Internațional

Reacţii franceze faţă de „stînga radicalizată” americană

„Intoleranţa devine tot mai manifestă la New York Times şi în sînul stîngii americane.” Sub acest titlu scriitoarea şi jurnalista Laure Mandeville a publicat săptămîna aceasta în Le Figaro un articol despre jurnalista americană Bari Weiss care a trebuit să plece de la cunoscuta publicaţie New York Times după ce a devenit „victima hărţuirii” exercitată asupra ei de o parte din redacţie. De fapt Bari Weiss „nu gîndea cum trebuie”, arată jurnalista franceză. Citez din articolul ei: „Aceasta este şi povestea unei planete intelectuale americane care a devenit o arenă a discordiei şi care a lăsat o stîngă radicalizată să-şi impună o gîndire prefabricată tot mai invadatoare, cum o demonstrază cultura cenzurii – the cancel culture – promptă în sancţionarea tuturor celor care îndrăznesc să reflecteze la chestiunile de identitate altfel decît recurgînd la noul limbaj al rasismului sistemic şi al patriarhatului.”

Bari Weiss i-a criticat, în plină mişcare #MeToo, pe „zeloşii care condamnă fără dovezi” şi a devenit victima „aripii radicale a mişcării feministe şi anti-rasiste” arată Laure Mandeville. Bari Weiss a mai evocat în articolele ei „războiul civil” care începe să se deruleze în Statele Unite între „justiţiarii sociali avînd sub 40 de ani şi care se consideră woke, adică vigilenţi sau treziţi din punct de vedere ideologic, şi generaţia mai în vîrstă care priveşte cu suspiciune aceste derive ideologice”.

În articolul ei din Le Figaro scriitoarea şi jurnalista franceză arată deasemenea că această atmosferă de „vînătoare de vrăjitoare” începe să provoacă nelinişti chiar în rîndurile stîngii americane. Motiv pentru care 150 de intelectuali şi universitari, în marea lor majoritate de stînga, au publicat recent o scrisoare deschisă în revista Harper pentru a reaminti că democraţia înseamnă dezbatere liberă şi mai ales decenţa de a asculta şi argumentele interlocuitorului sau ale adversarului politic, fără a-l pune la zidul infamiei.

Pe data de 6 iulie eseistul şi geopoliticianul Renaud Girard a publicat în Le Figaro un articol intitulat: „Va renunţa America la numele capitalei sale, Washingon?” Renaud Girard critică de fapt excesul de zel al celor care, în numele adevărurilor tragice legate de colonizare şi de comerţul cu sclavi, vor acum un fel de „purificare” a trecutului sau a istoriei. El semnalează că generalul George Washingon, devenit în 1789 primul preşedinte al Americii şi fondator al republicii, a avut şi el, pe plantaţia sa de la Mount Vernon peste o sută de sclavi. El şi-a exprimat mai tîrziu regretul în legătură cu acest aspect al vieţii sale. Problema este: trebuie acum America să meargă pînă la capăt cu moralizarea istoriei şi să schimbe numele capitalei? Citez din articolul lui Renaud Girard: „Cred oare militanţii (…) din universităţile americane că înainte de venirea europenilor triburile indiene nu se luptau între ele pentru posesia terenurilor de vînătoare? Cred ei că toate cuceririle arabe în Africa de nord s-au făcut la amiabil? Că invazille mongole în Asia s-au derulat în mod paşnic? Ştiu ei că regii negri din Benin îi vindeau pe prizonierii de război negustorilor de sclavi şi că în 1807 au protestat cînd coroana britanică au interzis comerţul cu sclavi? Dar nu incultura lor (a acestor militanţi din universităţile americane) este principalul lor defect. Ei comit o crimă împotriva spiritului: aceea de a judeca moral societăţile trecute cu ochii de astăzi.”

Personal constat că în Franţa există o opoziţie intelectuală încă solidă în faţa unui mod de a gîndi şi de recurge la acuzaţii inchizitoriale care vine dinspre universităţile din Statele Unite. Ceea ce nu înseamnă că aceiaşi intelectuali francezi nu se plîng uneori de „americanizarea” accelerată a universităţilor franceze.

Matei Vișnec / https://www.rfi.ro 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *