În martie, suma deţinută de băncile centrale din întreagă lume a scăzut la 11.060 de miliarde de dolari, faţă de 12.030 miliarde de dolari, maximul atins în august anul trecut. Constatarea vine atât pe fondul unei aprecieri a dolarului american, fapt ce a dus la dminuarea valorii rezervelor deţinute în euro sau alte valute, dar şi că o schimbare de atitudine a băncilor centrale.
În special China şi Rusia au întreţinut în ultimii ani trendul acumulărilor masive de capital străin, cu aproximativ 825 de milioane de dolari în fiecare an al ultimului deceniu.
2015 marchează astfel sfârşitul unui deceniu de acumulări masive în rezervele băncilor centrale, acestea crescând cu 500% faţă de sumele constituite în 2004, arată agenţia Bloomberg.
Provocare pentru piaţă globală
Reducerea rezervelor valutare se arată că un eveniment cu implicaţii deosebite pe piaţă globală. Această ar putea genera o deprecire continuă a monedei euro, reducerea cererii pentru bonurile emise de Trezoreria Americană, dar şi o presiune suplimentară pentru economiile în dezvoltare, confruntate deseori cu derapaje în privinţa menţinerii ritmului de creştere economică.
"Este o provocare pentru pieţele emergente. Acesta au nevoie acum de stimuli monetari, dar, din ce se vede, sămânţa volatilităţii a fost deja semănată", consideră Stephen Jen, fost economist al FMI.
Vânzări masive
Dincolo de fluctuaţiile de curs valutar, analiştii Credit Suisse Group estimează că ţările în curs de dezvoltare, deţinătoare a peste două treimi din rezrva valutară a lumii, au trecut la vânzări masive de valută în ultimul trimestru al anului trecut.
Aproximativ 54 de miliarde de dolari au fost introduşi în piaţă, reprezentând cea mai mare cantitate de valută vândută de bănci într-o perioada atât de scurtă de la declanşarea crizei economice din 2008.
China şi ţările exportatoare de materii prime au redus treptat rezervele valutare deţinute pentru a acoperi efectele retragerii de capital din economiile lor şi a păstra cursul de schimb al mondelor naţionale.
Într-o analiză Bloomberg pe anul trecut, pieţele emergente au înregistrat un declin de 15 procente în faţă dolarului. Rezervă valutară a Chinei a coborât la 3.800 de miliarde dolari în decembrie 2014, faţă de 4000 de miliarde, nivel atins la jumătatea anului trecut.
Rusia, de asemenea, a redus cu un sfert valută deţinută în depozitele Băncii Centrale, până la 361 miliarde de dolari, că urmare a deficitului înregistrat de economia ţării după aplicarea sancţiunilor economice de către Occident şi a deprecierii rublei.
Arabia Saudită nu se prezintă nici ea mai bine, 10 miliarde de dolari fiind puşi în circulaţi de către banca centrală între august 2014 şi decembrie.
În momentul acesta, saudiţii deţin încă o rezervă valutară de 721 miliarde de dolari.
Euro în derivă
Trendul este posibil să se menţină pe măsură ce preţul scăzut al petrolului şi lipsa de creştere economică din pieţele emergente par să devină caracteristice pentru această perioada.
Cu un dolar în continuă creştere, constituirea rezervelor pare să devină problematica pentru majoritatea băncilor centrale, susţin reprezentanţii Deutsche Bank.
"Evoluţia evenimentelor va şubrezi şi mai mult poziţia monedei euro, care a benficiat în ultimii ani de tendinţa băncilor de a-şi diversifică rezervele valutare", explică George Saravelos de la Deutsche Bank.
Nivelul rezervelor valutare în euro a coborât la 22% în 2014, fiind cel mai scăzut procent din 2002 şi până în prezent, arată un raport al FMI. În acelaşi timp, nivelul global al rezervelor valutare în dolari a atins 63 de procente, reprezentând un maxim al ultimilor 5 ani. "Orientul Mijlociu şi China se disting că două zone care vor fi nevoite să îşi reducă rezervele valutare pentru a face faţă presiunii următorilor ani. Băncile centrale din aceste regiuni vor vinde rezervele în euro", consideră Saravelos.
În acest an, euro a pierdut teren în faţă a 29 din cele 31 de monede importante ale lumii că urmare a intervenţiei Băncii Centrale Europene în piaţă printr-o politică de stimului monetari. Euro a coborât la mijlocul lunii trecute până la cel mai scăzut nivel al ultimilor 12 ani, în raport cu dolarul. În prezent, moneda europeană se tranzacţionează cu 1,0981 dolari.
Creştere anemică
Băncile centrale din pieţele emergente au început să îşi consituie rezerve valutare solide încă de la începutul crizei din zona asiatică, de la sfârşitul anilor ’90. Dolarul a fost instrumentul preferat pentru limitarea aprecierii rapide a monedelor proprii, alături de certificatele de trezorerie ale Statelor Unite. Acumularea acestor rezerve a funcţionat că un stimul pentru economiile acestor state şi a bazei monetare interne.
Conform unei analize Bloomberg, în China şi Rusia, între 2003-2013, baza monetară a avut o creştere constanţa de 17%. Anul trecut, această a scăzut brusc la 6 procente.
Deşi băncile centrale au şi alte cai de a stimula sistemul bancar intern, introducerea unor emisiuni montare fără acoperire ar putea genera în cel din urmă o depreciere a monedelor naţionale. "Schimbarea direcţiei în politică de constituire a rezervelor valutare globale este un mod de a măsură gradul de lichiditate globală. Când un regim deprins cu cheltuirea banilor ia sfârşit, efectul se revede în preţurile din economiile emrgente", consideră Albert Edwards, analist al Societe Generale.
sursa: business24.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
