Astăzi 26 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 13:13
Abonamente

Cultură 11 Octombrie 2010, ora 05:51    Din editia print

O pierdere regretabilă pentru chirurgia moldavă

Marime Font

 Cu profundă durere Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Moldova anunţă că, în ziua de 7 octombrie curent, profesorul universitar Constantin Ţâbârnă, doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor universitar, academician onorific al Academiei de Ştiinţe din R. Moldova, după o scurtă, dar dureroasă suferinţă, ne-a părăsit, plecând spre cele veşnice.

Născut la 1 ianuarie 1929 în comuna Sângereii Vechi, raionul Bălţi, într-o familie de agricultori, prof. Constantin Tâbârnă de mic copil a cunoscut greul şi lipsurile, adolescenţa şi tinereţea sa fiind marcate de anii războiului şi ai foametei. În anul 1945 îşi leagă destinul de Institutul de Stat de Medicină din Chişinău, pe care-l absolveşte cu succes în 1950. Cariera sa profesională debutează în Spitalul raional Lazovsc, ca peste patru luni să se reîntoarcă la institut în calitate de ordinator clinic la Catedra chirurgie. Aici începe ascensiunea profesională vertiginoasă a domnului Ţâbârnă, care numai în 12 ani parcurge calea de la asistent, conferenţiar, până la profesor, şef al Catedrei chirurgie. Mulţi ani la rând, Domnia Sa a activat cu multă eficienţă în sânul colectivului Clinicii „ Sfânta Treime” a Catedrei chirurgie nr. 2. Profesia de chirurg a exercitat-o cu multă înţelepciune şi devotament pe parcursul a mai mult de 36 de ani, contribuind la crearea şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale a catedrei, formarea şi consolidarea unui talentat colectiv, perfecţionarea permanentă a planurilor şi programelor de studii, a formelor şi metodelor de instruire, evaluare, de diagnostic şi tratament.

Generos, inteligent, perseverent şi creativ, profesorul Constantin Ţâbârnă a demonstrat de-a lungul anilor un înalt potenţial intelectual, erudiţie şi spirit de sacrificiu în toate domeniile de activitate-pedagogică, ştiinţifică, clinică şi managerială. În 1956 susţine cu succes teza de doctor în ştiinţe medicale pe problemele exinococozei pulmonare. Peste zece ani, doctorul Ţâbârnă susţine cu succes şi teza de doctor habilitat în domeniul chirurgiei septice pulmonare.



Academicianul Constantin Ţâbârnă este cu adevărat un om-legendă, un fenomen al culturii medicale din republică, absolvent al primei promoţii de medici de la noi, deci, e unul din pilonii de bază ai Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, unde a lucrat mai bine de 58 de ani. Alma mater, alături de familie, au constituit dintotdeauna pentru dumnealui cele două aripi de zbor în biografia-i luminoasă şi îmbibată de muncă creativă. Să conduci 37 de ani consecutiv Catedra chirurgie, să îndrumi spre nişte scopuri bine conturate colectivul ei, să scrii şi să publici peste 400 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 17 monografii, găsind timp şi pentru elaborarea unor metode inedite de diagnostic şi tratament, ulterior autorizate ca la carte, să contribui în mod direct la pregătirea a 36 teze de doctor şi doctor habilitat în medicină, să conduci 20 de ani Consiliul de experţi al Ministerului Sănătăţii, deţinând un timp aceeaşi funcţie şi în cadrul Comisiei superioare de atestare a RM, dar şi aproape zilnic să te afli la masa de operaţie, salvând astfel mii de vieţi umane – înseamnă mult prea mult pentru o viaţă de om.

Meritele-i incontestabile în pedagogie, cercetare, activitate clinică constituie deja un patrimoniu inestimabil al medicinii noastre. Tot ce a făcut acest trudnic pe ogorul medicinii îl plasează în rândul celor mai merituoşi chirurgi de la noi, colegi şi discipoli ai săi - Nicolae Anestiadi, Natalia Gheorghiu, Vasile Lapuşanschi, Ana Axelrod, Ana Aptecareva, Eugen Maloman, Pavel Bâtcă, Eugen Simeniuc, Zoia Gorbuşin, Gheorghe Ghidirim, Anton Spânu, Vladimir Hotineanu, Nicolae Gladun, Eustapie Cicală etc.

În activitatea-i prodigioasă în calitate de chirurg, dl profesor Ţâbârnă s-a ocupat nemijlocit de: chistul hidatic-hepatic, pulmonar şi poliorganic, de chirurgia ficatului, a căilor biliare, inclusiv multitudinea problemelor legate de ciroză. A inaugurat, cu ani în urmă, prima secţie de chirurgie toracică din republică.

În semn de recunoştinţă faţă de aportul domnului profesor Constantin Ţâbârnă în dezvoltarea ştiinţei şi practicii chirurgicale, în anul 1978, i s-a conferit titlul onorific „Om Emerit”, iar peste doi ani devine Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova. Încă în anul 1988 profesorul Ţâbârnă a fost ales membru titular al Asociaţiei Mondiale a Chirurgilor ISS/SIC, în 1995 - al Academiei de Ştiinţe din New York, în 2001 – academician onorific al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în 1999 i se decerne Ordinul „Gloria Muncii”.

Prin dispariţia sa, comunitatea medicală din Republica Moldova pierde un bun coleg, un excelent dascăl, un perfect organizator şi un om deosebit, iar învăţământul superior medical din Republica Moldova – un profesor valoros şi un cercetător de prestigiu. Activitatea sa ştiinţifico-didactică va rămâne pentru noi ca un reper în ştiinţă şi în spiritualitatea noastră, iar amintirea Omului cu alese calităţi intelectuale şi morale – o prezenţă de neşters în memoria celor care l-au cunoscut.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie
„Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova
Rector Ion Ababii, prorector pentru asigurarea calităţii şi integrării în învăţământ Olga Cerneţchi, prorector pentru activitate ştiinţifică Viorel Prisăcari, prorector pentru Relaţii Internaţionale Valeriu Chicu, prorector pentru Educaţie şi Probleme Sociale Emil Ceban, secretarul ştiinţific al USMF Didina Nistreanu 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 25 Septembrie 2018, ora: 23:44 de Ana Marchitan

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă Din editia print

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă

Rușii consideră că nu e timpul potrivit pentru acordarea autocefaliei Bisericii de la Kiev, în timp ce ucrainenii dau asigurări că numai așa se va face dreptate

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 26 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Râmătorii de sensuri

Totul e înspăimântător de simplu: când ne naștem, fiecăruia, Dumnezeu îi dă câte un Boț de lut, căruia noi îi zicem DESTIN, îi pune în față un CRONOMETRU, dă startul și în perioada de timp rezervată noi trebuie să reușim să modelăm ceva din el.

() Citeşte tot articolul

Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md