Johannes Hahn, comisar european responsabil pentru negocierile cu ţările care vor să se alăture blocului, s-a declarat preocupat de faptul că unele ţări se împrumută masiv din China pentru finanţarea de proiecte din sectorul infrastructurii, riscând să sufere daune pe termen lung pe plan economic.
Hahn a declarat că UE ar fi în schimb un partener „mai corect“. „Chinei nu-i pasă niciodată cum şi dacă o ţară este capabilă să-şi plătească datoriile. Dacă nu poate, apar presiuni ca anumite lucruri să fie trecute în proprietatea lor.“
China a investit masiv în ţările din Balcani, care sunt parte ale formatului „16Ă1“, care cuprinde 11 ţări UE şi cinci ţări din afara UE: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Muntenegru şi Serbia. Peste jumătate din cele 9,4 miliarde de dolari investite în toate cele 16 ţări în 2016 şi 2017 a mers către cele cinci ţări nemembre.
Hahn a declarat că China beneficiază de aspecte ale economiei transparent şi bazate pe reguli ale UE, dar „nu oferă şi garantează acelaşi lucru în China pentru companii europene sau străine“. „Acest lucru nu mai este acceptabil“, a adăugat oficialul european.
Ţările central-europene au devenit mai prudente în ceea ce priveşte investiţiile chineze după apariţia cazului Huawei, dar ţările balcanice sunt atrase în continuare de credite şi investiţii care vin cu o supervizare mai puţin strictă, a declarat Hahn. La nivelul UE, investitorii au cheltuit cu 40% mai puţin pe achiziţii anul trecut, relevă un nou raport citat de Deutsche Welle. Oare să fie acesta efectul reglementărilor mai stricte introduse de ţările membre ale blocului?
Investiţiile chineze din UE au scăzut puternic pentru al doilea an consecutiv în 2018, relevă un raport al Mercator Institute for China Studies (MERICS) şi firma americană de consultanţă Rhodium Group.
Companiile chineze au realizat ISD-uri de 17,3 miliarde de euro anul trecut, în scădere cu 40% de la nivelurile din 2017 şi cu mult sub recordul de 37,2 mld de euro din 2016.
Declinul este parte a unei tendinţe de scădere a investiţiilor chineze în majoritatea regiunilor lumii în ultimii doi ani pe fondul eforturilor Beijingului de a menţine investiţiile externe sub control strict în contextul încetinirii creşterii economice şi războiului comercial cu SUA.
Investitorii chinezi s-au lovit şi de măsurile în creştere de restricţionare a capitalului chinez luate la nivel mondial, mai arată autorii raportului.
„Schimbarea de atitudine a fost una remarcabil de rapidă în Europa“.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
