Actualitate

Misterul unui craniu din Transilvania de acum 33.000 de ani a fost DESLUȘIT / Bărbatul ar fi aparţinut culturii aurignaciene

Bărbatul ar fi aparţinut culturii aurignaciene ce producea un tip de unelte de piatră asociate cu primii oameni moderni din Europa de la începuturile Paleoliticului superior, spune cercetătoarea Katerina Harvati de la Universitatea Eberhard Karls din Tübingen.

Craniul descoperit de mineri în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial în satul Cioclovina din Hunedoara este unul dintre cele mai timpurii şi mai bine păstrate fosile ale unui european ce a trăit în Paleoliticul Superior, iar felul în care a murit a fost intens dezbătut de oamenii de ştiinţă.

Un fapt curios este că descrierile iniţiale ale craniului nu menţionează două fracturi destul de mari de pe partea dreaptă, acestea apărând în fotografii neclare, spre deosebire de restul craniului, relatează New Scientist.

Craniul prezintă mai multe fracturi: două de dimensiuni reduse la baza craniului şi una mare pe partea dreaptă.

Echipa a creat experimental, folosind un craniu artificial umplut cu gelatină balistică, mai multe scenarii pentru a determina cum şi când s-au produs fracturile: au aruncat craniul de la înălţime, l-au strivit cu pietre şi bâte. Rezultatele au arătat că două dintre fracturi au avut loc înainte sau la momentul morţii, între care cea mare de pe partea dreaptă fiind produsă prin lovituri aplicate cu un fel de bâtă, iar cea mai mică fiind provocată de cădere. Localizarea fracturii indică faptul că a existat o confruntare faţă-în-faţă, agresorul lovind ori cu mâna stânga ori cu ambele mâini, relatează Newsweek.

Faptul că rănile nu prezintă urme de vindecare dovedeşte că loviturile au fost fatale. Totuşi în lipsa scheletului complet, echipa nu poate stabili cu certitudine că aceste lovituri i-au provocat moartea şi nu au mai contribuit şi altele. Totuşi, spun ei leziunile cerebrale provocate de o fractură atât de extinsă şi adâncă au dus cel mai probabil la o moarte rapidă.


Oamenii de ştiinţă au stabilit că traumele nu au avut loc ca urmare a unui accident sau a unei căderi de la înălţime, fiind „mai degrabă provocate de mai multe lovituri aplicate cu un fel de bâtă”. Ipoteza cercetătorilor este că un conflict interpersonal cu unul sau mai mulţi agresori a dus la moartea bărbatului.

Perioada în care a avut loc o astfel de crimă a fost una a inovaţiilor tehnologice masive, a complexităţii culturale şi a intensificării comportamentelor simbolice – în perioada de tranziţie între Paleoliticul Mijlociu şi cel Superior ar fi apărut religiile.

„Viaţa oamenilor moderni din Paleoliticul Superior este de multe ori descrisă cu referire la inovaţii, artă şi avantaje competitive culturale atunci când aceştia sunt raportaţi, de pildă, la neadertalieni”, a spus Harvati care a adăugat că noile date reprezintă dovezi că aceştia „erau la fel de capabili de violenţă şi crimă”.

Pe altă parte, Stanley Serafin, cercetător la Universitatea New South Wales din Australia, citat de New Scientist, a spus că autorii studiului prezintă un caz convingător al violenţelor şi crimelor care se petreceau cu peste 30.000 de ani în urmă, dar că acest caz specific naşte întrebări în legătură cu ucigaşul – dacă acesta din urmă aparţinea aceleiaşi specii sau dacă nu cumva crima a avut loc în contextul migraţiei acestor oameni moderni în zonele încă locuite de neadertalieni. 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *