Scorțeni, jud. Orhei - 1933, București) a fost unul dintre basarabenii care la fel ca Petre Cazacu, Gheorghe V. Madan, Victor Crăsescu ş.a. a trecut clandestin Prutul, fiind urmărit de poliţia rusă pentru activitate revoluţionară. 

A făcut studii universitare şi a fost celebru în istoria Iaşului ca unul dintre cei mai buni latinişti, dar şi cei mai stranii profesori.

Axinte Frunză este autorul lucrării România Mare pe care el a publicat-o în 1916, adică cu un an mai înainte de intrarea României în primul război mondial. El a avut intuiţia să anticipeze formarea României Mari şi previziunea lui s-a realizat după 1918.


„Un prieten îl apreciezi numai după ce l-ai pierdut, aşa scria în Evocările sale despre Zamfir Arbore basarabeanul Axinte Frunză (Viaţa Basarabiei, nr. 5-6, 1936). Iar pierderea e cu atât mai dureroasă, cu cât a fost mai neaşteptată. Abia atunci îţi dai seama pe cine ai pierdut, atunci numai încep să răsară amintirile, odată cu fiinţa, cu figura, cu viaţa adevărată a celui dispărut.

Se înţelege, amintirile noastre prezintă vreun interes numai dacă figura sau viaţa persoanei amintite, iese din cadrul fenomenelor banale stereotipe ale unui mediu dat, dacă aruncă vreo rază, vreo scânteie de lumină asupra unei epoci.

Astfel, fără aceste sclipiri, dispar şi figură, şi mediu, şi epocă, fără urme, în ceaţa sură şi uniformă a trecutului”.

Mulţi fii a mai pierdut Basarabia! Pe mulţi i-a pierdut în plaiuri străine, unde au avut soarta puilor de cuc.

Axinte Frunză a părăsit meleagul după câţiva ani de studenţie la Seminarul Teologic din Chişinău. A mai studiat la Harkov, la Odesa şi la Kiev şi, săturat de supravegherea poliţienească, s-a refugiat în România. A activat în cercurile narodniciste de unde a şi deprins flăcăul din Scorţenii Orheiului acea adresare monahală, dar atât de firească – frate! I se potrivi atât de bine, că şi în literatura memorialistică a intrat tot cu ea, căci nu ţi-l puteai închipui altfel.

Ionel Teodoreanu în volumul Masa umbrelor şi-l aminteşte astfel: „Fratele Frunză (Axinte) cu redingota lui rămasă dintr-o preistorie a redingotei, surâdea în barba lui creaţă (şi rusnac şi grec), atât de absent, încât abia la plecare îţi aduceai aminte de el: că a fost. Doctorul Mironescu tăcea amar (cum şi era), cu pâcle în adâncul ochilor de la Tazlău, dar când deschidea gura povestea anecdote rurale formidabile, stârnind hăulirea marelui râs din care el nu se alegea decât cu o scânteie în ochi şi o zvâcnire armăsărească a nărilor. Apoi iar se lăsa cuprins de bălăriile gândurilor, până când fratele Frunză (ca prin vis) rostea, luându-l spre pahare: „Hai, bre”.

Nu ştim cum arăta în tinereţe, pe când Ohranca ţaristă îi pândea cărările. Se prea poate ca în dosarele ei să se fi păstrat fotografii din acea vreme. Dar din pozele din ultimii ani de viaţă îl descoperim asemănându-se foarte mult cu Anton Cehov, din opera căruia a şi tradus. Şi dacă e să dăm crezare spiritului de observaţie al prietenilor şi al oamenilor care l-au cunoscut, apoi am putea descoperi şi unele trăsături sufleteşti care li se potrivesc.

L. Calustian în nişte Simple note (Flacăra pentru minte, inimă şi literatură, nr. 28, 1981) descrie anturajul lui de la revista Viaţa Românească la care colabora: „Nu l-am cunoscut pe scriitorul, traducătorul şi profesorul de limbă şi literatură latină, Axinte Frunză, de la Iaşi şi din gruparea Vieţii româneşti, decât din lecturi şi din istorisirile orale ale lui Cezar Petrescu şi Victor Iamandi, Mihai Codreanu şi Toader Zipa, Ionel şi Păstorel Teodoreanu, Ion Simionescu şi Ion Petrovici, Demostene Botez şi M. Sevastos şi, cred – după ştiinţa mea – că aceştia doi din urmă sunt singurii, dintre foştii lui elevi, care în memorialistica publicată în anii noştri, i-au schiţat portretul, după ce mai înainte, Calistrat Hogáş, coleg cu el de dăscălie latinească, prieten şi tovarăş de drumuri şi poteci – bătând împreună munţii Moldovei – îl descrie în povestirea La Tazlău, aşa cum era, nedându-o încă în vileag identitatea reală, ci numindu-l criptic „Domnul Arsene”. Şi absolut toţi erau de acord, fără nici o rezervă, că Axinte Frunză făcea parte dintr-o familie umană, în afara seriilor întâlnite”.

