În urmă cu 80 de ani, la Balta, iese de sub tipar primul număr al revistei „Noi”, care, pe atunci, se numea „Scânteia leninistă”. Publicaţia îşi schimbă numele în 1990, acesta fiind „mai modern şi sonor”, spunea fostul redactor-şef al publicaţiei, Valeriu Turea. „Ne-am dorit un nume care să curgă din Munţii Latiniei. „Noi” va primi sub aripa sa atâţia Eu câţi îi vor răsfoi paginile”, a explicat Turea.
Chiar de la începuturi, revista a găzduit lucrări importante ca valoare literară, estetică şi culturală.
Din luna iulie a anului 1933 până în mai 1938, revista apare în limba română, iar din 1941 până în 1946 îşi suspendă activitatea. Revista revine în forţă în anii 1950, publicând lucrările mai multor scriitori notorii precum George Meniuc, Liviu Deleanu, Grigore Vieru, Ion Druţă, Petru Cărare, Spiridon Vangheli, iar câţiva ani mai târziu publicaţia găzduieşte, în premieră, nuvelele „Povestea furnicii” şi „Balada celor cinci motănaşi”, fragmentul „Trofimaş” din „Frunze de dor” şi alte lucrări scrise de Ion Druţă. În anul 1982 apare în paginile revistei cunoscutul „Abecedar”, avându-i ca autori de Spiridon Vangheli, Grigore Vieru şi Lică Sainciuc.
„Noi nu venim în faţa cititorilor cu dogme, cu sfaturi bătute în cuie, nu-i sfătuim să trăiască după un anumit model. Noi îi ajutăm să crească buni cetăţeni, să-şi dezvolte aptitudinile creatoare”, a menţionat actualul redactor-şef al revistei, Valerie Volontir. Revista are importanţă majoră pentru copii, mai spune redactorul. „Cum nu ne putem imagina un sat fără dangăt de clopot sau o şcoală fără clinchetul clopoţelului, nu ne putem închipui universul elevilor fără revista „Noi”.
Este un adevăr întărit şi de primii cititori ai revistei, care îşi aduc aminte, după decenii, impresiile şi emoţiile pe care le-au avut când au ţinut întâia dată în mâini revista. Primul preşedinte al R. Moldova, Mircea Snegur, îşi aminteşte că revista a fost prima publicaţie periodică pe care a descoperit-o la biblioteca din sat. „Actuala revistă „Noi” a fost pentru mine punctul de pornire în marea literatură naţională şi universală, aici am citit poveştile lui Creangă, poeziile lui Eminescu sau „Cheiţa de aur” a lui Aleksei Tolstoi”.
„De ea mi-am legat tainele sufletului, frământările şi visele. Iată de ce, aproape toate cărţile mele au fost tipărite mai întâi în această revistă”, susţine scriitorul Spiridon Vangheli.
„Datorită acestei reviste am îndrăgit mult R. Moldova şi aveam o mare dorinţă să ajung aici, mărturiseşte Eleonora Cercavschi, directoarea Liceului „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din Grigoriopol. Iar această dragoste pe care o aveam pentru revistă o cultiv acum elevilor mei”.
Irina Papuc
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
