Duminica, 23 august, se implinesc 70 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop. Toata lumea condamna acest pact, deoarece in urma lui au fost ocupate Polonia si ?arile Baltice, iar Romania a pierdut Basarabia. Doar Rusia se mai incapataneaza sa fie de alta parere.
Chiar in aceste zile, Serviciul de Informatii Externe al Rusiei declara ca semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop a fost „unica masura accesibila de autoaparare pentru Uniunea Sovietica” (citat dupa ziarul „Ziua”). Vom lasa istoricii sa se pronunte, iar noi ne vom intreba: cum se intampla ca in R. Moldova, dupa 70 de ani, acest pact este trecut sub o umilitoare tacere?
Lituania, Letonia si Estonia au declarat ferm, inca in epoca Gorbaciov, ca Pactul Molotov-Ribbentrop a condus la pierderea statalitatii lor. Condamnarea pactului le-a ajutat balticilor sa scape de falsurile ideologice, impuse de regimul comunist. Ei au revenit la istoria adevarata, au inceput sa respire din plin aerul libertatii si sa-si construiasca relatiile cu celelalte state, inclusiv cu Rusia, pe principiile demnitatii si respectului reciproc. Toate acestea, spunea un oficial lituanian la o intalnire cu jurnalistii moldoveni, le-au ajutat sa devina membre ale Uniunii Europene si sa redevina tari a caror parere conteaza. Fata de acest pact au luat atitudine in ultimul timp si institutiile internationale. Parlamentul European a venit cu initiativa de a proclama 23 august drept Ziua memoriei victimelor stalinismului si nazismului. Adunarea Parlamentara a OSCE a adoptat o rezolutie care pune semnul egalitatii intre regimul nazist si cel stalinist. Documentul, intitulat „Unificarea Europei impartite: apararea drepturilor omului si a libertatilor cetatenesti in secolul XXI in regiunea OSCE”, condamna crimele nazismului si stalinismului.
Moldova nu a profitat nici de perestroika lui Gorbaciov, nici de exemplul ?arilor Baltice pentru a condamna acest pact odios. Dimpotriva, mai ales in ultimii opt ani, s-a facut totul pentru a-l da uitarii. Nicio institutie a statului nu a reactionat, oficial, la initiativa Parlamentului European si la Rezolutia AP a OSCE. Orice incercare de a aduce pe agenda Parlamentului RM un asemenea subiect a fost blamata din start de majoritatea comunista. In istoria noastra recenta, doar cativa politicieni s-au pronuntat distinct, cerand ca pactul sa fie condamnat – deputatii Vitalia Pavlicenco, Vlad Filat, Oleg Serebrian. Ultimul a tinut un discurs emotionant si foarte bine documentat in Parlament, in 2008… Din pacate, majoritatea comunista nu a inteles sau nu a dorit sa inteleaga mesajul lui, catalogandu-l drept antirusesc si extremist. Nimic de mirare, de vreme ce in Parlamentul de la Chisinau s-a intronat de ani de zile „buna traditie” de a condamna orice incercare de a reabilita adevarul istoric.
„Ingropat” cu buna stiinta si cu multa straduinta de guvernarile de pana acum, Pactul Molotov-Ribbentrop face parte din chestiunile stringente ce urmeaza sa fie puse pe agenda noii guvernari. Indiferent daca place sau displace, adevarul istoric trebuie cunoscut, pentru ca numai in acest fel un stat se poate afirma.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