Nu ştiu cum se face, dar în acest om al generaţiei deceniului şapte (al veacului trecut, bineînţeles), ca într-un buchet s-au întâlnit multe calităţi rare care uneori s-ar părea că se exclud: melancolic, cu ciudăţenii ce aduc a joc de copil, cu un simţ înnăscut al dreptăţii şi al onoarei, cu o cultură rară şi cu o perseverenţă de invidiat în lupta împotriva autocraţiei ruseşti, delicat, dar şi foarte ironic – acestea sunt doar câteva dintre firile nevăzute care modelau caracterul lui Axinte Frunză.

La formarea caracterului „fratelui Axinte” au contribuit, probabil, şi anii copilăriei petrecuţi la Scorţeni, în mijlocul codrenilor, şi anii de studiu la seminarul din Chişinău, aceasta fiind prima forjerie a viitorului scriitor, dar cel mai mult totuşi au contribuit prietenii, basarabenii de care nu s-a despărţit niciodată: Dobrogeanu-Gherea, C. Stere, B.P. Hasdeu, F. Codreanu, Zamfir Ralli-Arbore, Victor Crăsescu ş.a. Drept mărturie că prietenii i-au fost oamenii cei mai aproape de suflet în toate timpurile şi fără de ei nici nu poate concepe viaţa, ne servesc următoarele rânduri scrise de Axinte Frunză: „... Dureroasa pierdere a străvechiului meu prieten, Zamfir Arbore, mi-a deşteptat amintiri, fără care viaţa şi personalitatea acestui mare democrat nu pot fi înţelese de multă lume, chiar de persoanele care-şi închipuie că l-au cunoscut pe Arbore în intimitate. Numai anumite amintiri, străvechi şi răsărite deodată din pâcla trecutului, pot explica cum a putut să se formeze – dintr-o fudulă odraslă de boier basarabean, neclintită în tradiţiile Bizanţului, – cum a putut să răsară şi să se formeze un democrat, cu un anumit fond de idei şi care n-a cunoscut compromisul şi oportunismul caracteristic generaţiilor camelionice din partidele aşa-zise înaintaşe, pe care Arbore le-a văzut îndestul”.

Aşa îşi deapănă el începutul amintirilor despre Zamfir Arbore şi, probabil, aşa ar fi scris despre fiecare dintre prietenii săi, dacă timpul i-ar fi oferit această ocazie, așa cum firea-i umanistă s-a manifestat în volumul Muntele Athos (1909).

Ca într-un joc al destinului Prutul a fost râul care i-a împărţit sorocul vieţii în două. Cât timp a locuit în imperiu, a schimbat şcolile, şi-a schimbat locul de trai, fiind mereu urmărit de poliţie. A trecut în România, a devenit profesor de liceu, traducător, scriitor şi s-ar părea că a nimerit în altă viaţă. Şi totuşi este un semn de egalitate între cele două moduri de existenţă ale lui Axinte Frunză – permanent, până la ultima suflare s-a simţit mobilizat să lupte împotriva ţarismului. Şi dacă la început programul de luptă era general, cum se obişnuia în cercurile narodniciste şi în cele social-revoluţionare, apoi, sudată cu maturitatea politică, vine înţelegerea că un rol deosebit în această luptă are şi mişcarea naţională. Ca şi în cazul lui C. Stere, Axinte Frunză acceptă biruinţa Germaniei în primul război mondial pentru ca, în sfârşit, să fie răpus colosul monarhiei de la răsărit. În 1916 Liga pentru eliberarea Basarabiei din Bucureşti îi publică volumul România mare, o anticipare a evenimentelor desfăşurate pe parcursul anului 1918.

În necrologul tipărit în revista Viaţa Basarabiei (nr. 6, 1933), descoperim o succintă apreciere: „Cartea lui, intitulată România mare, publicată la Bucureşti în 1916 în editura Ligii pentru eliberarea Basarabiei, constituie cel mai pasionant imn patriotic dedicat provinciei sale de baştină. În ura lui neîmpăcată faţă de ţarismul hrăpăreţ, în înverşunarea lui fanatică antirusească, Frunză s-a agăţat cu toată puterea naţionalismului său curat de ideea intrării noastre în război alături de Germania. În imaginaţia lui înfierbântată de dorul reluării Basarabiei, Hidenburg lua proporţiile unui Dumnezeu, „care ne va salva în curând şi de alianţa cu sf. Rusia, el ne va reda, dacă vom voi, şi sărmana noastră Basarabie” (România Mare, pag. 4)”.

De data aceasta intuiţia lui politică a dat greş, dar norocul a făcut ca visul lui să se împlinească: Basarabia s-a eliberat. Şi parcă simţindu-se obligat să-şi ajute compatrioţii care treceau la noua reformă şcolară, la şcoala naţională, Axinte Frunză tipăreşte în 1918 Gramatica limbii române, acesta fiind aportul său la marile schimbări în viaţa basarabenilor...

Se ogoiesc furtunile politice, intră în albii râurile revărsate şi la un moment dat eroul nostru parcă a prins să tânjească după literatura rusă. Axinte Frunză face traduceri, începând, probabil, să trăiască în lumea închipuită a eroilor literari. A trecut prin suflet Oblomov de Goncearov, Oameni de prisos de Cehov, Fără grai de Korolenko, Copilăria mea de Gorki.

A plăsmuit nuvele şi povestiri proprii. Una din ele, Dezlegări, a apărut în Viaţa românească, dar volumul de proză pregătit pentru editură a avut o soartă tragică... În Memoriile (1970) sale Demostene Botez scrie: „Axinte Frunză a fost mai puţin norocos, cu toate că schiţele şi nuvelele lui aduc aminte – ca şi chipul lui – de Cehov. După moartea sa, o culegere a fost dată la Editura de stat pentru literatură, dar a rămas pe semne într-un sertar şi cu siguranţă nu va mai apărea niciodată. Avem, se vede, de unde irosi!”

Trebuie să spun că şi în concepţiile lui politice au survenit, cu anii, anumite schimbări. În locul ţarismului scos de pe arena politică A. Frunză descoperă un nou adversar pe care într-un post-scriptum îl caracterizează astfel: „Poate n-ar trebui să mai adaug şi acest „P.S.”, dar tânărul, nemilosul, agresivul capitalism oriental, se dă pe faţă la tot pasul, se cere să fie comentat, admirat”. Ciudatul profesor nu era dispus să cedeze în această nouă încăierare – o mărturisire elocventă aflăm în paginile lui L. Calustian: „Şi mai reţin, de la Lucreţiu Pătrăşcanu, o mărturisire, pe care mi-a făcut-o în 1931 sau 1932, că şi soţia lui Axinte Frunză era un exemplar omenesc de absolută excepţie şi că în timpul ilegalităţii, casa lor de la Iaşi era deschisă, întotdeauna, membrilor partidului comunist”.

Era scriitor, avea lumea lui, avea pentru această lume alcătuite legile ei de existenţă. O pildă. Axinte Frunză căuta pentru o traducere din Gorki termeni adecvaţi: „Ţi-am trimis, în sfârşit, pe Gorki. Fiindcă la publicare, adică la corectură, aş putea să fiu şi eu la Bucureşti, se vor mai putea drege poate şi cele câteva adjective, câţiva termeni etc., care-mi stau pe suflet şi pentru care aici, zadarnic am consultat cunoscuţi şi necunoscuţi, specialişti, profesori de limbi, dicţionare, gardişti, covrigari, bucătari etc.” (Dintr-o scrisoare).

În aceeaşi scrisoare găsim un exemplu de atitudine frăţească faţă de memoria unui prieten, scriitorul şi pedagogul Calistrat Hogáş: „În chestia lui Hogáş, nu ştiu ce să-ţi spun. Mai întâi de toate tare bănuiesc că volumele lui au putrezit de mult prin pivniţele Vieţii româneşti, căci la librărie nu s-a găsit niciodată nimic (funcţionarii se leneveau să le aducă la librărie). Al doilea, nu cred că i-ai putea da de urmă, decât adresându-te d-rei Hogáş, profesoară de desen la Piatra-Neamţ (dacă mai trăieşte), sau directorului de la liceul din Roman, ginerele lui Hogáş. Dar i-am uitat numele şi nu ştiu iarăşi, dacă mai există şi azi. Poate ar trebui întrebat Ibrăileanu, sau altă persoană analogă.
Încolo, pe aici – bună pace şi sănătate, ceea ce-ţi doresc şi D-le din suflet.
A. Frunză, Sărărie 36”.

Şi parcă preluând ştafeta, basarabenii n-au vrut să-l dea uitării pe A. Frunză: atunci când în 1933 a fost dus la cimitirul Eternitatea, şi-au publicat însemnările Vasile Luţcan şi Nicolae Costenco. Au plecat din lumea celor vii contemporanii lui, iar noi continuăm parcă să-l mai vedem pe Axinte Frunză datorită amintirilor lăsate posterităţii de bunii săi elevi:

„„Fratele Axinte” venea agale pe culoarele lucii ale Liceului internat, cu capul puţin înclinat într-o parte, cu privirea visătoare, bălăbănind catalogul, apucat cu două degete de-un colţ, cum duci o gazetă pe stradă. Îşi făcea conştiincios lecţiile, deşi cam fără chef. Ne dădea explicaţii interesante asupra operelor şi scriitorilor clasici. Insista asupra laturii istorice şi sociale a faptelor. Nu atribuia parcă cine ştie ce însemnătate belferiei, rolului de dascăl, ca Hogáş. Punea în viaţă accentul principal pe omenie, pe libertăţi şi pe dreptatea socială!” (Mihai Sevastos, „Amintiri de la Viaţa Românească”,1966).

Un articol de: Iurie Colesnic
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 21 Februarie 2019, ora: 11:24

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, declară că Ucraina a devenit de facto un adevărat flanc estic al NATO, scrie Defense Romania.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Februarie 2019, ora: 11:04

Republica Moldova nu recunoaște anexarea Crimeii de către Federația Rusă și își reiterează preocuparea în legătură cu perpetuarea crizei din Ucraina și a ostilităților din regiunile de est ale țării vecine, care afectează climatul de securitate din întreaga...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Februarie 2019, ora: 11:01

Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, susţine iniţiativa de promovare a sportului de amatori, venită din partea Asociaţiei Run Moldova. Membrii acesteia consideră că în Valea Morilor, pe terenul nefuncțional al unui parc de distracții, trebuie să fie construit un complex...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Februarie 2019, ora: 10:36

Numărul de contracte de muncă la nivel naţional a ajuns în luna ianuarie a acestui an la 6,37 milioane, în creştere cu 2% (cca. 118.000 de contracte) faţă de perioada similară din 2018 şi este cu 8% mai mare (+480.500) faţă de luna ianuarie a anului 2015, arată datele...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Februarie 2019, ora: 10:32

Analistul politic Igor Boţan este convins de destrămarea blocului PAS-PPDA, după aelegerile parlamentare din 24 februarie. Supoziţia a fost formulată în cadrul dezbaterilor publice cu tema: „Alegeri 2019: Scenarii post-electorale în viziunea experților în...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Februarie 2019, ora: 10:15

Pompierii din capitală au fost chemați azi-noapte pentru a stinge două autoturisme pe bulevardul Traian. 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Februarie 2019, ora: 10:10

Alianța Nord Atlantică a calificat drept „inacceptabile” amenințările președintelui rus Vladimir Putin în ceea ce privește desfășurarea de rachete capabile să lovească „teritoriile unde se află centrele de decizie” ale NATO, în cazul în care...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Februarie 2019, ora: 09:14

 Creatorii unui sistem de inteligenţă artificială, care este capabil să scrie ştiri şi lucrări literare, au decis să nu îşi scoată produsul pe piaţă întrucât se tem că acesta ar putea fi utilizat pentru a face rău, scrie The Guardian.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Februarie 2019, ora: 09:02

După interviurile pe care le-a oferit Mihail Gofman pentru Zeppelin Investigation, unde a vorbit despre schema prin care s-a furat miliardul din BEM în 2014, soția lui Gofman a avut din nou de suferit. Deja a doua oară, oamenii lui Platon i-au tăiat furtunul de la frâna...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Februarie 2019, ora: 08:58

Acum că avem detaliile complete pe „hârtie” despre Galaxy S10, a venit momentul să vedem şi cum se prezintă din punct de vedere vizual noile smartphone-uri Samsung care ajung în magazine la începutul lunii martie. Am avut ocazia să ne jucăm cu cele trei noi...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Februarie 2019, ora: 08:53 de George Mârzencu

Voronin a fost un bețiv, iar Dodon - un liberal exemplar

Voronin a fost un bețiv, iar Dodon - un liberal exemplar Din editia print

Dodon a fost premiat pentru propagandă românească în satul Sadova

( ) Citeşte tot articolul

Horoscop 21 Februarie 2019, ora: 05:48

Horoscop 21 februarie 2019. Cupidon lucrează de zor în luna dragostei, însă nu poate face totul de unul singur. Zodiile nehotărâte ar putea pierde o relație fericită, așteptând în zadar partenerul perfect. E mai bine să încerci și să eșuezi,...

