Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 13:43
Abonamente

Criza 30 Aprilie 2010, ora 10:30    Din editia print

O ţară bătrână şi săracă

Marime Font

 
 
 

Către anul 2050, Moldova ar putea pierde 1 mln. de persoane

Institutul Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice (IIEŞP) al AŞM a elaborat prognoza demografică a R. Moldova pe termen lung (2009-2050), care cuprinde trei scenarii: pesimist, moderat-pesimist şi optimist. Rezultatele prognozării demonstrează că până în anul 2050 numărul populaţiei RM va fi în scădere continuă, iar procesul de îmbătrânire demografică va atinge proporţii extrem de mari, potrivit Olgăi Gagauz, doctor în sociologie, conferenţiar cercetător, şefa sectorului demografie la IIEŞP.

Conform scenariului pesimist, scăderea esenţială a numărului populaţiei se va înregistra, în special, după anul 2026. Numărul de născuţi în 2025 va constitui 26,8 mii, iar către anul 2050 se va micşora până la 17,3 mii. Doar în cazul creşterii fertilităţii până la 1,8 copii per femeie de vârstă fertilă (scenariul optimist) vom putea atinge numărul de 29,4 mii nou-născuţi vii către 2050. Olga Gagauz susţine că, în paralel cu scăderea natalităţii, se va aprofunda procesul de îmbătrânire demografică a populaţiei. Declinul natalităţii şi menţinerea acesteia la un nivel scăzut va determina şi evoluţia populaţiei de vârstă şcolară. Dacă în 2008 populaţia de vârstă preşcolară, şcolară şi universitară constituia 1113,9 mii persoane, atunci către anul 2015 numărul acestora se va micşora până la 891,3 mii, în 2020 - 803,2 mii, 2030 - 707,8, iar către 2050 - 468,2. Reducerea în jumătate a populaţiei de vârstă şcolară va influenţa întregul sistem educaţional, având implicaţii puternice asupra vieţii sociale şi economice.

Constantin Matei, doctor habilitat, profesor universitar, susţine că situaţia demografică prin care trece R. Moldova la etapa actuală a fost caracteristică statelor Europei Occidentale încă la mijlocul sec. XX. „Adică, suntem în întârziere cu 50-70 de ani faţă de ţările dezvoltate”, susţine profesorul universitar.



Pe parcursul a 40 de ani, R. Moldova a cunoscut o creştere intensă a efectivului populaţiei. În perioada 1950-1990 numărul populaţiei a crescut de la 2290 mii la 4362 mii de locuitori, adică aproape s-a dublat. Primele semne de declin demografic s-au înregistrat încă în 1994 şi, deocamdată, nu s-a observat o ameliorare a situaţiei. În anii ’90, în R. Moldova se năşteau anual peste 70 mii de copii. Însă natalitatea s-a redus brusc, ajungând în anul 1994 la doar 40 mii de copii născuţi. Până la ora actuală nu s-au observat schimbări esenţiale pe segmentul natalităţii. De exemplu, în anii ’90 populaţia tânără alcătuia circa 20%, astăzi ea nu depăşeşte 16%. Astfel, începând cu anul 2011, se va înregistra o scădere drastică a populaţiei apte de muncă şi o creştere semnificativă a numărului pensionarilor”, constată Constantin Matei. Declinul demografic este o problemă extrem de gravă şi din punct de vedere economic. „Dacă astăzi avem aproximativ 700 mii de pensionari, către 2015 vom avea în jur de un milion. Statul trebuie să se pregătească, inclusiv financiar. Statele europene mai întâi au devenit bogate şi apoi au îmbătrânit. La noi e invers. R. Moldova a devenit bătrână fiind deja săracă. Experienţa statelor europene ne arată că restabilirea fonului reproductiv practic este imposibilă”, susţine Constantin Matei.

Referindu-se la speranţa de viaţă, Olga Penina, cercetător ştiinţific la IIEŞP, susţine că aceasta reprezintă unul dintre cei mai importanţi indicatori demografici, care caracterizează nivelul mortalităţii în rândul populaţiei. „În R. Moldova, pe parcursul anilor 1965-2008, speranţa de viaţă la naştere pentru bărbaţi s-a micşorat cu 1,2 ani (de la 66,6 ani în 1965 la 65,3 ani în 2008), în timp ce pentru femei a crescut cu doar 1,6 ani (de la 71,5 ani în 1965 la 73,1 în 2008). În aceeaşi perioadă, în Franţa speranţa de viaţă pentru bărbaţi a crescut cu 10,1 ani şi pentru femei cu 9,7 ani”, susţine Olga Penina.

În R. Moldova rata totală de fertilitate înregistrată în ultimii ani este de 1,2-1,27 copii per femeie. Cea mai scăzută natalitate se înregistrează la Chişinău, unde, în ultimii cinci ani, rata de fertilitate se menţine sub 1,0 copii. Mariana Buciuceanu-Vrabie, doctor în sociologie, susţine că lipsa banilor şi a spaţiului locativ descurajează naşterea copiilor.

În scurt timp, discrepanţa între situaţia demografică şi sistemul social se va face simţită pe piaţa muncii, unde forţa de muncă va scădea dramatic din cauza emigraţiei şi a numărului mic de tineri; în sistemul de sănătate, unde numărul din ce în ce mai mare de vârstnici va cere servicii medicale specifice, geriatrice, pe care sistemul nostru nu este pregătit să le ofere. Exemplele pot continua şi ele nu sunt decât cele mai evidente consecinţe ale schimbărilor demografice din R. Moldova: scăderea şi îmbătrânirea populaţiei.

Am prezentat doar câteva exemple ce ne vorbesc despre criza demografică şi efectul acesteia în dezvoltarea de mai departe a R. Moldova. Important e ca aceste probleme să fie conştientizate de fiecare cetăţean, indiferent dacă are sau nu putere decizională. Căci oricine îşi doreşte ca şi copiii, şi nepoţii, şi strănepoţii săi să trăiască într-un stat dezvoltat.


Un articol de:
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md