O pierdere regretabilă pentru chirurgia moldavă

Născut la 1 ianuarie 1929 în comuna Sângereii Vechi, raionul Bălţi, într-o familie de agricultori, prof. Constantin Tâbârnă de mic copil a cunoscut greul şi lipsurile, adolescenţa şi tinereţea sa fiind marcate de anii războiului şi ai foametei. În anul 1945 îşi leagă destinul de Institutul de Stat de Medicină din Chişinău, pe care-l absolveşte cu succes în 1950. Cariera sa profesională debutează în Spitalul raional Lazovsc, ca peste patru luni să se reîntoarcă la institut în calitate de ordinator clinic la Catedra chirurgie. Aici începe ascensiunea profesională vertiginoasă a domnului Ţâbârnă, care numai în 12 ani parcurge calea de la asistent, conferenţiar, până la profesor, şef al Catedrei chirurgie. Mulţi ani la rând, Domnia Sa a activat cu multă eficienţă în sânul colectivului Clinicii „ Sfânta Treime” a Catedrei chirurgie nr. 2. Profesia de chirurg a exercitat-o cu multă înţelepciune şi devotament pe parcursul a mai mult de 36 de ani, contribuind la crearea şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale a catedrei, formarea şi consolidarea unui talentat colectiv, perfecţionarea permanentă a planurilor şi programelor de studii, a formelor şi metodelor de instruire, evaluare, de diagnostic şi tratament.

Generos, inteligent, perseverent şi creativ, profesorul Constantin Ţâbârnă a demonstrat de-a lungul anilor un înalt potenţial intelectual, erudiţie şi spirit de sacrificiu în toate domeniile de activitate-pedagogică, ştiinţifică, clinică şi managerială. În 1956 susţine cu succes teza de doctor în ştiinţe medicale pe problemele exinococozei pulmonare. Peste zece ani, doctorul Ţâbârnă susţine cu succes şi teza de doctor habilitat în domeniul chirurgiei septice pulmonare.

Academicianul Constantin Ţâbârnă este cu adevărat un om-legendă, un fenomen al culturii medicale din republică, absolvent al primei promoţii de medici de la noi, deci, e unul din pilonii de bază ai Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, unde a lucrat mai bine de 58 de ani. Alma mater, alături de familie, au constituit dintotdeauna pentru dumnealui cele două aripi de zbor în biografia-i luminoasă şi îmbibată de muncă creativă. Să conduci 37 de ani consecutiv Catedra chirurgie, să îndrumi spre nişte scopuri bine conturate colectivul ei, să scrii şi să publici peste 400 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 17 monografii, găsind timp şi pentru elaborarea unor metode inedite de diagnostic şi tratament, ulterior autorizate ca la carte, să contribui în mod direct la pregătirea a 36 teze de doctor şi doctor habilitat în medicină, să conduci 20 de ani Consiliul de experţi al Ministerului Sănătăţii, deţinând un timp aceeaşi funcţie şi în cadrul Comisiei superioare de atestare a RM, dar şi aproape zilnic să te afli la masa de operaţie, salvând astfel mii de vieţi umane – înseamnă mult prea mult pentru o viaţă de om.

Meritele-i incontestabile în pedagogie, cercetare, activitate clinică constituie deja un patrimoniu inestimabil al medicinii noastre. Tot ce a făcut acest trudnic pe ogorul medicinii îl plasează în rândul celor mai merituoşi chirurgi de la noi, colegi şi discipoli ai săi – Nicolae Anestiadi, Natalia Gheorghiu, Vasile Lapuşanschi, Ana Axelrod, Ana Aptecareva, Eugen Maloman, Pavel Bâtcă, Eugen Simeniuc, Zoia Gorbuşin, Gheorghe Ghidirim, Anton Spânu, Vladimir Hotineanu, Nicolae Gladun, Eustapie Cicală etc.

În activitatea-i prodigioasă în calitate de chirurg, dl profesor Ţâbârnă s-a ocupat nemijlocit de: chistul hidatic-hepatic, pulmonar şi poliorganic, de chirurgia ficatului, a căilor biliare, inclusiv multitudinea problemelor legate de ciroză. A inaugurat, cu ani în urmă, prima secţie de chirurgie toracică din republică.

În semn de recunoştinţă faţă de aportul domnului profesor Constantin Ţâbârnă în dezvoltarea ştiinţei şi practicii chirurgicale, în anul 1978, i s-a conferit titlul onorific „Om Emerit”, iar peste doi ani devine Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova. Încă în anul 1988 profesorul Ţâbârnă a fost ales membru titular al Asociaţiei Mondiale a Chirurgilor ISS/SIC, în 1995 – al Academiei de Ştiinţe din New York, în 2001 – academician onorific al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în 1999 i se decerne Ordinul „Gloria Muncii”.

Prin dispariţia sa, comunitatea medicală din Republica Moldova pierde un bun coleg, un excelent dascăl, un perfect organizator şi un om deosebit, iar învăţământul superior medical din Republica Moldova – un profesor valoros şi un cercetător de prestigiu. Activitatea sa ştiinţifico-didactică va rămâne pentru noi ca un reper în ştiinţă şi în spiritualitatea noastră, iar amintirea Omului cu alese calităţi intelectuale şi morale – o prezenţă de neşters în memoria celor care l-au cunoscut.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie
„Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova
Rector Ion Ababii, prorector pentru asigurarea calităţii şi integrării în învăţământ Olga Cerneţchi, prorector pentru activitate ştiinţifică Viorel Prisăcari, prorector pentru Relaţii Internaţionale Valeriu Chicu, prorector pentru Educaţie şi Probleme Sociale Emil Ceban, secretarul ştiinţific al USMF Didina Nistreanu