Actualitate

Kestutis KUDZMANAS: Lituania, Exemplu pentru Republica Moldova

 Excelență, la sfârșitul lunii martie s-au împlinit 15 ani de când Lituania se află sub umbrela NATO, ca stat membru al acestei importante organizații. Care a fost impactul aderării asupra arhitecturii securității naționale a Lituaniei ?

Într-adevăr, în acest an consemnăm 15 ani de când Lituania se află sub umbrela NATO, fiind în siguranță, precum celelalte state membre. În acești ani am devenit un partener de încredere al Alianței, pentru că dorim să fim nu doar apărați, să fim în siguranță, dar și să contribuim la securitatea regională. Anul trecut toate partidele au votat ca să fie alocate 2% din produsul intern brut pentru apărare, așa cum se întâmplă deja în mai multe țări europene – Letonia, Estonia, Polonia, România. Despre aceasta s-a discutat la Summitul din Țara Galilor și trebuie să ținem cont de toate prevederile, pentru că NATO suntem cu toții. Fiecare trebuie să contribuie, ca să poată beneficia de ceva. E firesc să fie așa. Trebuie să ne ghidăm anume de sentimentul de apărare colectivă, dar și să recunoaștem că succesele obținute de Lituania în diverse domenii, inclusiv în cel economic, se datorează nu doar prezenței în UE, la fel de 15 ani. Faptul că au fost făcute investiții de zeci de miliarde de euro, contribuind la creșterea spectaculoasă a PIB-ului, a devenit posibil grație stabilității și siguranței garantate de NATO. Dar să știți că drumul spre statutul de membru al Alianței nu a fost simplu. După obținerea Independenței, la 10 martie 1990, de altfel, trebuie să amintesc că Republica Moldova a fost prima țară din lume care a recunoscut această Declarație, fapt pentru care vă suntem recunoscători, încercam să găsim variante pentru asigurarea statalității Lituaniei, sistemului de apărare.

Au fost opinii diferite. Unii erau de părere ca Lituania să-și declare neutralitatea, alții ca să formăm o Uniune Baltică etc. Or, totuși s-a conturat ideea de aderare la NATO, cea mai sigură alianță în domeniul securității și apărării. Astfel, în anul 1994 președintele Vytautas Brazauskas a prezentat cererea de aderare și abia peste 10 ani am devenit membru al Alianței Nord-Atlantice. Deci, procesul de integrare a durat 10 ani. Aceasta a însemat și instruirea, perfecționarea cadrelor militare la standardele NATO. Desigur, structura acestei organizații se schimbă în permanență, apar noi amenințări, provocări de care anterior nu se știa, cărora toți împreună trebuie să le facem față. Se schimbă climatul politic în regiune și în lume, au apărut conflicte în vecinătatea NATO, s-a amplificat actele de terorism și procesul de migrație. Și toate acestea ne impun să fim vigilenți, să menținem ritmul evoluției. Acum vorbim despre războiu hibrid, despre propagandă, război informațional, atacuri cibernetice, al căror origine este greu de identificat. Astfel, acum NATO nu înseamnă doar tehnică militară cu care să se apere, dar este și componenta politică, menținerea trupelor de pacificare. De altfel, Lituania a dublat numărul de reprezentanți în misiunile de pacificare. Știm că și Moldova participă activ în asemenea misiuni, în special în Kosovo, și este foarte bine acest lucru, căci interoperabilitatea este un aspect important în sectorul de securitate și apărare. Și faptul că suntem sub umbrela NATO conferă Lituaniei atractivitate în domeniul afacerilor pe plan internațional, dar principalul este siguranța internă și capacitatea de rezistență la factorii externi de amenințare.

Ați menționat că 10 ani a durat procesul de pregătire pentru aderare la Alianța Nord-Atlantică. Cum s-a schimbat percepția cetățenilor față de NATO în această perioadă de timp ?

Este o întrebare interesantă. Trebuie să recunosc că la început era un procent mic de susținători ai acestui proces, cel de aderare la NATO. Și a trebuit cu migală, cu mult tact să informăm cetățenii ce presupune statutul de membru, care sunt beneficiile, deoarece doar cetățenii sunt în drept să decidă în ce direcție să se îndrepte țara. Era o perioadă complicată, deoarece coincidea cu acțiunile NATO în fosta Iugoslavie. Evident, societatea reacționa la unele comentarii care se făceau în acest context și atunci popularitatea NATO în rândul cetățenilor a scăzut. Trebuia de explicat oamenilor ce se întâmplă, de lucrat cu ei. Aici un rol deosebit au avut ONG-urile, care au informat corect societatea. Nu e bine să convingi pe cineva de ceva, ci este bine să explici ca singur să înțeleagă. Așa s-a întâmplat și la noi. Până la urmă lituanienii au înțeles care sunt benefiicile oferite de NATO, că doar fiind membru al acesteia putem fi în siguranță și putem face față provocărilor și amenințărilor externe. Astfel, înainte de aderare numărul celor care erau pro-aderare era foarte mare, ca și pentru aderare la UE, de altfel. Și acum în Lituania este cel mai mic procent de eurosceptici și oponenți ai NATO, toți înînțelegând că este necesară o apărare colectivă și că trebuie să fie majorat bugetul pentru apărare. Or, informarea continuă, deoarece arhitectura securității în regiune și în lume este într-o schimbare permanentă.

Factorul politic este foarte important atunci când este vorba de vectorul de dezvoltare a țării sau privind statul de neutralitate. Partidele politice greu au găsit consens pe această dimensiune?

Da, este foarte important acest lucru. Sunt opinii diferite, viziuni în contadictoriu, dar referitor la politica externă a țării chiar din primii ani de Independență toate partidele, indiferent de colaratura politică, de poziția pe care o ocupă – este la guvernare sau în opoziție, au ajuns la o înțelegere. Să fie păstrat cursul de dezvoltare al țării, să fie menținut statutul de membru al NATO și cel al UE. Au fost semnate acorduri în acest sens, care se respectă. Iar anul trecut, unanim, a fost semnat Memorandumul privind stabilirea a 2 procente din PIB pentru sectorul de apărare. Trebuie să recunoaștem că pe interior se discută în contradictoriu, sunt viziuni separate față de anumite subiecte, dar în exterior Lituania apare cu o viziune comună, unică a tuturor forțelor politice.

Acum, mai mult ca oricând, se vorbește despre securitatea informațională, propaganda având un caracter destabilizator. Cum luptă Lituania cu propaganda și dacă reușește să o contracareze?

Lituania a simțit efectul propagandei de cum a lansat procesul de aderare la NATO și UE. A simțit amenințările războiului hibrid, care acum a luat amploare. Atunci NATO era prezentată într-o lumină proastă, era prezenată ca o sperietoare. Și acesta era scopul – cetățenii să nu accepte aderarea la NATO. Principalele ținte erau reprezentanții minoritaților naționale, cărora li se inducea și o stare de frică, de nemulțumire față de procesele de democratizare, de modernizare a țării care se derulau, conform standardelor internaționale. Ne-am lovit de multe probleme în primii ani după destrămarea imperiului sovietic. Și a trebuit să găsim soluții, să întreprindem acțiuni de contrapropagandă, să explicăm cetățenilor care este adevărul. Nu a fost ușor, dar grație spiritului național, aș zice, civic, patriotic, am reușit să menținem unitatea poporului nostru, să fructificăm oportunitățile oferite de NATO și UE. Mulți au conștientizat acest lucru, deoarece nu au uitat ce le povesteau bunei lor despre ocupația sovietică, despre deportări. Bunelul meu, care a fost deportat, mi-a povestit multe despre cea ce s-a întâmplat după ce Lituania a fost ocupată, de aceea noi trăiam cu gândul la libertate, la independență. Și când a apărut această posibilitate, am fost foarte hotârâți. Deși au fost multe piedici, istoria nu se uită, am reușit să devenim ceea ce am fost până în anul 1940. Acum, la fel, propaganda se amplifică, inclusiv pe rețelele de socializare, unde apar multe fake news. Or, există ONG-uri care le depistează și le comentează, spunând oamenilor adevărul despre NATO, UE. Este îmbucurător faptul că tânăra generație nu se lasă influențată, dar este necesară o cooperare cu toate țările din regiune.

Pe parcursul anului 2019 Ambasada Lituaniei este punct de contact NATO la Chișinău. Ce acțiuni întreprinde având acest mandat?

Am preluat acest mandat de la Polonia, care ne dă posibiluatea să comunicăm cu partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, cu instituțiile statului, dar și cu societatea civilă în vederea realizării mai multor proiecte, în special, cele cu caracter informativ. Vrem să le lămurim cetățenilor care sunt funcțiile NATO, ce proiecte bilaterale implementează în Republica Moldova, chiar dacă are statut de neutralitate. Am avut mai multe lecții publice la diverse instituții de învățământ. Și consider că diplomația populară este foarte importantă în acest context. De asemenea, avem o cooperare armonioasă cu Ministerul Apărării, dar și cu Oficiul de legătură NATO la Chișinău, cu care vom pregăti mai multe activități, vizite ale experților și oficialilor din țările membre NATO care au ambasade la Chișinău. Vrem să avem proiecte comune, astfel impactul este mai mare.

Domnule ambasador, să ne referim și la cooperarea moldo-lituaniană. Care sunt realizările pe parcursul a celor 27 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, dar și posibilitățile de extindere a colaborării bilaterale?

Sunt bucuros să constat că între țările noastre este un dialog politic armonios și o cooperare intensă pe toate dimensiunile. Mai mulți experți lituanieni fac parte din Misiunea de Înalți comisari ai UE, care activează în ministerele de la Chișinău. În prezent sunt 2 consilieri, care se bucură de o înaltă apreciere din partea autorităților moldovene pentru înaltul profesionalism, pentru ajutorul acordat, dar și din partea Bruxellesului. De asemenea, au fost implementate peste 130 de proiecte Twinning, care pe parcursul a 10 ani însumează aproape un milion de euro. Impactul acestora este vizibil în diverse domenii. În acest context reiterez și importanța Acordului de Liber Schimb dintre Republica Moldova și UE. Noi am trecut prin această etapă, când trebuia să ajustăm cadrul juridic național la standardele europene, să ajustăm criteriile de calitate și siguranță a alimentelor pentru a fi acceptate pe piața europeană. Și acum împărtășim din această experiență Republicii Moldova, susținem crearea unor laboratoare, dar și instruirea cadrelor. La fel, susținem și sectorul bancar, care este unul important. Lituania, precum toate țările din UE, dorește ca în vecinătatea spațiului comunitar să fie stabilitate, toate țările să se dezvolte, cetățenii să aibă un nivel înalt de trai. Pentru aceasta este necesar ca să fie un climat investițional favorabil, deoarece astfel crește și PIB-ul și bunăstarea poporului. În prezent în Republica Moldova sunt mai multe companii lituaniene, altele urmează să se încadreze în decorul investițional din țara Dumneavoastră. Vom investi și în Zonele Economice Libere, dar pentru aceasta este necesară o stabilitate continuă.

Lituania a devenit membru al UE acum 15 ani. Când a fost simțit impactul benefic al aderării la spațiul comunitar?

Procesul de aderare la UE, ca și la NATO, a fost unul îndelungat și anevoios. În primul rând a fost necesară o pregătire a cadrelor, mai multe reforme în domeniul economic, pentru a trece la economia de piață. Erau mulți sceptici care afirmau că nu vom face față concurenței de pe piața europeană, deoarece are standarde înalte. Cu toate acestea, am continuat să informăm cetățenii despre beneficiile aderării la UE. Am avut o mare susținere și din partea experților europeni, care ne-au susținut prin intermediul proiectelor Twinning. Acum cetățenii sunt mulțumiți de tot ceea ce oferă UE și de faptul că suntem în spațiul comunitar.

https://moldovainprogres.com 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *