La 20 de ani de la adoptarea legislatiei lingvistice, aceasta nu se aplica in toate sferele de activitate din R. Moldova. O mare parte a institutiilor statului si a agentilor economici continua sa boicoteze limba romana, fara a fi sanctionati. Pe strada, in magazinele centrale din capitala si din celelalte orase ale RM se vorbeste preponderent rusa. Panourile abunda de greseli gramaticale, multi tineri prefera rusismele, iar unii deputati nici macar nu cunosc limba statului pe care il conduc. Iar situatia lingvistica din Transnistria este o imagine fidela a celei din URSS.
Si spatiul nostru mediatic este ocupat, in principal, de posturi radio si TV de limba rusa. Unicul organ guvernamental responsabil de respectarea legislatiei lingvistice – Departamentul de functionare a limbilor pe teritoriul RM – a fost desfiintat in 1994 si transformat in Departamentul pentru relatii interetnice, subordonat indirect Ambasadei Federatiei Ruse. Sa vedem ce cred unele personalitati despre acest lucru.
Ion Ungureanu,
ex-ministru al Culturii in primul guvern democrat al RM
"Nu ne-a ajuns nici tact, nici tarie de caracter…"
Au fost adoptate niste legi bune privind functionarea limbii romane in RM, dar nu ne-a ajuns nici tact, nici tarie de caracter pentru a le implementa. De aici rezulta toate neimplinirile noastre. Pentru a realiza ceva, trebuie sa fii tu insuti convins de necesitatea a ceea ce faci. Noi nu am prea fost convinsi, am fost indecisi. Asta au simtit-o oponentii nostri si au interpretat legislatia asa cum au vrut ei.
Viitorul va fi asa cum vom fi noi. Peste noapte, nimeni nu-si poate schimba caracterul. De noi depinde o chestiune: sa convingem pe cei vizati ca legile nu se discuta. Precum la rosu nu se trece si nimeni nu pune in discutie aceasta, asa-i si cu limba de stat. Daca nu o cunosti, fii bun si ocupa-te de altceva, nu lucra in structurile statului, care cer obligatoriu sa cunosti limba romana. Nu are importanta cine esti – deputat, prim-ministru ori simplu functionar. Asa se procedeaza peste tot in lume.
Oleg Serebrian, vicepresedinte PD
"Nu-i necesara forta, ci inteligenta"
Situatia lingvistica din RM nu s-a schimbat esential nici dupa 20 de ani. Este o perioada in care s-a realizat prea putin in aceasta directie. Autoritatile centrale niciodata n-au fost interesate s-o faca. Cunoscand foarte prost romana, au utilizat de cele mai dese ori ca limba de cancelarie rusa. La Presedintia RM, dar si in multe alte institutii importante, rusa a ramas ca limba de cancelarie si foarte multe documente se traduc prost in romana.
In 2007, grupul deputatilor social-liberali a venit cu o initiativa legislativa privind o mai buna cunoastere a limbii romane de catre functionarii publici, initiativa respinsa de majoritatea comunista. Am dat alarma referitor la necunoasterea limbii romane de catre cinci membri ai guvernului de atunci. Propuneam, de asemenea, ca deputatii care nu cunosc limba romana sa urmeze un curs de instruire, ca sa scuteasca pe viitor parlamentul de cheltuielile suplimentare, legate de traducerile simultane. Aceeasi initiativa se referea si la functionarii publici de nivel local. Deoarece motiunea noastra de cenzura n-a ajuns sa fie discutata in parlament, o vom readuce in atentie.
Actuala putere este datoare sa schimbe situatia, cu indulgenta si delicatete. Nu-i necesara forta, ci inteligenta. Trebuie sa stimulam interesul de invatare a limbii noastre de catre alolingvi, in primul rand – de catre functionarii rusofoni.
Iurie Leanca, deputat PLDM
"As insista asupra reformularii denumirii limbii de stat"
Dupa 20 de ani, s-ar parea ca ar fi trebuit sa avem o alta situatie lingvistica in tara. Sunt foarte multe de schimbat, tinand cont de felul cum vorbesc limba romana copiii, elevii, dar si maturii. Vedem deficiente de exprimare si carente. Statul n-a intreprins nimic pentru imbunatatirea situatiei limbii romane. Nici sistemul de invatamant nu si-a pus acest obiectiv. Cei care absolvesc scolile, liceele trebuie sa vorbeasca mult mai corect. Eu nu sunt pedagog si nu cred ca trebuie sa invatam doar gramatica foarte sofisticata a limbii romane. Din pacate, din lipsa unui mediu adecvat, tinerii prefera rusismele. Mai este si problema alolingvilor. Dupa doua decenii, ei nu vorbesc limba oficiala a statului in care locuiesc. Deci, se impun niste reforme, pe care trebuie sa le preluam din experienta tarilor avansate, fara a enerva pe cineva. Iar Legea cu privire la functionarea limbilor, daca e depasita, s-o modificam. Eu as insista si asupra reformularii denumirii limbii de stat – nu moldoveneasca, ci romana.
Corina Fusu, deputat PL
"S-a incercat revenirea la politicile lingvistice sovietice"
Limba romana a avut de suferit mult in perioada guvernarii comuniste. S-a incercat revenirea la politicile sovietice de promovare a unui moldovenism primitiv si antistiintific. Problema limbii romane este una foarte importanta, pentru ca tine de identitatea fiecarei persoane in parte. Discutiile despre limba au fost provocate intentionat pe parcursul acestor 20 de ani, ca tactica de a sustrage atentia oamenilor de la problemele lor adevarate. E vorba despre nivelul scazut de trai, de cultura si de civilizatie. Cand acestea vor fi remediate, bineinteles ca limba romana va avea doar de castigat. Legea despre functionarea limbilor, adoptata la inceputul anilor ’90, a fost, pur si simplu, neglijata. Sa revenim la ea si sa sprijinim dezvoltarea si a altor limbi minoritare in R. Moldova – limbile bulgara, gagauza, roma. Limbile se pot dezvolta doar printr-o stima reciproca, nu prin falsificari si minciuna.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
