Astăzi 22 Iulie 2019, Luni - Ultima actualizare la 21 Iulie 2019
Abonamente

Istorie 20 Februarie 2016, ora 07:08    Din editia print

Iurie Colesnic - În culisele Istoriei: Axinte Frunză, omul care a anticipat formarea României Mari

Marime Font

Latinistul Axinte FRUNZĂ (13.02.1859, Scorțeni, jud. Orhei - 1933, București) a fost unul dintre basarabenii care la fel ca Petre Cazacu, Gheorghe V. Madan, Victor Crăsescu ş.a. a trecut clandestin Prutul, fiind urmărit de poliţia rusă pentru activitate revoluţionară. 

A făcut studii universitare şi a fost celebru în istoria Iaşului ca unul dintre cei mai buni latinişti, dar şi cei mai stranii profesori.

Axinte Frunză este autorul lucrării România Mare pe care el a publicat-o în 1916, adică cu un an mai înainte de intrarea României în primul război mondial. El a avut intuiţia să anticipeze formarea României Mari şi previziunea lui s-a realizat după 1918.


„Un prieten îl apreciezi numai după ce l-ai pierdut, aşa scria în Evocările sale despre Zamfir Arbore basarabeanul Axinte Frunză (Viaţa Basarabiei, nr. 5-6, 1936). Iar pierderea e cu atât mai dureroasă, cu cât a fost mai neaşteptată. Abia atunci îţi dai seama pe cine ai pierdut, atunci numai încep să răsară amintirile, odată cu fiinţa, cu figura, cu viaţa adevărată a celui dispărut.

Se înţelege, amintirile noastre prezintă vreun interes numai dacă figura sau viaţa persoanei amintite, iese din cadrul fenomenelor banale stereotipe ale unui mediu dat, dacă aruncă vreo rază, vreo scânteie de lumină asupra unei epoci.

Astfel, fără aceste sclipiri, dispar şi figură, şi mediu, şi epocă, fără urme, în ceaţa sură şi uniformă a trecutului”.

Mulţi fii a mai pierdut Basarabia! Pe mulţi i-a pierdut în plaiuri străine, unde au avut soarta puilor de cuc.

Axinte Frunză a părăsit meleagul după câţiva ani de studenţie la Seminarul Teologic din Chişinău. A mai studiat la Harkov, la Odesa şi la Kiev şi, săturat de supravegherea poliţienească, s-a refugiat în România. A activat în cercurile narodniciste de unde a şi deprins flăcăul din Scorţenii Orheiului acea adresare monahală, dar atât de firească – frate! I se potrivi atât de bine, că şi în literatura memorialistică a intrat tot cu ea, căci nu ţi-l puteai închipui altfel.

Ionel Teodoreanu în volumul Masa umbrelor şi-l aminteşte astfel: „Fratele Frunză (Axinte) cu redingota lui rămasă dintr-o preistorie a redingotei, surâdea în barba lui creaţă (şi rusnac şi grec), atât de absent, încât abia la plecare îţi aduceai aminte de el: că a fost. Doctorul Mironescu tăcea amar (cum şi era), cu pâcle în adâncul ochilor de la Tazlău, dar când deschidea gura povestea anecdote rurale formidabile, stârnind hăulirea marelui râs din care el nu se alegea decât cu o scânteie în ochi şi o zvâcnire armăsărească a nărilor. Apoi iar se lăsa cuprins de bălăriile gândurilor, până când fratele Frunză (ca prin vis) rostea, luându-l spre pahare: „Hai, bre”.

Nu ştim cum arăta în tinereţe, pe când Ohranca ţaristă îi pândea cărările. Se prea poate ca în dosarele ei să se fi păstrat fotografii din acea vreme. Dar din pozele din ultimii ani de viaţă îl descoperim asemănându-se foarte mult cu Anton Cehov, din opera căruia a şi tradus. Şi dacă e să dăm crezare spiritului de observaţie al prietenilor şi al oamenilor care l-au cunoscut, apoi am putea descoperi şi unele trăsături sufleteşti care li se potrivesc.

