Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 18:30
Abonamente

Editorial 13 Decembrie 2012, ora 07:44    Din editia print

Marime Font

Republica Moldova, în frunte

Faptul că Republica Moldova este pe primul loc în relaţia cu Uniunea Europeană dintre ţările ex-sovietice, îmi aduce aminte de o zicală veche: chiorul este împărat în ţara orbilor.

 Nu vreau să diminuez meritele guvernării AIE, doar să spun că drumul este lung şi un început bun nu garantează un sfârşit fericit. Mai mult: eu aş fi vrut mai degrabă ca Republica Moldova să se afle pe acelaşi loc cu ţările baltice - şi ele tot foste ţări sovietice, dar asta este altă poveste. De asemenea, nici nu m-aş fi aşteptat la mai puţin din partea Chişinăului, guvernat de o alianţă care şi-a declarat drept scop aderarea la Uniunea Europeană. În acelaşi timp, ultimele „topuri de integrare” îmi amintesc de „băţul şi morcovul” folosite la aderarea României la Uniunea Europeană. Înainte şi în timpul negocierilor de aderare, România era permanent comparată cu Bulgaria şi periodic apărea semnalul de alarmă: bulgarii ne-au luat-o înainte! Cum se poate ca Bulgaria să fie înaintea României?! La fiecare anunţ al unui astfel de top, presa de la Bucureşti se emoţiona de viteza bulgarilor. Doar că urmărind presa bulgărească am văzut că vecinii de la sud de Dunăre se „bucurau” de aceleaşi probleme de care aveau parte românii: corupţie, justiţie comandată politic, sisteme de pensii şi sănătate pe marginea colapsului - cu un bonus al unor reţele violente de crimă organizată. Jocul acesta de-a „elevul bun, elevul rău” a fost mai degrabă o tactică de presiune pe negocieri.

Marea teroare a politicienilor români din anii 2003-2007 era „decuplarea”, separarea României de Bulgaria în procesul de aderare europeană. Bineînţeles, Moldova se află acum în fosta poziţie a Bulgariei, la o primă vedere, o poziţie avantajoasă: doar este şi va fi în frunte, nu? Din păcate, este vorba de o sabie cu două tăişuri. „Cuplarea” Republicii Moldova de alte state foste sovietice poate fi extrem de dezavantajoasă: în orice moment se poate spune că deşi Chişinăul „şi-a făcut temele”, vedeţi dumneavoastră, la Kiev sunt probleme mari şi întregul „pachet” are de suferit. Teoretic, negocierile şi apropierea de Uniunea Europeană sunt chestiuni separate pentru fiecare stat, în practică se lucrează asupra unor zone extinse. Chişinăul ar trebui să insiste să fie tratat cât mai mult separat, nu să fie pus în aceeaşi oală cu Azerbaidjan, Belarus şi Ucraina. Argumente există în acest sens, mai trebuie voinţă şi insistenţă în această direcţie. Şi poate ar fi bine ca Republica Moldova să preia mai mult de la România decât traducerea legislaţiei europene în limba română. La Bucureşti a existat şi încă mai există o orbire în ceea ce priveşte Uniunea Europeană. A fost uitat scopul pentru care România a intrat în UE: modernizarea ţării. Libertatea de circulaţie a fost principalul motor al susţinerii pentru aderarea la UE, iar entuziasmul a fost uitat. Cam aceeaşi boală pare să existe la Chişinău: se mişcă foarte greu mecanismele care ar putea să atragă beneficiile maxime ale apropierii de UE - toată lumea stă cu ochii pe vize şi nu pare să se gândească nimeni ce se va întâmpla după aceea.
 

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md