Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 15:22
Abonamente

Constantin Tănase 25 August 2015, ora 07:13    Din editia print

Marime Font

Râsul de la televiziune

Fragment din cartea „Ochiul lui Esop”, 2000

 
 
 

Spuneți-mi, rogu-vă, onorați prieteni cititori: ați văzut, de când sunteți, vreo icoană în care Dumnezeu, Iisus Hristos, Preacurata Fecioară Maria, sfinții apostoli și toți ceilalți sfinți să râdă sau măcar să zâmbească? Ați văzut vreo icoană unde, să zicem, Dumnezeu să fie zugrăvit tolănit pe un nor, hlizându-se la îngeri, cu gura până la urechi? Sau pe Iisus Hristos spunând anecdote ucenicilor Săi? Pe toate icoanele sfinții sunt zugrăviți cu chipuri care exprimă un echilibru perfect – fețe calme, concentrate, luminate de o blândă și miraculoasă lumină, de o taină interioară.

Desigur, râsul exprimă sănătatea sufletului și a trupului nostru, dar și sărăcia spiritului și a minții. Există în acest sens o expresie populară adâncă: râde ca prostul. Unui om de nimic i se spune râs: râsul râde. Observați: râde nu deșteptul, dar prostul, râsul. Problema râsului e simțită numai la prima vedere: în realitate, chestiunea e cu mult mai profundă. Există studii științifice foarte serioase în care se cercetează cu metode științifice tipologia râsului. Nu voi vorbi însă despre ele, deoarece mă tem că o să lăsați cititul și o să mă înjurați că o fac pe deșteptul. Dar eu tare mai vreau ca să duceți la bun sfârșit lectura acestor rânduri.



Drept să vă spun, mie îmi trezesc unele bănuieli acel soi de oameni care permanent chicotesc, se hlizesc și se rânjesc de parcă în fiecare zi, de câteva ori, le fată joiana. Când începi a discuta, îți dai seama, după prima propoziție spusă de ei, că poporul a avut dreptate când a compus acele expresii adânci… N-aș dori, însă, să îngustez problema, s-o reduc numai la râs, fiindcă și cântecul te cam pune pe gânduri, când nu-i la locul lui. Să zicem, dacă cineva din familie e bolnav de gripă, chiar dacă te umflă cântecul, te abții, îl lași pentru altă dată, când aceluia îi va trece gripa. Dar când o țară-i bolnavă?

Vă spun toate acestea pentru că, urmărind unele canale tv, constat: cu cât e mai mare jalea într-o țară, cu atât la tv-urile lor se glumește mai porcos și se cântă mai zgomotos. La TV București, de pildă, se glumește așa, de parcă întregul popor român este un obsedat sexual. La TVM-ul nostru se râde mai puțin și mai decent, în schimb se cântă abundent – ore întregi se suflă în fluier ori se urlă vocal-nazal. Când nu se suflă și nu se urlă, apar cei (cea, cel, cele) de la „Intersecții” și nu dispar până nu te lasă lat și negru de râs.

Eu nu zic, ferească Dumnezeu, să nu râdem și să nu cântăm și noi la tv, iar emisiunile de acolo să fie ca sfinții din icoane. (Observați, eu nu mă bag în politică și nu întreb a cui e televiziunea – a lui Lucinschi sau a lui Diacov?). Eu nu zic că TVM-ul nostru nu are emisiuni serioase. Dar de ce când privești și aceste emisiuni serioase, totuna te umflă râsul, ca pe proasta cea în târg? Adică, de ce e atâta râs la televiziunea noastră?

Un articol de: Constantin Tănase
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md