L. Calustian în nişte Simple note (Flacăra pentru minte, inimă şi literatură, nr. 28, 1981) descrie anturajul lui de la revista Viaţa Românească la care colabora: „Nu l-am cunoscut pe scriitorul, traducătorul şi profesorul de limbă şi literatură latină, Axinte Frunză, de la Iaşi şi din gruparea Vieţii româneşti, decât din lecturi şi din istorisirile orale ale lui Cezar Petrescu şi Victor Iamandi, Mihai Codreanu şi Toader Zipa, Ionel şi Păstorel Teodoreanu, Ion Simionescu şi Ion Petrovici, Demostene Botez şi M. Sevastos şi, cred – după ştiinţa mea – că aceştia doi din urmă sunt singurii, dintre foştii lui elevi, care în memorialistica publicată în anii noştri, i-au schiţat portretul, după ce mai înainte, Calistrat Hogáş, coleg cu el de dăscălie latinească, prieten şi tovarăş de drumuri şi poteci – bătând împreună munţii Moldovei – îl descrie în povestirea La Tazlău, aşa cum era, nedându-o încă în vileag identitatea reală, ci numindu-l criptic „Domnul Arsene”. Şi absolut toţi erau de acord, fără nici o rezervă, că Axinte Frunză făcea parte dintr-o familie umană, în afara seriilor întâlnite”.

Nu ştiu cum se face, dar în acest om al generaţiei deceniului şapte (al veacului trecut, bineînţeles), ca într-un buchet s-au întâlnit multe calităţi rare care uneori s-ar părea că se exclud: melancolic, cu ciudăţenii ce aduc a joc de copil, cu un simţ înnăscut al dreptăţii şi al onoarei, cu o cultură rară şi cu o perseverenţă de invidiat în lupta împotriva autocraţiei ruseşti, delicat, dar şi foarte ironic – acestea sunt doar câteva dintre firile nevăzute care modelau caracterul lui Axinte Frunză.

La formarea caracterului „fratelui Axinte” au contribuit, probabil, şi anii copilăriei petrecuţi la Scorţeni, în mijlocul codrenilor, şi anii de studiu la seminarul din Chişinău, aceasta fiind prima forjerie a viitorului scriitor, dar cel mai mult totuşi au contribuit prietenii, basarabenii de care nu s-a despărţit niciodată: Dobrogeanu-Gherea, C. Stere, B.P. Hasdeu, F. Codreanu, Zamfir Ralli-Arbore, Victor Crăsescu ş.a. Drept mărturie că prietenii i-au fost oamenii cei mai aproape de suflet în toate timpurile şi fără de ei nici nu poate concepe viaţa, ne servesc următoarele rânduri scrise de Axinte Frunză: „... Dureroasa pierdere a străvechiului meu prieten, Zamfir Arbore, mi-a deşteptat amintiri, fără care viaţa şi personalitatea acestui mare democrat nu pot fi înţelese de multă lume, chiar de persoanele care-şi închipuie că l-au cunoscut pe Arbore în intimitate. Numai anumite amintiri, străvechi şi răsărite deodată din pâcla trecutului, pot explica cum a putut să se formeze – dintr-o fudulă odraslă de boier basarabean, neclintită în tradiţiile Bizanţului, – cum a putut să răsară şi să se formeze un democrat, cu un anumit fond de idei şi care n-a cunoscut compromisul şi oportunismul caracteristic generaţiilor camelionice din partidele aşa-zise înaintaşe, pe care Arbore le-a văzut îndestul”.

Aşa îşi deapănă el începutul amintirilor despre Zamfir Arbore şi, probabil, aşa ar fi scris despre fiecare dintre prietenii săi, dacă timpul i-ar fi oferit această ocazie, așa cum firea-i umanistă s-a manifestat în volumul Muntele Athos (1909).

Ca într-un joc al destinului Prutul a fost râul care i-a împărţit sorocul vieţii în două. Cât timp a locuit în imperiu, a schimbat şcolile, şi-a schimbat locul de trai, fiind mereu urmărit de poliţie. A trecut în România, a devenit profesor de liceu, traducător, scriitor şi s-ar părea că a nimerit în altă viaţă. Şi totuşi este un semn de egalitate între cele două moduri de existenţă ale lui Axinte Frunză – permanent, până la ultima suflare s-a simţit mobilizat să lupte împotriva ţarismului. Şi dacă la început programul de luptă era general, cum se obişnuia în cercurile narodniciste şi în cele social-revoluţionare, apoi, sudată cu maturitatea politică, vine înţelegerea că un rol deosebit în această luptă are şi mişcarea naţională. Ca şi în cazul lui C. Stere, Axinte Frunză acceptă biruinţa Germaniei în primul război mondial pentru ca, în sfârşit, să fie răpus colosul monarhiei de la răsărit. În 1916 Liga pentru eliberarea Basarabiei din Bucureşti îi publică volumul România mare, o anticipare a evenimentelor desfăşurate pe parcursul anului 1918.

În necrologul tipărit în revista Viaţa Basarabiei (nr. 6, 1933), descoperim o succintă apreciere: „Cartea lui, intitulată România mare, publicată la Bucureşti în 1916 în editura Ligii pentru eliberarea Basarabiei, constituie cel mai pasionant imn patriotic dedicat provinciei sale de baştină. În ura lui neîmpăcată faţă de ţarismul hrăpăreţ, în înverşunarea lui fanatică antirusească, Frunză s-a agăţat cu toată puterea naţionalismului său curat de ideea intrării noastre în război alături de Germania. În imaginaţia lui înfierbântată de dorul reluării Basarabiei, Hidenburg lua proporţiile unui Dumnezeu, „care ne va salva în curând şi de alianţa cu sf. Rusia, el ne va reda, dacă vom voi, şi sărmana noastră Basarabie” (România Mare, pag. 4)”.

De data aceasta intuiţia lui politică a dat greş, dar norocul a făcut ca visul lui să se împlinească: Basarabia s-a eliberat. Şi parcă simţindu-se obligat să-şi ajute compatrioţii care treceau la noua reformă şcolară, la şcoala naţională, Axinte Frunză tipăreşte în 1918 Gramatica limbii române, acesta fiind aportul său la marile schimbări în viaţa basarabenilor...

Se ogoiesc furtunile politice, intră în albii râurile revărsate şi la un moment dat eroul nostru parcă a prins să tânjească după literatura rusă. Axinte Frunză face traduceri, începând, probabil, să trăiască în lumea închipuită a eroilor literari. A trecut prin suflet Oblomov de Goncearov, Oameni de prisos de Cehov, Fără grai de Korolenko, Copilăria mea de Gorki.

A plăsmuit nuvele şi povestiri proprii. Una din ele, Dezlegări, a apărut în Viaţa românească, dar volumul de proză pregătit pentru editură a avut o soartă tragică... În Memoriile (1970) sale Demostene Botez scrie: „Axinte Frunză a fost mai puţin norocos, cu toate că schiţele şi nuvelele lui aduc aminte – ca şi chipul lui – de Cehov. După moartea sa, o culegere a fost dată la Editura de stat pentru literatură, dar a rămas pe semne într-un sertar şi cu siguranţă nu va mai apărea niciodată. Avem, se vede, de unde irosi!”

Trebuie să spun că şi în concepţiile lui politice au survenit, cu anii, anumite schimbări. În locul ţarismului scos de pe arena politică A. Frunză descoperă un nou adversar pe care într-un post-scriptum îl caracterizează astfel: „Poate n-ar trebui să mai adaug şi acest „P.S.”, dar tânărul, nemilosul, agresivul capitalism oriental, se dă pe faţă la tot pasul, se cere să fie comentat, admirat”. Ciudatul profesor nu era dispus să cedeze în această nouă încăierare – o mărturisire elocventă aflăm în paginile lui L. Calustian: „Şi mai reţin, de la Lucreţiu Pătrăşcanu, o mărturisire, pe care mi-a făcut-o în 1931 sau 1932, că şi soţia lui Axinte Frunză era un exemplar omenesc de absolută excepţie şi că în timpul ilegalităţii, casa lor de la Iaşi era deschisă, întotdeauna, membrilor partidului comunist”.

Era scriitor, avea lumea lui, avea pentru această lume alcătuite legile ei de existenţă. O pildă. Axinte Frunză căuta pentru o traducere din Gorki termeni adecvaţi: „Ţi-am trimis, în sfârşit, pe Gorki. Fiindcă la publicare, adică la corectură, aş putea să fiu şi eu la Bucureşti, se vor mai putea drege poate şi cele câteva adjective, câţiva termeni etc., care-mi stau pe suflet şi pentru care aici, zadarnic am consultat cunoscuţi şi necunoscuţi, specialişti, profesori de limbi, dicţionare, gardişti, covrigari, bucătari etc.” (Dintr-o scrisoare).

