OPINIE /// Avertismentele date de ciclul comerţului global
Indicii ale unui astfel de deznodÄmânt sunt vizibile în varianta din ianuarie a studiului World Economic Outlook a Fondului Monetar InternaÈional. În timp ce FMI-ul a revizuit în scÄdere prognoza pe 2019 privind PIB-ul global cu 0,2% (de la 3,7% la 3,5%), instituÈia a redus nesemnificativ proiecÈia sa de 4% pentru creÈterea schimburilor comerciale globale. Este cu siguranÈÄ un aspect derutant. Într-un climat dominat de creÈterea tarifelor vamale între SUA Èi China, cu ameninÈÄri cÄ situaÈia va escalada, precum Èi din cauza pericolelor pe care le prezintÄ Brexit-ul la adresa zonei euro, avem motive serioase sÄ ne aÈteptÄm la revizuiri în scÄdere mai semnificative ale perspectivelor comerÈului global. Acest lucru este problematic mai ales din cauzÄ cÄ susÈinerea pe care comerÈul global o acordÄ economiei globale este deja pe un teren nesigur. DupÄ scÄderea de 10,4% a volumului comerÈului global, indusÄ de crizÄ în 2009 (un record al timpurilor moderne), creÈterea comerÈului global a fost în medie de doar 3,6% din 2012 pânÄ în 2018, adicÄ jumÄtate din ritmul mediu anual de 7% din cei 20 de ani premergÄtori crizei. Este adevÄrat, încetinirea schimburilor comerciale poate fi pusÄ pe seama unei reveniri economice relativ slabe post crizÄ. Dar raportul dintre creÈterea comerÈului global Èi creÈterea producÈiei economice mondiale ne aratÄ altceva. În cele douÄ perioade precedente de expansiune – 1985-1990 Èi 2002-2007 – acest raport era în medie de 1,6: cu alte cuvinte, odatÄ ce zgomotul ciclic al revenirii post recesiune s-a stins, creÈterea comerÈului global a devenit cu aproximativ 60% mai rapidÄ decât creÈterea PIB-ului global. Prin contrast, în perioada actualÄ de expansiune, acest raport a fost în medie de doar 1,0 între 2012 Èi 2018, adicÄ un comerÈ mondial care a încetinit Èi a ajuns la o creÈtere cu un ritm egal cu cel al creÈterii producÈiei mondiale.
ExistÄ dezbateri aprinse despre motivul pentru care creÈterea comerÈului global a încetinit atât de abrupt în ultimii ani. Un studiu amplu publicat de FMI la sfârÈitul lui 2016 atribuie în mare parte aceastÄ frânare cheltuielilor de capital reduse, Èi doar în micÄ mÄsurÄ protecÈionismului. ÎnsÄ lumea s-a schimbat substanÈial în ultimii doi ani. În timp ce nivelul scÄzut al cheltuielilor de capital persistÄ – în ciuda unei creÈteri temporare datorate tÄierilor mari de taxe în ÈÄri precum SUA – a apÄrut o creÈtere semnificativÄ a protecÈionismului, urmatÄ de presiuni asupra lanÈurilor de aprovizionare globale. Ca urmare, este nevoie de o regândire a studiului FMI.
AdministraÈia PreÈedintelui SUA Donald Trump a luat în mod evident iniÈiativa în ceea ce priveÈte trecerea de la liberalizare Èi globalizare la protecÈionism Èi fragmentare. O frazÄ din discursul de inaugurare al lu Trump spune totul: „ ProtecÈionismul ne va aduce prosperitate Èi putere”. Retorica a fost înlocuitÄ rapid de fapte Èi a fost urmatÄ imediat de ieÈirea SUA din Parteneriatul Trans-Pacific, de înlocuirea NAFTA cu USMCA (Acordul SUA – Mexic – Canada) Èi, bineînÈeles, de o succesiune de creÈteri de tarife vamale aplicate Chinei. Retragerea din Acordul climatic de la Paris, ameninÈÄrile de ieÈire din OrganizaÈia MondialÄ a ComerÈului Èi nemulÈumirile cu privire al participarea la NATO completeazÄ procesul de îndepÄrtare a SUA de multilateralism Èi de sistemul global de comerÈ pe care l-a susÈinut atâta timp.
Pe acest fundal, încetinirea economicÄ din China este cu atât mai problematicÄ. În timp ce datele recente despre PIB aratÄ doar o micÄ încetinire la sfârÈitul anului 2018 (6,4% creÈtere anualÄ în trimestrul patru faÈÄ de 6,5% în trimestrul trei), datele lunare au dezvÄluit scÄderi drastice ale vânzÄrilor cu amÄnuntul în Decembrie la produse precum automobilele sau telefoanele mobile. Importurile chineze s-au prÄbuÈit cu 7,6% în 12 luni, reflectând deteriorarea cererii interne, cifre îngrijorÄtoare dupÄ creÈterea de 16,1% din 2017. În acelaÈi timp, exporturile Chinei au scÄzut cu 4,4% în decembrie, pe mÄsurÄ ce situaÈia tarifelor vamale de pe pieÈele americane a început sÄ-Èi facÄ efectul.
Ca sÄ nu mai spunem cÄ, în funcÈie de rezultatul negocierilor dintre SUA Èi China, am putea asista la veÈti proaste suplimentare pentru exporturile chineze cÄtre Statele Unite. Mai mult, chiar dacÄ China adoptÄ mÄsuri agresive pentru contracararea încetinirii din activitatea economicÄ internÄ, ar putea dura câteva luni pânÄ când acÈiunile sale vor începe sÄ dea roade. Între timp, pentru cererea chinezÄ de importuri, tendinÈa rÄmâne de scÄdere. Acest lucru subliniazÄ un risc cheie din ultima prognozÄ a FMI: China este cel mai mare exportator mondial Èi al doilea cel mai mare importator. Impactul sÄu negativ asupra unui ciclu al schimburilor comerciale mondiale deja slÄbit abia începe sÄ fie resimÈit. Efectele negative ale Brexit-ului nu pot decât sÄ exacerbeze aceastÄ problemÄ. Zona euro în întregul sÄu se plaseazÄ chiar lângÄ China între exportatorii globali Èi puÈin mai sus decât China ca al doilea mare importator mondial. La un volum al exporturilor cÄtre Marea Britanie care reprezintÄ 3% din PIB-ul Uniunii Europene – procent mult mai mare în cazul Belgiei, Irlandei Èi Olandei – fricÈiunile induse de Brexit în comerÈul mondial nu pot fi ignorate.
Una peste alta, ciclul schimburilor comerciale globale este sub o presiune uriaÈÄ în 2019, iar scÄderile sunt abia la început. Asta ne aratÄ cÄ existÄ riscul unei diminuÄri semnificative a creÈterii PIB-ului global. Într-o lume încÄ foarte conectatÄ, nicio economie importantÄ nu se aflÄ la adÄpost. Acest lucru este valabil Èi pentru SUA, unde cel de-al 45-lea preÈedinte al ÈÄrii continuÄ sÄ insiste cÄ e uÈor sÄ câÈtigi un rÄzboi comercial. Poate cÄ nu.
Sursa: digi24.ro
Autor: STEPHEN S. ROACH
FiÈi la curent cu ultimele noutÄÈi. UrmÄreÈte TIMPUL pe Google News Èi Telegram!