( ) Citeşte tot articolul

Sănătate 21 Februarie 2019, ora: 03:54

Consumul de alcool favorizează creșterea în greutate

Consumul de alcool favorizează creșterea în greutate

Alcoolul este o sursă consistentă de calorii și se știe că un consum ridicat de alcool tare și de bere favorizează creșterea în greutate.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Februarie 2019, ora: 00:56

STATISTICI /// România este principala piață de desfacere pentru mărfurile din R. Moldova

STATISTICI /// România este principala piață de desfacere pentru mărfurile din R. Moldova

România și-a consolidat poziția de principala piață de desfacere pentru mărfurile din Republica Moldova, după o creștere în anul 2018 a livrărilor de bunuri moldovenești pe piața românească cu 31,9 la sută (în 2017 au crescut cu 17,1 la sută), potrivit datelor...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Februarie 2019, ora: 00:19

Microsoft a anunțat miercuri că a descoperit campanii de atacuri cibernetice îndreptate către instituții din mai multe țări europene, atacuri inițiate de un grup apropiat Kermlinului, numit Strontium. Este același grup cu celebrul Fancy Bear sau Sofacy, implicat în alte...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Februarie 2019, ora: 00:18

Cum și când a apărut limba română?

Cum și când a apărut limba română?

La propunerea redacției acestei reviste am acceptat să prezint, într-o manieră accesibilă unui public larg, istoria sau povestea cuvintelor românești. S-ar cuveni să încep cu formula inițială a oricărei istorioare sau povești.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Februarie 2019, ora: 18:55

Patru membri ai Parlamentului European au fost reţinuţi, în timpul unui protest față de prezenţa bombelor nucleare americane pe teritoriul Europei, trei dintre ei pătrunzând într-o bază militară din Belgia, potrivit Politico.eu

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Februarie 2019, ora: 18:53

Tot mai mulți oameni de afaceri anunță susținerea Partidului Democrat la alegerile parlamentare din 24 februarie. Este și cazul lui Iurie Mihalachi, patronul rețelei de magazine IMC Market, care apreciază reformele implementate de actuala Guvernare. 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Februarie 2019, ora: 17:31

Primele numere de înmatriculare cu emoticonuri / FOTO

Primele numere de înmatriculare cu emoticonuri / FOTO

Autoritățile din Queensland, Australia, au lansat numerele de înmatriculare cu emoticonuri, pentru șoferii care vor să personalizeze și mai mult plăcuțele de identificare a mașinilor, relatează BBC.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Februarie 2019, ora: 17:18

Jurnaliștii de la portalul agora.md au mers la Grozești, în satul de baștină al liderului PDM, Vlad Plahotniuc. Aceștia au realizat un reportaj video, în care oameii au doar cuvinte de laudă despre șeful democraților, care candidează pe circumscripția Nisporeni.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Februarie 2019, ora: 16:40

Toți pensionarii din Republica Moldova vor primi medicamente gratuite după venirea la guvernare a Partidului Politic ȘOR, a promis liderul acestuia, Ilan Șor. El a prezentat prioritățile programului formațiunii sale destinat pensionarilor, care mai prevede majorarea de câteva ori a...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Februarie 2019, ora: 15:47

Rețeaua de magazine Nr.1 anunță că a majorat din nou salariile angajaților, ca urmare a reformei fiscale, implementată de Guvern și își anunță susținerea pentru Partidul Democrat din Moldova.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Februarie 2019, ora: 15:44

O companie din nordul țării - T.B. Fruit Moldova - ar putea primi o amendă record de 13 milioane de lei, dacă se va dovedi că a comis evaziune fiscală în proporții deosebit de mari.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Februarie 2019, ora: 13:20

Instituțiile media din trustul Platon-Țopa continuă să tirajeze valuri de minciuni în actuala campanie electorală, iar cele mai multe dintre ele vizează Partidul Democrat din Moldova. Unul dintre ultimele materiale denigratoare se referă la activitatea cadidatului PDM pe...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Februarie 2019, ora: 13:01

Partidul Politic ȘOR a elaborat un program concret care va îmbunătăți viața pensionarilor. Iar una din prevederile acestuia este anularea impozitelor directe și indirecte pentru pensionari, ceea ce va duce la reducerea mărfurilor și serviciilor pe care le procură cu aproximativ...

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)