În aceeaşi scrisoare găsim un exemplu de atitudine frăţească faţă de memoria unui prieten, scriitorul şi pedagogul Calistrat Hogáş: „În chestia lui Hogáş, nu ştiu ce să-ţi spun. Mai întâi de toate tare bănuiesc că volumele lui au putrezit de mult prin pivniţele Vieţii româneşti, căci la librărie nu s-a găsit niciodată nimic (funcţionarii se leneveau să le aducă la librărie). Al doilea, nu cred că i-ai putea da de urmă, decât adresându-te d-rei Hogáş, profesoară de desen la Piatra-Neamţ (dacă mai trăieşte), sau directorului de la liceul din Roman, ginerele lui Hogáş. Dar i-am uitat numele şi nu ştiu iarăşi, dacă mai există şi azi. Poate ar trebui întrebat Ibrăileanu, sau altă persoană analogă.
Încolo, pe aici – bună pace şi sănătate, ceea ce-ţi doresc şi D-le din suflet.
A. Frunză, Sărărie 36”.

Şi parcă preluând ştafeta, basarabenii n-au vrut să-l dea uitării pe A. Frunză: atunci când în 1933 a fost dus la cimitirul Eternitatea, şi-au publicat însemnările Vasile Luţcan şi Nicolae Costenco. Au plecat din lumea celor vii contemporanii lui, iar noi continuăm parcă să-l mai vedem pe Axinte Frunză datorită amintirilor lăsate posterităţii de bunii săi elevi:

„„Fratele Axinte” venea agale pe culoarele lucii ale Liceului internat, cu capul puţin înclinat într-o parte, cu privirea visătoare, bălăbănind catalogul, apucat cu două degete de-un colţ, cum duci o gazetă pe stradă. Îşi făcea conştiincios lecţiile, deşi cam fără chef. Ne dădea explicaţii interesante asupra operelor şi scriitorilor clasici. Insista asupra laturii istorice şi sociale a faptelor. Nu atribuia parcă cine ştie ce însemnătate belferiei, rolului de dascăl, ca Hogáş. Punea în viaţă accentul principal pe omenie, pe libertăţi şi pe dreptatea socială!” (Mihai Sevastos, „Amintiri de la Viaţa Românească”,1966).

Un articol de: Iurie Colesnic
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 21 Iulie 2019, ora: 15:47

FRATELE lui Igor Dodon are AFACERI cu Chaika / Vor construi peste un MILION de metri pătrați de IMOBILE DE LUX

FRATELE lui Igor Dodon are AFACERI cu Chaika /  Vor construi peste un MILION de metri pătrați de IMOBILE DE LUX Foto: Dodon și Chaika

Fratele mai mic al președintelui R. Moldova Igor Dodon, Alexandru Dodon, a devenit proprietarul a 15% din acțiunile companiei rusești ”Archpley Development”, a omului de afaceri și politicianului Igor Chaika, fiul Procurorului General al Rusiei, care este și președintele...

( ) Citeşte tot articolul

Comentariu 21 Iulie 2019, ora: 12:48 de Silviu Tănase

Istoria unei fotografii trucate

Istoria unei fotografii trucate Din editia print

Ieri liniștea onlinului de pe malurile Bâcului a fost tulburată de o poză unde Premierul Maia Sandu își ține discursul la ceremonia de investire a bașcanului Găgăuziei, Irina Vlah, pe fundalul drapelului rusesc. 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Iulie 2019, ora: 12:13

ULTIMA ORĂ / Valeriu Munteanu a fost ales Președintele Partidului „Uniunea Salvați Basarabia” (VIDEO)

ULTIMA ORĂ / Valeriu Munteanu a fost ales Președintele Partidului „Uniunea Salvați Basarabia” (VIDEO)

Valeriu Munteanu, fost vicepreședinte al Partidului Liberal și ex-ministru al Mediului, a fost ales președinte al partidului „Uniunea Salvați Basarabia”, anterior partidul „Mișcarea Acțiunea Europeană”, relansat astăzi, 21 iulie, care va avea drept scop Unirea R....

