Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la 18 Septembrie 2018
Abonamente

Atitudini 24 Februarie 2015, ora 09:02    Din editia print

Marime Font

Limba română „curată”

Venind din București la Chișinău poți avea parte de sentimente amestecate. 

 
 
 

Pentru noi, problema limbii vorbite este frustrantă și înălțătoare, în același timp: un paradox, ca și întreaga Basarabie. Nu mă refer aici la invenția stalinistă oferită ca subiect de aparentă dezbinare în societate: cum să-i zicem-moldovenească, română sau, ca pe malul Bîcului, împăcând capra și varza - de stat.

Vorbesc despre percepția unora, că la București se vorbește o română „curată” iar la Chișinău ar fi una „stricată”. Când vii pentru prima dată din Țară și ți se cere să mai spui ceva, orice, numai de dragul de a fi auzit cum vorbești limba lui Eminescu, te simți un semizeu, aterizat pe pământul în care limba, mama și pâinea sunt lucruri sfinte. E înălțător să vezi cum lucruri pe care le luai ca banale sunt atât de importante la câteva zeci sau sute de kilometri de tine.



Începi să te frustrezi când cei de lângă tine încearcă să-și schimbe accentul, „bucureștenizându-l”. Nu e deloc măgulitor, mai ales dacă ai copilărit, ca și mine, pe malul Putnei, lângă Focșani și accentul pe care bunicii tăi îl aveau în pruncia ta era atât de similar cu cel de la Chișinău. Mie unul mi se pare atât de frumos accentul moldovenesc, încât e unul din motivele pentru care m-aș muta oricând la Chișinău.

Frati, frati da brînza-i pi bani

Și mai frustrant este, însă, percepția că TIMPUL le va rezolva pe toate. Și nu mă refer aici la publicația românimii noastre, în care am onoarea să aștern aceste rânduri. Iluzia că noile generații vorbesc acea română „curată” și acesta ar fi maximul unei generații e năucitoare.

Standardizarea limbii (nu și a accentelor, care trebuie să-și păstreze speficul, deci, frumusețea), este unul din lucrurile care sunt sisifice, ba chiar imposibile de rezolvat, în afara rezolvării ecuației Unirii. Indiferent câte cărți am reuși să trecem prin vămi, indiferent câte posturi TV am lansa sau câți profesori care-și dăruiesc viața limbii române am avea. Da, vom avea prin aceste lucruri un pic altă realitate, și nu există sărutări și plecăciuni suficiente pentru a recompensa munca pe care profesorii au depus-o în ultimii 25 de ani pentru a schimba considerabil situația lingvistică.

Dar... creștem diferit. Și cu cât stăm înstrăinați, ne depărtăm. Nu avem luxul de a aștepta o altă generație.

Trebuie să fim pragmatici, cum au fost în ultimii 25 de ani cei care nu ne-au dorit binele. În loc de poezii pentru pâine și limbă, ne trebuie pași concreți în direcția aducerii salvării celor peste 3 milioane de suflete dintre Prut și Nistru.

În Parlamentul României s-a constituit în această săptămână un grup parlamentar-PRIETENII UNIRII- care să producă o propunere de Unire în următorii ani.

Va fi Republica Moldova gata? Îndrăznesc să fiu optimist, dar numa în condițiile în care știm să acționăm pragmatic și țintind adevăratele victorii.

Un articol de: George Simion
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 08:04

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României Foto: Mediafax.ro/Afp

1970 - A murit, la doar 28 de ani, Jimi Hendrix, considerat unul dintre cei mai mari chitarişti rock din lume. Stilul său de a cânta la chitara electrică a influenţat majoritatea chitariştilor moderni. În 2003 a fost numit de revista Rolling Stone „Cel mai mare chitarist al...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

27 de ani

A mai trecut un an de la declararea independenței. Unii dintre noi au sărbătorit, au ţinut discursuri, au dansat, au mers la concerte. De parcă totul ar fi fost minunat. 27 de ani de dezamăgiri.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul