In articol este fundamentata ipoteza potrivit careia crizele economice reprezinta niste fenomene preponderent pozitive, rostul carora consta nu in corectarea „greselilor pietei”, ci in pregatirea „pistei” pentru trecerea la o noua generatie de masini si tehnologii. In conditiile actuale, forta motrice a noului salt inainte sunt nanotehnologiile. Rolul economistilor consta in stimularea anticiparilor pozitive ale populatiei, ca forma cea mai eficienta de depasire a crizei.
„Mana invizibila” – la originea crizelor economice
De peste doua secole, savantii sunt in cautarea cauzei primordiale a crizelor economice. Dar fara mari succese. De regula, sunt identificate imprejurarile concrete ale izbucnirii unei sau altei crize, cauza comuna a acestora ramanand inca „ascunsa”. In opinia noastra, taina crizelor economice poate fi descoperita doar renuntand la interpretarile „pur stiintifice” si strict materialiste ale activitatii economice.
Abordarea noastra, oarecum „idealista”, corespunde intru totul noilor tendinte in dezvoltarea stiintei mondiale. Astfel, cu cativa ani in urma, savantii-economisti de la Universitatea Harvard, SUA, concomitent cu colegii lor de la Scoala Europeana de Business (INSEAD) din Paris au ajuns la concluzia ca in secolul al XXI-lea cele mai eficiente instrumente ce vor asigura succesul in business vor fi meditatia si intuitia si nu marketingul ofensiv, planificarea strategica, cunostintele, controlul gestiunii etc.
Este evident ca, meditand si dezvoltandu-si intuitia, omul se apropie de
Cel de Sus. Dupa cum se stie, in trecut, unii economisti, direct sau indirect, recunosteau participarea Fortei Divine la viata economica. Confucius, bunaoara, afirma ca Ratiunea Suprema intervine de fiecare data in viata economica atunci cand evenimentele nu se desfasoara spre binele poporului. Despre implicarea Cerului in viata economica ne vorbeste si Adam Smith in celebra sa teorie a „mainii invizibile”.
In ultimul timp, un numar tot mai mare de savanti din domeniul stiintelor exacte inainteaza noi si noi argumente stiintifice despre existenta unei Forte Supreme. Astfel, potrivit ultimelor realizari ale stiintei, Universul este constituit dintr-o forma neidentificabila de energie pura, care are propria sa constiinta si care poate fi influentata de intentiile omului. Savantii numesc aceasta energie „vacuum fizic”, crestinii ii spun „Dumnezeu”, musulmanii „Allah”, iar budistii „Adevarul”.
In acelasi timp, in cercetarile marii majoritati a economistilor mai predomina inca o interpretare ateista a realitatilor economice, abordare care pune anumite limite in calea dezvoltarii stiintei economice. Oricum, este logic sa ne intrebam: influenteaza oare Ratiunea Suprema activitatea economica in general si aparitia crizelor economice in particular?
Unde am putea gasi raspuns la aceasta intrebare, daca nu in cartile sfinte?
Potrivit postulatelor crestinismului, viata pe Pamant este o binefacere cereasca, un fel de „distinctie”, „dar”, si nicidecum o pedeapsa, cum se mai crede uneori. Omul se naste pentru a se bucura de viata si de toate bunatatile Pamantului. In una din predicile sale, Isus Hristos spune: „Eu am venit ca oamenii sa aiba viata si s-o aiba din belsug” (Ioan 10:10). Afirmatia este de obicei inteleasa ca o promisiune facuta de Cel de Sus copiilor sai de pe planeta Pamant, ca aici vor avea o viata imbelsugata si fericita.
Exista oare vreo legatura intre aceasta promisiune si crizele economice? In opinia noastra, exista: crizele economice, fiind ghidate de „mana invizibila”, „izbucnesc” in momentul in care in calea progresului tehnico-stiintific si, deci, a cresterii prosperitatii generale apar anumite obstacole.
Criza economica in calitate de „pauza” si de „pista” pentru un nou avant
In opinia noastra, este gresit si contraproductiv sa abordam crizele economice de pe pozitiile celor pagubasi. Potrivit ipotezei noastre, crizele economice constituie niste fenomene preponderent pozitive. Si iata de ce. Este evident ca, in conditiile cresterii numarului populatiei, pentru ca oamenii sa traiasca in belsug, asa cum le-a promis Isus Hristos, e necesar de a inventa in permanenta masini si utilaje tot mai productive. Savantii si inventatorii fac fata acestei misiuni. Ca, de altfel, si intreprinzatorii care reusesc sa introduca in productie cele mai multe din realizarile stiintei si tehnicii.
Dar in timp ce savantii nu intalnesc niciun fel de obstacole in calea descoperirii tainelor lumii inconjuratoare, intreprinzatorii prefera sa obtina profitul jinduit mai degraba in urma monopolizarii activitatii economice, decat a introducerii in productie a noilor realizari tehnico-stiintifice. De aceea, atunci cand se acumuleaza o cantitate importanta de descoperiri stiintifice si se impune trecerea la un nivel calitativ nou al productiei materiale, la o generatie mai elevata de masini si tehnologii, asemenea „motoare” ale progresului economic, cum ar fi concurenta si profitul, iar in fostele tari socialiste – planul, se dovedesc a fi neputincioase.
Astfel, intre inovatiile stiintifice si interesele businessului exista o anumita contradictie, o anumita tensiune. Trecerea la un nivel calitativ nou al productiei materiale este posibila doar in urma unei pauze in activitatea economica, numita de obicei „criza economica”. Din acest punct de vedere, „misiunea” crizei consta nu in „eliminarea greselilor pietei”, ci in pregatirea conditiilor pentru urmatorul salt, in eliminarea contradictiei intre inovatiile stiintifice si interesele businessului.
Eliberand de activitatile productive traditionale (dar deja putin eficiente) importante resurse materiale, financiare si umane, si pregatind pentru aceasta si „antractul” necesar, criza economica se manifesta ca un instrument radical, dar eficient de asigurare a trecerii la o noua generatie de masini si tehnologii. Dezvoltarea economica poate fi asemuita, din acest punct de vedere, nu cu miscarea lenta pe escalator, ci cu urcarea pe scari.
Fara trecerea la o noua generatie de masini si tehnologii, criza economica nu va fi pe deplin depasita, oricat de importante ar fi resursele banesti „varsate” de stat in economie. Si inca o precizare importanta: utilizarea in exclusivitate a instrumentelor monetare, fara crearea conditiilor favorabile implementarii realizarilor stiintei si tehnicii in productie, tine economia la vechiul si deja putin eficientul model de crestere economica.
Dumitru Moldovan,
prof. universitar, m.c. al ASM
(Continuare in nr. de maine)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