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Iulie 2019, ora: 10:43

Originile tulburării de alimentare anorexia nervoasă se regăsesc atât în minte cât și în corp, potrivit unui studiu internațional. Anorexia este văzută ca o boală psihică gravă. Dar medicii de la King’s College din Londra au arătat că schimbările legate...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Iulie 2019, ora: 10:39

 Meghan Markle și prințul Harry au primit numeroase critici pentru că au decis să-și crească fiul fără să respecte tradiția regală. Cu toate acestea, regina Elisabeta a II-a le-a dat binecuvântarea! Dar, potrivit unui expert regal, există un singur lucru pe care suverana...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Iulie 2019, ora: 10:33

Maia Sandu: UNIREA Moldovei și României POATE AVEA LOC

Maia Sandu: UNIREA Moldovei și României POATE AVEA LOC

Maia Sandu a subliniat faptul că nu partidele politice ar trebui să ia o decizie în ceea ce privește unirea Moldovei și României.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Iulie 2019, ora: 10:31

 Camioneta care-i transporta pe migranţi a ieşit de pe autostradă lângă localitatea Demir Kapija şi a plonjat într-un şanţ de 14 metri adâncime, a transmis postul de radio A1 din Macedonia de Nord, citând surse judiciare. Printre răniţi sunt şi copii.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Iulie 2019, ora: 10:26

Autorităţile dintr-un sat din Elveţia, aflat în apropierea graniţei cu Italia, au scos case la vânzare la preţul de 1 dolar.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Iulie 2019, ora: 10:10

Un lucru pe care toţi cetăţenii Uniunii Europene îl au în comun e un paşaport cu însemnele UE. Însă, aşa cum cei înstăriţi pot cumpăra haine de ultima modă pe eleganta Via dei Condotti, din Roma, investitori străini bogaţi, în principal ruşi, dar...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Iulie 2019, ora: 10:08

Fostul premier Victor Ponta, liderul partidului Pro România, are comentarii acide, pe Facebook, la interviul pe care un alt fost premier, Dacian Cioloș, l-a acordat vineri seară emisiunii „24/7” de la Digi24. Dacian Cioloș a convenit cu Dan Barna, prezidențiabilul USR, să...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Iulie 2019, ora: 09:47

Peste 20.000 de ruși au cerut la Moscova ALEGERI LIBERE, după ce zeci de candidați au fost eliminați abuziv din cursă

Peste 20.000 de ruși au cerut la Moscova ALEGERI LIBERE, după ce zeci de candidați au fost eliminați abuziv din cursă

Peste 20.000 de persoane s-au adunat sâmbătă pe un larg bulevard din centrul Moscovei pentru a cere alegeri locale libere şi corecte, transmite AFP.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Iulie 2019, ora: 09:26

Alegeri legislative în Ucraina: Partidul lui Zelenski ar putea câștiga majoritatea care să-i permită să guverneze singur

Alegeri legislative în Ucraina: Partidul lui Zelenski ar putea câștiga majoritatea care să-i permită să guverneze singur

Ucrainenii au început duminică să voteze în cadrul alegerilor legislative anticipate al căror favorit este partidul noului preşedinte Volodimir Zelenski. Formaţiunea recent creată şi denumită 'Slujitorul poporului' - după numele unui serial televizat în care Zelenski...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Iulie 2019, ora: 09:24

PDM și-a AMÂNAT Congresul, în cadrul căruia urma să aleagă noua conducerii

PDM și-a AMÂNAT Congresul, în cadrul căruia urma să aleagă noua conducerii

Membrii Consiliului Politic Naţional al PDM s-au întrunit ieri în şedinţă. Democrații au făcut o analiză a situaţiei social-politice din ţară, după ce Partidul Democrat a cedat guvernarea.

( ) Citeşte tot articolul

Horoscop 21 Iulie 2019, ora: 09:13

HOROSCOP ZILNIC: HOROSCOPUL ZILEI DE 21 IULIE 2019. PEȘTII CAUTĂ SPIRITUALITATEA

HOROSCOP ZILNIC: HOROSCOPUL ZILEI DE 21 IULIE 2019. PEȘTII CAUTĂ SPIRITUALITATEA

Horoscopul zilei de 21 iulie 2019 aduce previziuni astrale pentru zodiile Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioară, Balanță, Scorpion, Săgetător, Capricorn, Vărsător, Pești. Horoscopul zilnic pentru 21 iulie 2019 vine cu sfaturi pentru toate zodiile. Horoscopul zilnic pentru 21 iulie 2019...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Iulie 2019, ora: 08:25

SECRET DE STAT / MOLDOVA în anul 1947. CANIBALISM în socialism sau peste 300 000 de MORȚI

SECRET DE STAT / MOLDOVA în anul 1947. CANIBALISM în socialism sau peste 300 000 de MORȚI

Este binecunoscut faptul că foamea din 1947 a fost un rezultat al deciziilor și acțiunilor regimului sovietic. 

( ) Citeşte tot articolul

Frumusețe 21 Iulie 2019, ora: 00:10

Uleiul de măsline este bogat în fitonutrienti, vitamine (A, B1, B2, C, D, E, K,), acizi graşi omega 3 şi omega 6, fiind ideal pentru gătit pentru că nu îşi pierde proprietăţile la încălzire decât la peste 210 grade Celsius", ne spune prof. dr. Gheorghe...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Iulie 2019, ora: 00:06

Expertul în politici de securitate Rosian Vasiloi a fost numit joi, 18 iulie, la propunerea ministrului de Interne, Andrei Năstase, în funcţia de şef al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră. El îl va înlocui în această funcţie pe Fredolin Lecari.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Iulie 2019, ora: 10:51

ATENȚIE / Un nou val de caniculă LOVEȘTE Europa. Meteorologii anunță o anomalie meteo

ATENȚIE / Un nou val de caniculă LOVEȘTE Europa. Meteorologii anunță o anomalie meteo

Un nou val de căldură lovește Europa începând de luni, 22 iulie, temperaturile urmând să ajungă în unele țări și până la 42 de grade Celsius.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Iulie 2019, ora: 10:18

Statul va plăti 7600 de euro pentru „consultanță și evaluare” a privatizării Air Moldova, Tutun-CTC și Gările Auto

Statul va plăti 7600 de euro pentru „consultanță și evaluare” a privatizării Air Moldova, Tutun-CTC și Gările Auto

Parlamentul caută agenții private care prestează servicii de consultanță pentru evaluarea modului de pregătire și desfășurare a privatizării companiei aeriene „Air Moldova”, a vânzării „Tutun-CTC” și a concesionării întreprinderii „Gările...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Iulie 2019, ora: 08:46

AgroMeteo: Cer variabil și maxime de până la 31 de grade Celsius

Serviciul Hidrometeorologic de Stat anunță pentru astăzi, 19 iulie, cer variabil. Maxima termică va urca până la 31 de grade Celsius. Vremea va continuă să fie frumoasă, senină şi caldă. Vântul va sufla domol din Vest, iar presiunea atmosferică va fi normală.

( ) Citeşte tot articolul

Internațional 20 Iulie 2019, ora: 08:27

Un politolog şi un general german avertizează: Rusia ar putea declanşa un „atac-surpriză“ în regiunea Mării Negre, ţările baltice, Polonia sau Ucraina

Un politolog şi un general german avertizează: Rusia ar putea declanşa un „atac-surpriză“ în regiunea Mării Negre, ţările baltice, Polonia sau Ucraina

Rusia continuă să se doteze cu rachete „interzise“ şi se pregăteşte de războaie regionale limitate în Europa, scrie publicaţia germană „Die Welt“, pe baza raportului unui politolog şi al unui general german în retragere.

( ) Citeşte tot articolul

Horoscop 20 Iulie 2019, ora: 07:36

Horoscopul zilei de 20 iulie 2019 aduce previziuni astrale pentru zodiile Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioară, Balanță, Scorpion, Săgetător, Capricorn, Vărsător, Pești. Horoscopul zilnic pentru 20 iulie 2019 vine cu sfaturi pentru toate zodiile. Horoscopul zilnic pentru 20 iulie 2019...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 20 Iulie 2019, ora: 06:03

Se împlinesc 92 de ani de când Regele Mihai a urcat pe tronul României. S-a întâmplat în 20 iulie 1927, când Principele Moștenitor Mihai avea doar 6 ani. Urcarea pe tron a unui copil a impresionat o lume întreagă. 

( ) Citeşte tot articolul

Culinar.md 20 Iulie 2019, ora: 06:03

Vara, mai ales in week-end-urile insorite, ne mutam bucataria afara, la gratar. 

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)