”Tot ceea ce face şeful Serviciului rus de control sanitar (Rospotrebnadzor) Ghennadi Onişcenko este legat de politiă. Onişcenko nu face pur şi simple declaraţii nepolitice. Odată cu venirea la putere a lui Mihai Ghimpu (preşedintele parlamentului moldovean, preşedintele interimar al Republicii Moldova), orientarea pronunţat euroatlantică a Chişinăului irită, în mod firesc, Kremlinul” – apreciază, într-un interviu pentru ziarul citat, Aleksei Vlasov, directorul general al Centrului analitic şi de informare de pe lângă Universitatea de Stat din Moscova.
Un exemplu concret în acest sens este – în opinia analistului citat – decizia recentă a Republicii Moldova de a sărbători la 9 mai nu Ziua Victoriei (armatei roşii împotriva fascismului), ci Ziua Europei (sărbătorită la 9 mai în cinstea înfiinţării Uniunii Europene). Mai mult, afirmă Vlasov, preşedintele interimar Mihai Ghimpu a propus ca în această zi să fie decoraţi cu Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial deopotrivă veteranii armatei sovietice şi cei care au luptat în tabăra lui Hitler (veteranii armatei române, not.red.).
”Pentru liderii ruşi, sărbătorirea în comun, pe întreg spaţiul CSI, a celei de-a 65-a aniversări de la victoria URSS în cel de-al doilea război mondial reprezintă un proiect politic. Ceea ce fac însă în prezent noile autorităţi moldovene nu este chiar echivalentul a ceea ce a făcut la timpul respectiv fostul preşedinte Viktor Iuşcenko în Ucraina, dar undeva pe aproape” – apreciază expertul rus.
Pentru analistul Ghennadi Konenko, şeful Secţiei Republica Moldova şi Transnistria din cadrul Institutului CSI din Moscova, problema returnării unui nou lot de vinuri moldoveneşti /circa 47.000 de litri/ pentru calitatea proastă nu are de face în niciun caz cu situaţia politică din Republica Moldova. El argumentează că, recent, autorităţile de la Moscova şi Chişinău au convenit să deschidă alte şase noi puncte de trecere a vinurilor moldoveneşti pe teritoriul Rusiei.
”Drept urmare, în Republica Moldova a crescut numărul exportatorilor de vinuri şi, aparent, produsele lor nu sunt în concordanţă cu standardele impuse de Rospotrebnadzor” – a apreciat Konenko, adăugând că nu vede niciun motiv politic în returnarea vinurilor moldoveneşti.
Nici redactorul-şef al revistei ‘Rusia în politica globală’, Fiodor Lukianov, nu întrevede vreun substrat politic în refuzul Rospotrebnadzor de a accepta un lot de 47.000 de litri de vinuri moldoveneşti pentru vânzare pe piaţa rusă.
Noul război ruso-moldovenesc al vinului se prefigurează în contextul în care prim-vicepremierul rus Igor Şuvalov, care a efectuat o vizită la 31 martie la Chişinău, a îndemnat autorităţile moldovene la o integrare mai activă a republicii în spaţiul CSI, între altele invitând Republica Moldova să se alăture Uniunii Vamale între Rusia, Belarus şi Kazahstan. Dar, apelul său a rămas fără ecou din partea premierului Vlad Filat, notează Gazeta.
În 2006, Rusia şi-a sistat importurile de vinuri din Republica Moldova, invocând calitatea scăzută şi un grad peste cel admis de pesticide şi metale grele. Abia în a doua jumătate a anului 2007, piaţa rusă a fost deschisă parţial pentru vinurile produse în Republica Moldova, iar din iulie 2009 Rusia a ridicat definitiv restricţiile impuse importurilor de vinuri moldoveneşti.
Sursa: RL
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
