Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 17:58
Abonamente

Opinii & Editoriale 10 Martie 2017, ora 07:53    Din editia print

Marime Font

Securitatea statului sau a clanului?

Atacurile teroriste ale Rusiei asupra sistemelor energetice ale țărilor europene dovedesc că, în cei opt ani lungi de guvernare comunistă, nu s-a întreprins absolut nimic pentru asigurarea securității statului Republica Moldova.

Încălecând mârțoaga propagandistică a statalității, Voronin nu a întreprins nimic pentru a face din acest stat un armăsar din poveste, care mănâncă jăratec. El i-a prostit pe moldoveni că, dacă vor rosti de zece ori pe zi cuvântul „zahăr”, li se va face dulce în gură. Iată că de zece ori rostim statalitate, dar statul nu-i.

Ceea ce avem azi e o parodie de stat, deoarece niciun element al său nu este securizat. Voronin a vulgarizat până la tragicomic ideea de stat, transformând statul Republica Moldova într-o mare șmecherie geopolitică, într-o fabrică de bani pentru familia sa. Roșca – un alt aventurier și gangster al marilor afaceri politice moldovene – a prins șmecheria și a declarat programatic că această parodie de stat este un „proiect de succes”.



Ne-am lovit de lipsa energetică, fiindcă e un tip de securitate specifică, lipsa căreia o simți imediat - ți-a închis Moscova dimineața robinetele și seara, deja simți că ai rămas singur în fața dragostei... rusești. Există însă și alte tipuri de securitate, ce vizează domenii vitale, dar a căror lipsă o simți cu mult mai târziu, uneori peste zeci sau chiar sute de ani. Astfel se explică faptul că, precum nu există oameni realizați în viață, nu există nici state realizate. Republica Moldova e un stat deocamdată nerealizat. Explic.

Actualul stat Republica Moldova, în varianta roș-oranj, nu are o doctrină a securității sale naționale. Aceasta înseamnă că, așa cum nu există securitatea energetică, la fel nu există nici securitatea etnică (crearea „nației moldovenești”), securitatea lingvistică (crearea „limbii moldovenești”), securitatea lingvistică (crearea „limbii moldovenești” și rusificarea masivă), securitatea informațională (spațiul informațional e controlat de ruși), securitatea societății civile (controlul ONG-urilor de către guvernare), securitatea proprietății și a capitalului („exproprierile” și „naționalizările” în stil bolșevic), securitatea istorică (impunerea unei „istorii integrate” care anulează istoria românească), securitatea culturală („segregarea” spiritualității naționale în „moldovenească” și „românească”) ș.a. Lipsa acestora o simțim deja ori o vom simți-o acut peste ani și ani. Comuniștii, ajutați de o haită de buldogi de presă – renegați și mercenari cu ziua la curtea „prezidentului” – au atacat cu furie patologică în acești opt ani fireasca politică a naționalismului recuperatoriu, declarându-i pe promotorii acestuia drept „dușmani ai statalității moldovenești”. Astfel, comuniștii au făcut din Republica Moldova o entitate antiromânească ale cărei „securitate” și „suveranitate” sunt asigurate de ruși – aici e miezul problemei, aici, vorba lui Mateevici, „noi nu ne înțelegem”. Și în acest „s(t)at fără câini (dar numai cu potăi stataliste!) există realmente doar un singur domeniu bine securizat – Securitatea familiei Voronin și a Clanului roș-oranj. Iată subiectul pe care-l evită cu grijă așa-zisa presă statalistă. De aceea, cavalerii pixului murdar din această „presă” sunt atât de penibili și ridicoli prin încercările comice de a demonstra că nu slujesc Rusiei.
Așa-i matușka voastră, băieți. Alta nu aveți...

Fragment din cartea „Blestemul de a fi”, 2009

Un articol de: Constantin Tănase
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md