Rusinea de a fi moldovean

Fenomenul „Pavel Turcu” este un fel de continuare a lui 7 aprilie prin alte mijloace. Este expresia unui protest al tinerilor fata de o Moldova care nu are alta vocatie decat aceea de a fi codasa tuturor clasamentelor. In fine, este o revolta impotriva conditiei de moldovean. Cei care o practica par sa-si fi dorit sa se nasca intr-o tara campioana mondiala la fotbal, cu laureati Nobel si cu invingatori la Cannes si Eurovision. Fiindca s-au nascut in tara „pavelturcilor”, singura solutie este sa exalte ce au.

Pavel Turcu mai este si o piatra aruncata in Eurovision, la fel ca si pietrele aruncate in Parlament si Presedintie. Ciudat ca – si intr-un caz, si in celalalt – cei care au facut-o/o fac asteapta sa fie aclamati si sa li se dea locul intai. I-am auzit pe unii dintre ei injurand si scuipand Eurovisionul, pe chestia ca „este un festival la care inving ciudatii si lesbienele”. In acest sir, un Pavel Turcu pare sa se inscrie, in opinia lor, perfect. Din acest punct de vedere, mie Eurovisionul imi este mai simpatic decat acesti ideologi, pentru ca Eurovisionul are inteligenta si generozitatea sa accepte in competitie si muzica autentica, si parodii la adresa sa. Iar uneori admite chiar ca aceste parodii sa invinga.

Incercati sa-i „parodiati” pe amicii lui Turcu, o sa vedeti cat de „inteligenti” se fac!.. Numai ca supararea lor este nedreapta, fiindca Moldova a avut la Eurovision cea mai mare vizibilitate si cele mai mari performante. Comparati locul sase al „Zdubilor” sau zece al Nataliei Barbu cu locurile ocupate de ai nostri la Olimpiada de la Vancouver, de pilda. Eu le-as dori sprijinitorilor lui Turcu sa reuseasca in meseriile lor macar atat cat au reusit unii dintre ai nostri la Eurovision…

Optiunea pentru Turcu este comoda pentru ca, oricum ai da, e una castigatoare. Sa zicem ca „idolul” nu invinge la finala nationala. Sa vedeti, vor zice ei, ce figura proasta va face Moldova la Oslo din cauza ca nu l-ati ales pe Pavel! Si Moldova chiar nu are cum sa faca o figura buna la Oslo (desi evolutia unui alt Pavel, pe numele lui scenic „Pasa”, mie mi se pare onorabila, indiferent de locul pe care il va ocupa). Ori sa zicem ca Turcu ajunge la Oslo. E minunat! Apoi sa zicem ca el invinge si la Oslo. Va imaginati ce triumf, va imaginati cum vor jubila ei pe chestia ca Moldova are nu doar prosti, ci si pe ei, inteligentii care au pus la cale „diversiunea Pavel Turcu”. Iar daca Pavel Turcu pierde rusinos la Oslo, din nou nu e rau – nimeni dintre ei nu va plati cu numele si carierele, intrucat sunt multi si anonimi. Cat despre scuipaturile pe care le va incasa Moldova, acestea vor fi ca o „baie purificatoare”, care va trebui sa le ajute moldovenilor sa constientizeze cat de prosti sunt. Castig pe toata linia!.. Eu cred ca aproape la fel ca si strategii lui Pavel Turcu au gandit semenii lor finlandezi. Numai ca nu poti compara „Lordi” cu Turcu. Aici am ajuns la chestiunea esentiala. Nivelul parodiei pe care am vazut-o la 28 februarie este tipic moldovenesc. Adica e mediocru.

Ultimul aspect peste care nu pot trece este unul delicat. Eurovisonul in Moldova a fost de multe ori obiectul unor imixtiuni ale politicului. Ma tem ca de data aceasta am asistat la imixtiunea unor neni care vor cu orice pret sa faca bani grei. Ma intreb, de ce noua conducere a TRM nu a luat nicio atitudine fata de decizia Comitetului organizatoric, care, contrar regulamentului, a admis alti cinci participanti in competitie fara grila juriului. Eu cred ca daca invinge oricare din cei cinci, ceilalti participanti au tot dreptul sa actioneze TRM in judecata. Numai ca asta nu mai este nici in interesul nenilor respectivi. Iata de ce maine Pavel Turcu nu va invinge. Totusi, nu pot sa nu ma intreb, oare cum se simt sustinatorii lui Pavel Turcu, acceptand asemenea sprijin ocult si neortodox, pentru ca ne aflam in fata unui veritabil act de coruptie. Sau moralitatea tine pentru ei tot de „prostia moldoveneasca”?…