Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 16:04
Abonamente

Opinii & Editoriale 6 Iunie 2018, ora 07:23

Marime Font

Războiul ruso-ucrainean al atentatelor

De peste patru ani, Ucraina se confruntă cu agresiunea militară a Rusiei în regiunile din estul ţării, după ce trupele ruse au ocupat peninsula Crimeea.

 
 
 

Peste 10 000 de victime s-au înregistrat în războiul din Donbas, care nu s-a încheiat nici astăzi. În ciuda nenumăratelor acorduri de încetare a focului, care au fost semnate până acum, separatiştii susţinuţi de Rusia deschid focul asupra trupelor ucrainene în fiecare zi, folosind atât armament uşor, cât şi grenade şi armament de artilerie. Aproape în fiecare zi, există răniţi din ambele părţi, foarte des se înregistrează victime. De câteva săptămâni, intensitatea luptelor a crescut, pierzându-şi viaţa mai mulţi civili, printre care şi copii.

O altă parte tragică a confruntării ruso-ucrainene are loc la sute de kilometri distanţă de frontul din Donbas, în capitala Ucrainei, Kiev. De câţiva ani, oraşul este loc de refugiu pentru o serie de jurnalişti şi politicieni ruşi, indezirabili regimului de la Moscova. Aceştia se integrează în Ucraina şi îşi continuă activitatea profesională. Unii dintre ei, însă, îşi pierd viaţa, fiind asasinaţi în circumstanţe care sugerează că ar fi fost pedepsiți pentru poziţia pe care o ocupă. Este, de exemplu, cazul jurnalistului Pavel Şeremet, aruncat în aer în propriul automobil, pe 20 iulie 2016, în Kiev. Sau cel al fostului deputat în Duma de Stat a Rusiei, Denis Voronenkov, care a fost împuşcat în centrul Kievului, pe 23 martie 2017.



Zilele trecute însă a avut loc un caz neordinar în această privință. Marţi, 29 mai, toată presa anunța că asupra scriitorului şi jurnalistului militar Arkadi Babcenko s-au tras câteva focuri de armă în scara blocului din capitala Ucrainei unde acesta locuia, în momentul în care el încerca să intre în propriul apartament. Fiind un critic fervent al regimului Putin, Babcenko s-a făcut cunoscut prin reportajele sale cu tematică militară. În 2017, din cauza persecuţiilor la care era supus în Rusia, acesta s-a refugiat împreună cu familia în Ucraina.

Aproape 24 de ore, până în după-amiaza zilei de miercuri, 30 mai, Babcenko a fost considerat mort, situaţia fiind prezentată ca atare în toată presa ucraineană. Ulterior însă el a apărut viu şi nevătămat la conferinţa de presă a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), organizată cu ocazia morții sale. În cadrul acestei conferinţe, s-a anunțat că omorul a fost înscenat de serviciile de informaţii de la Kiev, pentru a demasca o conspiraţie reală privind asasinarea jurnalistului rus. În rezultatul operaţiunii, unul dintre organizatorii atentatului la viaţa lui Arkadi Babcenko a fost reţinut. Chiar dacă SBU nu face public numele acestuia, şeful-adjunct al instituţiei, Vasili Griţak, a anunţat că omorul fusese comandat din Rusia şi organizatorii primiseră pentru aceasta 30 000 de dolari. Înscenarea organizată de serviciile speciale ucrainene avea misiunea de a deconspira şi demonstra atât atentatul împotriva lui Babcenko, cât şi alte câteva atacuri teroriste pe care acelaşi grup, la indicaţiile Moscovei, ar fi urmat să le comită în Ucraina. Numărul total de preconizate victime ajungea la 30.

Dincolo de unicitatea situaţiei cu înscenarea morţii lui Babcenko, dacă autorităţile ucrainene vor putea prezenta dovezi ale implicării statului rus în această tentativă de asasinare, cazul respectiv va pune în altă lumină şi crimele care au avut loc până acum împotriva altor jurnalişti ruşi refugiaţi la Kiev. Ar fi pentru prima dată, când implicarea Moscovei în aceste omoruri la comandă va putea fi demonstrată. Ceea ce, după toate celelalte cazuri de intervenţie criminală a Rusiei în lume, inclusiv otrăvirea lui Serghei Skripal şi a fiicei sale, va pune Kremlinul într-o lumină şi mai proastă, contribuind la izolarea internaţională a regimului Putin.

Un articol de: Dan Nicu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md