Actualitate

Ministerul Român de Externe a solicitat clarificări Ucrainei după afirmaţiile preşedintelui Vladimir Zelenski

Partea română a reiterat importanța deosebită pe care o acordă asigurării drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, în conformitate cu normele și standardele internaționale în materie, inclusiv cu luarea deplină în considerare a tuturor recomandărilor Comisiei de la Veneția.

În acest cadru, a exprimat preocuparea cu privire la efectele pe care adoptarea, la 16 ianuarie 2020, a noii Legi a educației secundare, le-ar putea avea asupra dreptului la educație în limba maternă a membrilor minorității române, precum și interesul părții române pentru intensificarea dialogului cu partea ucraineană, nu doar în cadrul Comisiei mixte bilaterale privind minoritățile naționale, dar și între autoritățile ucrainene și minoritatea română din Ucraina pentru a răspunde preocupărilor acestora.

De asemenea, partea română a solicitat clarificări privind referirile la România apărute în discursul public recent al președintelui Ucrainei, exprimând surprinderea față de acestea și evidențiind necesitatea unei înțelegeri corecte a istoriei. 

 Preşedintele ucrainean Vladimir Zelenski a afirmat, în mesajul de Ziua Unităţii Ucrainei, că Bucovina de Nord a fost ocupată de România, la puţin timp după 22 ianuarie 1919, când Republica Populară Ucraineană şi Republica Populară a Ucrainei Occidentale au semnat actul de unificare într-un singur stat independent. MAE a solicitat joi clarificări Ucrainei după afirmaţiile preşedintelui Vladimir Zelenski.

 Liderul de la Kiev reaminteşte în mesaj că, în urmă cu 101 ani, a avut loc unul dintre cele mai importante evenimente din istoria statului ucrainean şi a luptei de eliberare naţională, referindu-se la Actul Zlukî privind unificarea într-un singur stat independent proclamată de către în 22 ianuarie 1919, în Piaţa Sofia, din Kiev, de către Republica Populară Ucraineană şi Republica Populară a Ucrainei Occidentale.

”În toate colţurile Ucrainei vestea a fost primită cu entuziasm: În cele din urmă exista o şansă de a construi o ţară unită şi independentă. Din păcate, aceasta a fost ratată. Ambiţiile politicienilor i-au împiedicat să realizeze cu adevărat unitatea statului. Unitate nu în vorbe, ci în fapte. În scurt timp, UPR a părăsit Kievul la presiunea bolşevicilor, iar cea mai mare parte a teritoriului Galiţiei a fost ocupată de trupele poloneze, Bucovina de Nord a fost ocupată de România, iar Cehoslovacia luat Transcarpatia. Au trecut peste 100 de ani. Am tras vreo concluzie din această întâmplare? Ne învaţă un principiu simplu, dar vital pentru Ucraina: numai împreună suntem puternici”, afirmă preşedintele Ucrainei în mesajul transmis miercuri şi postat pe site-ul Preşedinţiei ucrainene.

Informaţia referitoare la conţinutul mesajului preşedintelui ucrainean a fost difuzată iniţial de G4media.

Bucovina de Nord este denumirea părţii de nord a provinciei istorice Bucovina care se află în prezent pe teritoriul regiunii Cernăuţi din Ucraina. Pînâ în 1774 a făcut parte din Principatul Moldovei, după care a intrat în componenţa Imperiului Habsburgic, iar la 28 noiembrie 1918, după prăbuşirea Imperiului Austro-Ungar, Congresul General al Bucovinei a votat Unirea Bucovinei cu România. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, în 28 iunie 1940, Bucovina de Nord a fost anexată de URSS, din care a făcut parte până la destrămarea acesteia, în 1991, când a rămas în cadrul Ucrainei.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *