Politică

Ruptura cu Belarus va costa Rusia peste 29 de miliarde de dolari. Dar acesta e doar vârful icebergului

Rusia ar putea pierde într-o singură clipă în Belarus peste 20 de miliarde de dolari. Această sumă presupune posibilul refuz al Minsk de a plăti datoriile, inclusiv și pentru construcția centralei atomo-electrice.

În Republica Belarus, Moscova va pierde, de asemenea, infrastructura militară, inclusiv radarul pentru depistarea țintelor situate la mare distanță și un centru de comunicații pe distanțe mari cu submarine. Vor apărea, de asemenea, probleme cu tranzitul purtătorilor de energie rusești.

Actuala conducere a Republicii Belarus a ales calea înrăutățirii legăturilor cu cu Rusia. Și nu doar în retorică, ci și în acțiunile economice practice. De fapt, Minskul refuză să plătească pentru gazul rusesc consumat și arată că este gata să pună mâna pe activele rusești aflate pe teritoriul său. Dacă logica majorării ratelor și continua escaladare nu se va schimba, este foarte posibilă ruperea legăturilor economice și trecerea la o confruntare de amploare.

În cazul în care conflictul ruso-belarus va evolua după scenariul ucrainean, trebuie să ne așteptăm la refuzul autorităților belaruse de a-și achita obligațiile financiare față de Rusia. Aceasta este calea pe care deja a trecut Kievul, care a refuzat să-i înapoieze Rusiei așa-numita datorie a lui Ianukovici în valoare de 3 miliarde și ceva de dolari. Iar alte peste 3 miliarde de dolari Kievul i-a câștigat prin instanță de la Gazprom, fără să plătească pentru gazele primite din Rusia.

Însă posibilitățile Minskului de a-și însuși banii rusești sunt mult mai mari. Datoria externă a Republicii Belarus față de Rusia depășește 7,5 miliarde de dolari. În plus, autoritățile belaruse au semnat un acord de credit în valoare de zece miliarde de dolari pentru construirea centralei atomo-electrice după un proiect rusesc. Dacă relațiile bilaterale se vor rupe este foarte posibil ca Rusia să nu mai vadă niciodată acești bani.

În cazul escaladării conflictului, Rusia va pierde posibilitatea folosirii centrului de telecomunicații pe distanțe mari cu submarine atomice în acvatoriile oceanelor Atlantic, Indian și Pacific. Acest centru de telecomunicații Vileyka din regiunea Minsk reprezintă un câmp de antenă pe o suprafață de peste 600 hectare și asigură transmiterea semnalului pe o distanță de zeci de mii de kilometri. Este greu de estimat cu precizie prejudiciul financiar cauzat de pierderea accesului la acest obiectiv. Însă este vorba probabil de câteva miliarde de dolari.

Nu mai puține pierderi vor fi suportate de Rusia și în cazul încetării accesului la stația radar Volga din zona Baranovichi, care face parte din sistemul rusesc de avertizare a atacului cu rachete (SPRN). Astfel, conform celor mai modeste estimări, pierderile unice ale Rusiei în cazul ruperii relațiilor cu Belarus vor depăși 20 de miliarde de dolari.

Pierderi deloc mai mici va suferi Rusia și în cazul încetării accesului la stația de radiolocație Volga din raionul Baranovichi, care face parte din sistemul rusesc de avertizare referitor la un atac cu rachetă. Astfel, potrivit celor mai modeste calcule, pierderile pe care le poate înregistra Rusia în cazul ruperii legăturilor cu Republica Belarus vor depăși 20 de miliarde de dolari.

„Situația cu Republica Belarus pare destul de dificilă, iar în cazul celui mai rău scenariu ne așteaptă aceeași ruptură în relații ca și cu Ucraina. În cele din urmă este de așteptat nu doar refuzul de a plăti datoriile, naționalizarea infrastructurii militare a Federației Ruse, interzicerea tranzitului petrolului și gazelor, ci și creșterea prețurilor la mărfurile produse în Republica Belarus”, a declarat Ekaterina Novikova, conferențiar în carul Universității Economice „G. V. Plehanov” din Rusia. Ea atrage atenția asupra faptului că în ultimii trei ani Rusiei îi revine aproximativ 42% din exportul anual al Republicii Belarus.

„Pierderile Rusiei în cazul unei rupturi cu Republica Belarus vor fi uriașe, însă ele vor fi totuși mai mici decât pierderile Republicii Belarus”, este de părere directorul adjunct al Institutului țărilor membre ale CSI, Vladimir Jarihin.

El amintește totodată că, în ciuda confruntării dintre Rusia și Ucraina, aceste țări continuă să facă comerț și asigură tranzitul purtătorilor de energie în Europa. În același timp, Jarihin reamintește faptul că ruperea legăturilor cu Rusia a costat foarte mult Ucraina, care de fapt a pierdut ramuri întregi ale industriei sale.

Adjunctul directorului Institutului țărilor membre CSI recunoaște situația geopolitică specială a Republicii Belarus și dificultatea opțiunii în fața căreia se află aceasta. „Problema Rusiei este aceea că noi nu oferim aliaților noștri o alternativă semnificativă și atractivă. Noi le propunem aliaților să coopereze în cadrul regulilor capitalismului modern. Dar de ce aliații noștri trebuie să considere atractivă versiunea rusească a acestor reguli, și nu primă sursă europeană sau americană?”, se întreabă Jarihin.

https://universul.net 
 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *